18,707 matches
-
pământ, prelucrate chimic, fără smalț, pictate după ardere, date cu o rășină naturală pentru luciu. Florea Ștefan, din Craiova, absolvent al Facultății de Ceramică Tehnică și Ceramică Artistică Postuniversitară, prin obiectele de ceramică realizate în viziune proprie, își propune o aducere a tradițiilor în actualitate, o corelare a artei sale cu literatura, folclorul, muzica și sculptura, cât și o evidențiere a trăsăturilor specifice poporului român, precum: ospitalitatea, umorul, optimismul, permanența. Dintre obiectele de ceramică aduse la târg pot fi amintite: opinci
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
conform tradiției trebuia să aducem crengi de fag să le pună părinții dimineața în poartă, la casă și leauri. Ba erau de trebuință și la cimitir, când se duceau la tămâiat se puneau ramuri de fag la morminte. Ori cu aducerea fagului acasă eram responsabili noi, copiii. Între noi, copiii, se crease așa o întrecere, cine aduce cele mai frumoase ramuri de fag și cele mai multe. Aduceam de împărțea mama și pe la vecinii din mahala. -”Merg, dar să plecăm mai devreme să
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
să plecăm mai devreme să avem timp să tăiem ramuri frumoase. Te aștept la mine. Trecem Dobricea și o luăm pe Belei la deal.” -”Bine, așa rămâne, vin la tine”. Pădurea de fag era la ceva distanță de sat iar aducerea lui presupunea un oarecare efort. Noi luam cam întotdeauna din același loc, de la Fântâna Rece. Acolo, în buza unui mal, era o fântână cu ghizde de lemn, cu o apă limpede și rece. Cât de veche era această fântână e
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
principiul potrivit căruia cărțile sale trebuie să cuprindă „viața trăită demn și curat, sub auspiciile Cuvântului”. Plecând de la această idee, Cezarina Adamescu pornește în întreprinderea sa prin prezentarea primului volum (Crâmpeie de viață, 2005) într-un prim capitol ( Clepsidra cu aduceri aminte sau Aproapele din departe), punctând diverse aspecte referitoare la eroii cărții, acei „oameni remarcabili, modele exemplare de conduită morală, creștină, socială” sau la „relațiile interumane pe diferite segmente de spațiu și timp, împletite armonios cu amintirile de acasă” legate
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
o abordare stilistica adecvată. O scriitoare adevărată, prolifica, ale cărei cărți sunt căutate, citite și așteptate. Felicitări! Eliza ROHA Membră Uniunea Scriitorilor România București, 2014 Rodica Elenă LUPU este creatoarea unei lirici speciale, al cărei mesaj vibrant incumba melancolie, reverberante aduceri aminte, încercând regrete pentru o minunată lume, demult dispărută în uitare: casă părinteasca și vremurile de glorie ale poeziei autentice. Gheorghe. A. STROIA Scriitor, editor, 2013 O seară deosebită! Un regal "poetic"! O seară în care doamna scriitoare Rodica Elenă
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
sau mai mică, de experiment, sau prin fenomene observabile, având un înalt grad de credibilitate. Desigur, în procesul definitivării unei ipoteze și celelalte, adiacentele, își au factoriilor lor augmentativi însă, la un moment dat, din varii rațiuni, sau chiar prin aducerea unor probe indubitabile, una din ipoteze se impune, însă nici celelalte nu dispar. Uneori, așa cum în istoria cunoașterii s-a mai întâmplat, ipotezele se schimbă sub presiunea noilor descoperiri și una uitată, sau temporar abandonată, ia locul celei oficiale, urmând
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
În nebunia sa, Sânger aruncă săgeți spre ele, în timp ce, însuflețite parcă de flăcări, reprezentările se materializează și îl sfâșie cu ghearele și colții, iar altele, cu copitele, îi amestecă trupul în solul pietros al peșterii. Mai târziu, ca o eternă aducere aminte a acestei osânde divine, dreaptă și necruțătoare, din sângele său crește un arbore cu frunze roșiatice numit sânger. Acest arbore intră și el în legende, fără nici o legătură aparentă cu prima, fiind, la un moment dat, considerat lemnul din
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Nu știm desigur cât de bine delimitată în arealul considerat acum românesc este legenda lui Sânger, însă racordarea ei la mitologia creștină, demonstrează că această legendă era cunoscută înainte de evenimentele care au făcut posibilă răspândirea creștinismului pe continentul Europa, iar aducerea în discuție a blestemului cu care arborele numit sânger traversează mileniile, este edificatoare pentru impactul emoțional deosebit de puternic al acestei creații culturale. Privind însă astfel lucrurile, prin prisma unor ipoteze, chiar dacă racordate logic, apare o problemă! Istoriografia didactică susține existența
