35,844 matches
-
raport poetic, a rămas lirica sa chtonică, în spațiul căreia credea că va rămîne pentru totdeauna (de aceea, în 1932, în ale sale vestite Mărturisiri și a repudiat ferm creația sa dintîi, cea parnasiano-simbolistă. Dar în 1944, cînd și-a adunat, în ediție definitivă, lirica, a recuperat-o, publicînd-o și pe cea de început. Mărturisesc că, deși exeget, din perspectivă critică, a curentelor noastre de idei tradiționalist - autohtoniste, îmi place mult poezia chtonică a lui Pillat. Aceasta nu înseamnă că trebuie
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
nu s-au mai întors, deși pe valuri luna/ În urmă zugrăvesc lungi pîrtii argintate/ Ca și cum ar fi vrut în depărtări s-arate/ O clipă încă drumul care pierea pe mări". Și tot așa pe întregul traiect al volumului care aduna creația primei sale vîrste lirice. D-na Cornelia Pillat și-a asumat, încă în 1983, misiunea care îi fusese încredințată de marele poet fiului său Dinu, bun, stimat coleg de breaslă cu generația noastră. Misiunea pe care și-a asumat
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
de-a muri, ce a fost acolo, de fapt. Toată povestea cu CAP-ul o aflasem de la bunica mea, mama lui, și de la săteni. Fusese o colectivizare de operetă acolo, și în mare măsură datorită cumpătării lui. Adică el îi aduna pe cei cîteva zeci de săteni, pescari și le spunea: "Măi, fraților, hai să facem singuri ce ne spun ăștia că uite, la Babadag și la Săcele s-au întîmplat nenorociri mari și vă rămîn copiii pe drumuri". Și oamenii
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
Duhul Domnului și te va face alt om... (MAJESTATEA SA se chircește mimând regresia către fătul embrionar.) Și vei avea o a doua naștere... O dată cu tine începe o eră nouă. Tu ești semnul înnoirii... (MAJESTATEA SA revine la atitudinea inițială.) Adună puterile lumii... (GENERALUL îi leagă centura imperială.) Și descalecă printre noi... (GENERALUL leagă cataramele cizmelor imperiale.) GENERALUL: Tălpile tale să nu ardă pământul. MARELE PREOT: În veci așa să fie! (MAJESTATEA SA își ridică brațele către cer.) MAJESTATEA SA: Deasupra
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
și nici alți iubitori ai strădaniei sale nu pot, indiferent dacă ei o știu sau nu. Dar desigur, nu e întîmplător că versurile poeților lui preferați i se potrivesc: "O, nu-ți supune trupul caznelor, tot anul,/ doar ca s-aduni arginți și galbeni cu toptanul!/ Nainte ca suflarea-ți caldă să nu-nghețe,/ bea cu un prieten..." Beția mistică de care vorbește Omar Khayyam în catrenul 187, se înțelege, este aceea a poeziei... Otto Starck, "trăiește într-o enormă sărăcie
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
Roxana Racaru Filigrane adună reflecții, eseuri, amintiri, articole ale unei autoare cunoscute: Mariana Șora. "Micile proze" sînt adunate în mulți ani, toate avînd în comun "un anumit mod de alcătuire, mai bine zis o anumită modalitate a dezbaterii: un ton jucăuș, aparent ușurel, nu
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
Roxana Racaru Filigrane adună reflecții, eseuri, amintiri, articole ale unei autoare cunoscute: Mariana Șora. "Micile proze" sînt adunate în mulți ani, toate avînd în comun "un anumit mod de alcătuire, mai bine zis o anumită modalitate a dezbaterii: un ton jucăuș, aparent ușurel, nu fără contingențe cu filozofarea, avînd deci o "subțirime" și o configurație asemenea unor figuri
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
sprijin extern. Pentru refacerea drumurilor și a căilor ferate nu ne putem descurca fără ajutor din străinătate. Dar pentru curățenie, în ce ar trebui să constea acest sprijin? Să aducem voluntari americani să dea cu mătura pe străzi și să adune gunoaiele pe care le găsești risipite lejer din vîrful munților pînă pe plaja Mării Negre? Au făcut-o, cu vreun an în urmă, în parcul Herăstrău, mizînd pesemne pe puterea exemplului. Întîmplarea aceea n-a stînjenit pe nimeni și, din cîte
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
Osborne, în insula Wight murea tot pe atunci Victoria, suverana Angliei, a Irlandei și împărăteasa Indiilor. Pentru italieni (și nu numai), finalul "erei Victoriene" - cu toată încrengătura ei de semnificații - era un eveniment previzibil, oricum șters de vuetul mulțimii îndoliate adunate în capitala Lombardiei. Stare de șoc provocată de pierderea unui Compozitor! De necrezut ni se pare, astăzi, când politicul fierbe toate mințile. E adevărat, Verdi izbutise în jumătate de secol de carieră să depășească, în viață fiind, statutul lui de
