1,944 matches
-
prezent secretar literar al teatrului „Satiricus-I.L.Caragiale”, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Epigramiștilor din România. Maestru al literaturii în Republica Moldova, autor a 8 volume de epigrame, cuprins în peste 50 de culegeri/antologii de epigrame, aforisme, miniaturi satirice. Bărbatul Un soț galant, care arată bine, Și e deștept, și încă în putere, Oricând de la nevastă va obține Tot ce dorește dânsa să-i ofere. Declarație de dragoste Femeie, știi că te iubesc Și vreau oricând să
ION DIVIZA by ION DIVIZA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83938_a_85263]
-
a nu face nici un fel de concesii. Gerontocrația, spiritul mercantil, demagogia politicianistă sînt denunțate ferm. Desemnat drept victimă potențială a burgheziei, publicul larg trebuie „educat” spre a se opune manipulării politice. Tot elitismul întors al atitudinii avangardiste este deja aici... „Aforismele politice“ ale lui N. Porsenna vin să sublinieze atitudinea exprimată în articolul-program, printr-o pledoarie pentru valorile rațiunii individuale: „Opinia publică este totalitatea incompetenților acestui neam. Denumirea de «opinie» publică este improprie, fiindcă massa nu raționează, ci simte. Judecata este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Études sur la litérature roumaine contémporaine, Editions Corymbe, Paris, 1937 Blaga, D. Carmen, Urmuz și criza europeană a imaginarului, Editura Hestia, Colecția „Eseuri”, Timișoara, 2005 Blaga, Lucian, Ferestre colorate, Editura Librăriei Diecezane, Arad, 1926 Blaga, Lucian, Zări și etape. Studii, aforisme, însemnări, Editura pentru Literatură, Colecția „Minerva”, București, 1968 Blaga, Lucian, Opere 7, ediție îngrijită de Dorli Blaga, Editura Minerva, București, 1980 Bojtar, Endre, East-European Avantgardism, english version, Pal Varnai, Akademiai Kiado, Budapest, 1992 Bote, Lidia, Simbolismul românesc, București, Editura pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sine și, (cu) „viața lumii” (pe alocuri și cu ... moartea acesteia); o culegere de cugetări, de dezvăluiri ale unui om ca toți oamenii ajuns la senectute când mărturisitorul trebuie crezut pe cuvânt... Au sare și piper, umor pentru toate gusturile, aforismele și sentințele venerabilului îndrăgostit de tainele acestei fărâme de eternitate, partea fiecăruia dintre noi, din marele mister cosmic. Veritabilă surpriză, cartea aceasta legitimează un scriitor la vârsta când alții și-au încheiat „lucrarea”, condeier ce are încă multe de spus
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
că el plănuia exact ceea ce și-ar fi dorit Deggle. Era ceva ce l-ar amuza și pe Maestrul Nicholas dacă ar afla. în caz că n-ar exista nici un zeu, ar trebui să inventăm unul, își aminti Virgil și răsturnă acel aforism: din moment ce există un Grimus, el trebuia distrus. Atunci asta însemna reducerea unui război demult pierdut. Va trebui să-l înfrunte pe O’Toole și, poate, chiar pe Liv. Dar nu mai avea cale de întoarcere. — Vultur-în-Zbor, spuse el, aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fețe, Îți ad-aminte ce aveai în straiți Când pietre numărai la voi în piețe. De-aceea taci și încă bine pare-ți Că nu te regalăm, cum știm, cu bețe: Făclie nu-i nemțescul tău opaiț. {EminescuOpIV 340} PENTRU TĂLMĂCIREA AFORISMELOR LUI SCHOPENHAUER Goethe Spun popoară, sclavii, regii Că din cîte-n lume-avem, Numai personalitatea Este binele suprem. Nu faci efect; nesimțitori Rămân cu toții? Fii pe pace: Când piatra cade-n mlaștină, Ea nici un cerc nu face. Ca-n ziua, care lumii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
memorabile: „El trăiește poezia pe care nu o poate scrie. Ceilalți scriu poezia pe care nu Îndrăznesc să o trăiască”; „Prima Îndatorire În viață este să fii pe cât de artificial posibil. Dați-mi superfluul; am să las celorlalți necesarul”. Ambele aforisme Îi aparțin lui Wilde. Dar iată cum sună aceleași principii sub pana lui Villiers de l’Isle-Adam: „Să trăim? O s-o facă pentru noi servitorii”. Sau, mai radical, la Barbey d’Aurevilly: „Să rămâi artist chiar și-n sicriu!”. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