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Spiritual > VERDELE NU MAI RESPIRĂ PE TÂMPLE Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului “E o durere de cântec” i-ascult tresărirea verdele nu mai respiră pe tâmple în sufletul aplecat spre aduceri aminte atâtea clipe absente de mine răsar din aroma unei primăveri uitate sub scoarța călcată de corbi drumul își poartă șerpuirea tot mai adânc împietrire de vis turnat mireasmă dulce-amară în cupa amânărilor neîmpliniri renunțări speranțe tulbură vinul negru al
VERDELE NU MAI RESPIRĂ PE TÂMPLE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370625_a_371954]
-
poeme ” Între iubire și ură” este o pledoarie a întoarcerii la origini - este harta drumului spre revenirea spre satul natal, un ghid al lumii poetului Sorin Șirineasa - este un dor permanent de prispa casei, de clipa revederii, de poteca din aduceri aminte, care: ”călăuzește poetul spre satul natal/ milioane de sori pe-un spic,/ miriștea, iată, face semn cu inima,/ sărutând cerul” (pag. 102 ”Tot cerul”), aceeași potecă din ”Flori de mac”: ”la macii dați în foc domol/ s-au răsucit
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
conform tradiției trebuia să aducem crengi de fag să le pună părinții dimineața în poartă, la casă și leauri. Ba erau de trebuință și la cimitir, când se duceau la tămâiat se puneau ramuri de fag la morminte. Ori cu aducerea fagului acasă eram responsabili noi, copiii. Între noi, copiii, se crease așa o întrecere, cine aduce cele mai frumoase ramuri de fag și cele mai multe. Aduceam de împărțea mama și pe la vecinii din mahala. -”Merg, dar să plecăm mai devreme să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
conform tradiției trebuia să aducem crengi de fag să le pună părinții dimineața în poartă, la casă și leauri. Ba erau de trebuință și la cimitir, când se duceau la tămâiat se puneau ramuri de fag la morminte. Ori cu aducerea fagului acasă eram responsabili noi, copiii. Între noi, copiii, se crease așa o întrecere, cine aduce cele mai frumoase ramuri de fag și cele mai multe. Aduceam de împărțea mama și pe la vecinii din mahala.-”Merg, dar să plecăm mai devreme să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ANOTIMPURILE VIEȚII Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1645 din 03 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ce știe chiciura de-aduceri de aminte Pe ramu-n care-atârnă acele-i de gheață, (Închipuite flori ce timpul doar răsfață,) Când mugurii visează la soarele fierbinte? Ori, prin anotimpuri răsfoind febril, Știe de vremea când prunc era-n april? Ori de un iunie când adolescentin
ANOTIMPURILE VIEȚII de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369644_a_370973]
-
rod și frunză toate i se-alungă Și-n chiciură de-acum i-acoperit? Ah, omule, ce mult te-ai ostenit! Și-un ultim anotimp îți mai dorești De joc și basme și amitire de povești... Ce știe chiciura de-aduceri de aminte, De omu-n care-acum de gheață Închipuite flori în anotimp s-agață Când amintiri șoptesc, oftând fierbinte... Referință Bibliografică: ANOTIMPURILE VIEȚII / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1645, Anul V, 03 iulie 2015. Drepturi de Autor
ANOTIMPURILE VIEȚII de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369644_a_370973]
-
04 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului În neant de-albastru siniliu de cer cu adâncimi de peruzea din totul meu în totul am să fiu și-n totul meu va fi și-o parte-a ta; cu gânduri tainice și-aduceri aminte, atingeri suave de-aripi de heruvimi, enigme frânte din șarmul de cuvinte, spirale îmbibate în miros de pini; pe veci topită adâncă neclintire, ori un perpetuum mobile-angrenat, furtuni haine pier din amintire; rămâne duhul dragostei intact. Referință Bibliografică: VISÂND
VISÂND (LA REZOLUȚIA NOULUI AN) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369647_a_370976]
-
a fi asigurată prin subscripții publice. Statuile care formează ansamblul monumental au fost turnate din bronz, la Budapesta, fiind apoi transportate cu trenul până la Cluj. Existența tramvaiului cu aburi care asigura legătura dintre gara Cluj și Piața Centrală, a facilitat aducerea statuilor până în zona soclului pe care urmau a fi amplasate. Ca o curiozitate, merită a fi menționat faptul că János Fadrusz, intenționând a rămâne în memoria Clujului, a împrumutat chipul său, statuii generalului Ștefan Bathory, statuie aflată în grupul personalităților
ANSAMBLUL MONUMENTAL MATIA CORVINUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369765_a_371094]
-