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
rămîne stilul participativ, faptul că aproape toate considerațiile autorului au fost filtrate prin propria experiență, ceea ce explică remarcile incisive, sarcasmul și inerentele resentimente (de altminteri, într-o succintă notă, criticul precizează că ar fi preferat el însuși să-și fi adunat ideile doar din cărți). Premisa de la care se pornește este că nimic nu poate fi explicat normal într-o literatură apărută sub presiunea unui regim totalitar; direct sau indirect totul trebuie privit ca o replică, ca o reacție de autoapărare
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
adesea tendința să scriu despre personaje mai în vârstă ca mine (cu toate că nici eu nu întineresc!): cred că am un anume respect pentru greutatea, povara experienței. Oricum, am convingerea că nu e nimeni numai ceea ce vedem într-o anume etapă. Adunăm în noi multe euri vechi, chiar și atunci când credem că ne-am dezbărat de ele. Așa că în bătrân găsim încă tânărul și copilul. Straturile de experiență acumulată alcătuiesc o viață unică, diferită de altele. E întotdeauna mai mult decât se
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
Vroia numai să știe dacă eu și ai mei suntem bine... Un asemenea gest te face să te simți întărit. După alte cîteva volume care au văzut lumina tiparului în România și în Israel, prietenii m-au convins să-mi adun aforismele risipite prin reviste și ziare, pe cele mai bune desigur, si sa le public într-o carte. I-am trimis textele lui MRI la Iași. Pe internet! Șunt, cu siguranta singurul scriitor de limbă română din Israel care și-
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
cel Mare către Flavian al Constantinopolului, cei prezenți au exclamat: (...) Aceasta este credința Părinților, aceasta este credința Apostolilor. Noi toți așa credem, așa cred toți ortodocșii (...)27. Dintre nenumărate astfel de mărturii sinodale, o mai redăm pe aceea a episcopilor adunați la sinodul de la Rimini, care au alcătuit o scrisoare și au trimis-o împăratului Constanțiu, în care, printre altele, precizau: (...) rugăm stăruitor bunătatea ta să primești cu auzul ascuțit (atenție) și cu privirea liniștită (bunăvoință) pe delegații noștri și să
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
a luminat sufletul? Cine ar putea număra mulțimea tuturor darurilor cu care i-a copleșit Dumnezeu? Dacă ar trebui să prețuim cu bani pe cei care se disting în viața virtuoasă, atunci, potrivit înțeleptului Solomon (Pilde, 17, 6), chiar dacă am aduna la un loc toate comorile lumii, ele nu prețuiesc atât cât strădania virtuților lor144. Nu e cu putință, așadar, să se descopere prin puterea cuvântului ceea ce e negrăit 145. De aceea, amintirea lor s-a imortalizat în mod firesc în
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
le înghit deseori pe cele mici. * Pascal avea dreptate. Dragostea raționează prin dragoste, ura prin ură - iată în ce constă forța lor de temut. * Ambiguitatea bolii. Decuplarea de lume a bolnavului e, concomitent, înfrîngere și biruință. * Ochi în care se adună tăcerea pe care gura n-are puterea de-a o conserva. * Și totuși cît de stingheritoare de declararea profesiei de "filosof"! Citesc într-o listă de semnături: "Andrei Pleșu (scriitor, rector NEC)", "Andrei Cornea (filosof)". Să fie dl Cornea mai
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
e un fenomen cultural universal; în Nume de persoane (1965) Al. Graur ilustrează fenomenul, printre altele, prin numele pe care le consideră simbolice pentru rus, german, român: Ivan, Fritz, Popescu). într-un studiu din 1928 (Divagazioni semantiche rumene), C. Tagliavini aduna o bogată serie de nume românești folosite pentru a desemna "omul simplu", "omul prost"; lista începe, nu întîmplător, cu Gheorghe (exemplul cel mai clar al sensului e o zicală culeasă de Pamfile într-o cercetare din 1908: "Nu fii Gheorghe
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
titlul știut din proiectul eminescian Lumină de lună. Ediția, socotită integrală, (Opere complete) o publică, în 1914, la Iași, A.C. Cuza, monoman antisemit încă de pe atunci. Volumul de 680 pagini format mare, cu textul pe două coloane deși pretindea că adună întreaga operă eminesciană (proză, traducere, poezie) e departe de a fi integrală. Prefața era ditirambică și bombastică, cu atacuri voalate la adresa lui Maiorescu, cerînd îngăduința cititorilor ca studiul introductiv să apară mai tîrziu. (N-a mai apărut.) Negreșit, e o ediție