să se evite așa cum fac șopârlele, Încât simte nevoia să-și spună: „O națiune nu este rodul imaginației mele, o preiau de-a gata”. Această prezentare a societății, luată ca masă, are rostul de a ajuta la Înțelegerea primelor noastre aforisme, formulate după cum urmează: I Țelul vieții civilizate, ca și al celei primitive este repausul. II Repausul absolut produce spleenul. III Viața elegantă reprezintă, În sensul larg al termenului, arta de a Însufleți repausul. IV Omul care este obișnuit cu munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
sub semnul ideilor noi. În fața lor, moda este lipsită de putere: ființe neîmblânzite, ei modelează totul după bunul plac. Dacă ajung să aibă un obiect de preț, tot ce-și propun este să-l transfigureze. Această doctrină dă naștere unui aforism european: VI Un artist trăiește după cum vrea sau... după cum poate. 3. Despre viața elegantătc "3. Despre viața elegantă" Dacă În cele ce urmează am neglija să definim viața elegantă, acest tratat ar rămâne infirm. Un tratat lipsit de definiții este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
principiul: „O mare avere este un furt”. După opinia lui Chodruc: Avem de-a face cu o țesătură de frivolități și de fleacuri. De bună seamă, viața elegantă acceptă toate aceste definiții secundare, perifraze ale celui de-al III-lea aforism pe care l-am dat mai sus; Însă, după părerea noastră, ea presupune probleme cu mult mai importante și, prin urmare, spre a rămâne credincioși sistemului de abreviere propus, vom Încerca să le dezvoltăm. Un popor de oameni bogați este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fi Însărcinat să o propună primei Camere cu un mandat de șapte ani. Dar cu ce spiță de oameni Începe viața elegantă sau putem, oare, spune că toți cei care trândăvesc sunt În stare să Îi urmeze principiile? Cele două aforisme de mai jos ar trebui să pună capăt tuturor Îndoielilor și să slujească drept punct de plecare pentru remarcele mondene pe care le vom face: VII Pentru viața elegantă, singura ființă completă este centaurul, bărbatul În tilbury. VIII Nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ajută să prevedem urmări, să ghicim locul sau importanța obiectelor, cuvintelor, ideilor sau persoanelor; căci, pentru a spune pe scurt, principiul vieții elegante este o Înaltă idee despre ordine și armonie, menită să confere poezie lucrurilor. De aici rezultă următorul aforism: IX Un om devine bogat; elegant se naște. Sprijinindu-se pe asemenea temelii, văzut de la această Înălțime, un atare mod de existență nu mai este, prin urmare, o glumă efemeră, o vorbă goală, disprețuită de gânditori ca un ziar deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nu va putea niciodată să pună piciorul acolo. XVII Ființa care nu vine deseori la Paris nu va fi niciodată cu desăvârșire elegantă. XVIII Individul nepoliticos este leprosul lumii fashionable 1. — Destul! spuse Brummell. Dacă am mai adăuga un singur aforism Înseamnă că am ajunge la expunerea principiilor generale care trebuie să facă obiectul celei de-a doua părți a tratatului. Acestea fiind spuse, avu bunăvoința să fixeze el Însuși limitele științei, Împărțind lucrarea noastră după cum urmează: — Dacă veți examina cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
răul, o mie. Rezultă că viața elegantă are păcatele sale capitale, dar și trei virtuți cardinale. Da, eleganța este una și indivizibilă, ca și Treimea, ca și libertatea, ca și virtutea. De aici se Înfiripă cele mai importante dintre toate aforismele noastre generale: XX Principiul constitutiv al eleganței este unitatea. XXI Nici o unitate nu este posibilă În afara adecvării, a armoniei, a simplității relative. Însă nu se poate spune că eleganța este mai degrabă produsul simplității decât al armoniei, și nici al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
aproape de perfecțiune, cu atât mai vizibilă este o nepotrivire. Numai un prost sau un geniu pot pune o lumânare Într-un sfeșnic. Aplicațiile acestei importante legi fashionable au fost bine Înțelese de către celebra femeie (doamna T.) căreia Îi datorăm următorul aforism: XXII Spiritul stăpânei poate fi ghicit de cum Îi treci pragul casei. Această vastă și veșnică imagine care este reprezentarea 1 averii de care dispuneți nu trebuie niciodată să fie modelul ei deformator; v-ați afla atunci pândit de două primejdii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