firav din lunga dar nefinalizata niciodată pe deplin a existenței lui pe acest tărâm. Un zâmbet abia schițat înflori ca un trandafir alb la cotiturile ultimelor gânduri. Se întoarse ușor spre stânga și, în lumina aceea strălucitoare ce învăluia tunelul aducerilor aminte, îl văzu pe Mundek cu stetoscopul atârnat de gât. Sufletul lui pereche care-l aștepta deja la capătul drumului, omul lângă care-și petrecuse întreaga copilărie și care o înlocuise cu succes pe tânăra sa mamă, plecată prea curând
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]
-
Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Dumnezeu este cu noi! Mă cufund iar în propriile-mi gânduri, Scormonesc în idei și în rânduri, Caut ceva ca să mă reprezinte, Mă transpun în aduceri aminte, Nici mai slab nici mai tare-n umblare, Dar cu gând spre un Soare-răsare, Nici mai bun nici mai rău ca-nainte, Dar iertat prin sfânt har de Părinte, Sunt un om, sunt o umbră ce-așteaptă, Ca să urce
DUMNEZEU ESTE CU NOI! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368163_a_369492]
-
o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Se învățase să trăiască într-o turmă mare și libere, nu câteva ca acum. Moș Constantin dorea să dea o petrecere odată cu aducerea oilor acasă, mai ales că avea și un băiet cu numele de Dumitru, așa că îl invită și pe preotul Plutașu să-l onoreze cu prezența familiei sale la această aniversare, totodată să-i binecuvânteze și oile. Așeză sub salcâmul falnic
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
însămânțase artificial cu embrioni de cea mai bună calitate. Dacă se afla că a folosit material seminal de la taurul elvețian fără aprobarea administrației, putea fi sancționată pecuniar sau chiar dată afară din serviciu. Se plătiseră multe mii de dolari pentru aducerea lui când junincile au ajuns la vârsta bună pentru gestație. Dorea să obțină de la ea o nouă generație de viței viguroși și productivi în carne și lapte, dacă va naște o vițelușă. O iubea ca pe un copil. Abia aștepta
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
277 ȘI TRECI... Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului 277 ȘI TRECI... Și acum mi-apar în minte, Clipe care nu le pot uita, Când cu privirea departe undeva, Schițam tabloul aducerilor aminte. Treci prin gândul meu fugară, Zâmbind o clipă, gânditoare, Faci un gest, o mișcare sprințară, Treci mai departe nepăsătoare! Nu-ți pare rău că m-ai pierdut, Mai bine zis m-ai alungat, Chiar fără jenă sau mai mult
277 ŞI TRECI... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370192_a_371521]
-
mai 2015 Toate Articolele Autorului Blaj, 15 mai 1848 Patruzeci de mii erau atunci Pe Câmpia Blajului românii Și Dumnezeu din cer le da porunci, Aici să fie pentru veci stăpânii! Și-acum se înfioară Munții toți De sfânta lor aducere aminte, Cum trece IANCU tânăr printre Moți, Cu vorbele mulțimea o aprinde... ........................................... Dar liniștea-i acolo îndestulă După atâtea aprige furtuni, Sub Crucea Lui, de veghe sus pe Hulă, Doar Aerul îngână rugăciuni... Dă-ne, Doamne, minte și răbdări, Să
CÂMPIA LIBERTĂȚII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370263_a_371592]
-
pot duce De la leagăn, până lângă cruce... CÂMPIA LIBERTĂȚII Patruzeci de mii erau atunci Pe Câmpia Blajului românii Și Dumnezeu din cer le da porunci, Aici să fie pentru veci stăpânii! Și-acum se înfioară Munții toți De sfânta lor aducere aminte, Cum trece IANCU tânăr printre Moți, Cu vorbele mulțimea o aprinde... Dar liniștea-i acolo îndestulă După atâtea aprige furtuni, Sub Crucea Lui, de veghe sus pe Hulă, Doar Aerul îngână rugăciuni... Dă-ne, Doamne, minte și răbdări, Să
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370275_a_371604]
-
alături de o structură etnică eterogenă: ruși, bulgari, găgăuzi, lipoveni, evrei, germani - într-o armonie etnică greu de înțeles astăzi. Așa ceva n-am mai întâlnit decât în Banat, după refugiu. Când vine vorba de amintiri din copilărie, împart spectrul larg al aducerilor aminte în două, de la sublim la infernal. Anul 1940, prin ultimatumul dat de Uniunea Sovietică, a pus capăt, într-un mod brutal, copilăriei mele fericite. Da, copilăria mea a încetat la 11 ani. O familie mare, cu patru copii, a
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
A REPUBLICII MODOVA, ACTRIȚA TEATRULUI VASILE ALECSANDRI LIDIA NOROC-PÎNZARU Prin anul 2001, eram transferată la Consiliul Județean Bălți, Direcția Administrare Publică, în funcție de specialist principal în problemele funcționări limbilor și relații interetnice. În anii reformei teritoriale -administrative, s-a făcut posibilă aducerea unor noi cadre, din județ, în cadrul Consiliului Județean. Doamna Lidia Noroc-Pînzaru, actriță a Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți, Artistă Emerită a Republicii Moldova, diriguia cu dăruire Cultura județului, în funcție de șef al Direcției Cultură la Consiliul Județean. Era inima culturii și forța
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]