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
să apară la o editură germană în perioada cînd Noica era atașatul nostru cultural în capitala Germaniei naziste. Dar, cu toată stăruința prof. Sextil Pușcariu, mărturisește autorul nostru, lucrarea dorită n-a fost scrisă. Atunci Noica s-a mărginit să adune într-o broșură cîteva studii și articole apărute în reviste românești care puteau fi subsumate temei anunțate în titlu. Pornind de la constatarea exasperată a lui Cioran din Schimbarea la față a României (1936) admitea, și el, că poporul român a
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
clipei trecătoare și a sentimentului ireversibilității timpului". De imaginarul benefic al apei e legată și ceea ce se numește "teologia apei". "Vocația ignică, solară", "scenariul de convertire la acvatic" a peisajului teluric, "apa radioasă, exuberantă, ce-și anexează vegetalul și lumina" adună numeroase argumente demne de luat în seamă în ordinea pledoariei "pro-acvatice" construite de interpret. S-ar putea observa însă și că, în competiția dintre acvatic și teluric Pillat atinge, cel puțin în Pe Argeș în sus, și câteva momente majore
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
să intervie critic. Omul s-a născut în 1874, ca fiu de preot de țară în județul Prahova, și-a luat licența în drept, devenind, la început, magistrat modest. Curînd se va lăsa de slujbă, apucîndu-se de o avocatură bănoasă, adunînd, repede, avere. A fost și avocat al Universului. Răzbătător, încearcă, de două ori, să candideze ca independent ca deputat, dar eșuează. Atunci, în 1910, se înscrie în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu și ajunge, în sfîrșit, deputat la
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
de ei. Cinismul mi se pare de preferat. Cel care-și ține un jurnal ține în mînă o sabie. Nefiind un gînditor sistematic și nefiind, la urma urmelor, nici un intuitiv, notațiile din acest jurnal exprimă credința mea secretă în întîmplare. Adun la întîmplare propoziții, gînduri, fapte, cu speranța că ele se pot alcătui pentru un ochi din afară într-o rețea de date simptomatice care pot spune ceva despre mine. Și nici n-aș vrea ca ele să spună altceva decît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
Nicolae, Lucian Strohi au sfîrșit prin a se impune, nu în pluton, ci ca "voci" distincte. Împreună însă, cînd era vorba de înfăptuit acțiuni curajoase, precum celebrele Colocvii naționale de poezie de la Tîrgu Neamț, inițiate în 1984, la care se adunau poeți din toată țara (din 1990, colocviile s-au mutat la Piatra Neamț și au devenit "și de critică". Acum o lună s-a ținut cea de-a XVII-a ediție). Cronicarul are o mare prețuire pentru acești scriitori nemțeni, obstinați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
seriei Folclor din Moldova (EPL, 1969), cuprinzînd texte culese de Mihai Costăchescu (ediție îngrijită de G. Ivănescu și V. Șerban); o parte considerabilă a cărții o reprezintă peste 300 de Cîntece populare-scrisori din timpul războiului din 1916-1918. Materialul a fost adunat de autorul colecției în timp ce era mobilizat, în primul război mondial, la Cenzura militară. Situație ideală pentru un filolog, nu lipsită de o anume ambiguitate morală în actul de a citi și a folosi - fie și în scop științific - scrisorile altora
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist, absolut demențial. Asta era Scînteia acelor ani. Pune toate astea la un loc, pentru că vorbim despre fuga mea în străinătate, și vei înțelege că nu aveam de ales. Se adunaseră prea multe. Nimeni nu mai știe astăzi nimic, atotștiutorimea de astăzi nu știe nimic despre "reforma monetară". Printr-o simplă decizie a guvernului, România a fost sărăcită în 24 de ore. A fost adusă la sapă de lemn. S-a
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
acide. "Ca de obicei, conform axiomei "secretului de partid", sîntem convocați cu o zi înainte personal: acest apel nu poate fi transmis soțiilor, copiilor sau bunicilor; ce s-ar întîmpla dacă dușmanul ar afla la ce oră și unde se adună centrul vital al națiunii?". Sau: "După-masă, de la ora 15.00, se vor studia "materialele": este doar vorba de Plan, acest fetiș "bătut în cuie", cum i se spune cu o involuntară aluzie la un revoltat crucificat. În "prevederile" sale e
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]