baltă și se evaporă la primul nor. Uzi leoarcă și plini de noroi, o dată ajunși acasă se acuză reciproc de necazuri; niciunde În largul lor, ei nu se bucură cu adevărat de nimic. Această doctrină a fost rezumată Într-un aforism aplicabil tuturor existențelor, de la aceea a femeii nevoite să Își ridice rochia pentru a se așeza În trăsură până la micul principe german care vrea mereu să fie dus la teatru: XXV Potrivirea dintre viața exterioară și avere creează siguranța de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
sculpturile, cvasicapodopere care nu Îi satisfăceau Însă nici pe artist, nici pe omul de gust. Am apucat-o În sfârșit pe calea eleganței și a simplității. Dacă modestia averilor noastre nu Încurajează Încă mutații rapide, am Înțeles cel puțin acest aforism Înstăpânit asupra moravurilor actuale: XXVII Luxul este mai puțin costisitor decât eleganța. Așa se face că suntem Înclinați să ne Îndepărtăm de sistemul În virtutea căruia strămoșii noștri vedeau În achiziționarea unei mobile un bun plasament; deoarece fiecare a simțit instinctiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
principiu pe care l-am proclamat la Început; căci Îngrijirea și legile ei sunt Într-un anumit fel consecința directă a unității sale. Nenumărați sunt cei ce au ridicat obiecții În legătură cu amploarea cheltuielilor pe care le-ar impune despoticele noastre aforisme... Ce avere, am fost Întrebați, ar fi suficientă pentru a răspunde cerințelor prezente În teoriile voastre?... Oare la o zi după ce o casă a fost remobilată, retapetată, după ce o trăsură a fost restaurată, după ce mătasea dintr-un budoar a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ciocnesc trăsura? Și cât timp poți să-i oprești pe impertinenți să calce pragul sacru al budoarului? Toate aceste plângeri, prezentate cu acea artă specială cu care femeile știu să Își formuleze toate apărările, au fost Însă pulverizate de următorul aforism: XXIX O persoană care știe să fie o companie aleasă nu se mai socotește stăpânul tuturor lucrurilor care, În casa lui, trebuie puse la dispoziția celorlalți. Elegantul nu va spune, de fapt, asemenea unui rege, trăsura noastră, palatul nostru, castelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
amețește, tot așa cum fregatele sunt pentru cei pe care nu Îi apucă răul de mare. Dacă până acum nu ați respins prolegomenele noastre, trebuie să acceptați și toate consecințele care decurg din ele. Această doctrină va conduce la enunțarea unui aforism fundamental: XXXI În viața elegantă nu mai există nici un fel de superioritate: aici totul se tratează Între puteri egale. Cine este o companie aleasă nu se adresează nimănui spunându-i: „Am onoarea etc.”. Pentru că el nu este prea umilul servitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
decât cea pe care o merită, vom consemna mai jos unele dintre aceste reguli: XXXII Eleganța cere cu strășnicie ca mijloacele să fie adecvate scopului. Plecând de la acest principiu și ca o consecință directă a lui, vor fi formulate următoarele aforisme: XXXIII Omul de gust trebuie Întotdeauna să știe să-și reducă trebuințele la ce este mai simplu. XXXIV Fiece lucru trebuie să pară ceea ce este. XXXV Risipa de ornamente dăunează efectului. XXXVI Ornamentul trebuie pus În partea de sus. XXXVII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
un pliu la cămașă și trudesc din greu ca să atingă o falsă corectitudine, asemănători Întru totul cu bieții englezi care spun la fiecare cuvânt acel pocket? Nu uitați, sărmani idioți ai vieții elegante, că din cel de-al XXXIII-lea aforism rezultă În principal acest alt principiu, eterna voastră condamnare: XXXVIII Eleganța trudită este pentru veritabila eleganță ceea ce este peruca față de părul adevărat. Această maximă aduce cu sine, ca o severă consecință, următorul corolar: XXXIX Dandysmul este o erezie a vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
expresia societății. Această maximă este o prezentare În rezumat a tuturor doctrinelor noastre și le conține În mod virtual, astfel Încât nimic nu mai poate fi spus fără a reprezenta o dezvoltare mai mult sau mai puțin fericită a acestui savant aforism. Dacă eruditul sau cel care aparține lumii elegante și-ar propune să analizeze Îmbrăcămintea unui popor În fiecare epocă, ar realiza În felul acesta cea mai pitorească și cea mai adevărată istorie din punct de vedere național. Cine va Încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
și câți bărbați În toată lumea asta, care au parte de aur, de stofe, de mătăsuri, de cele mai minunate și luxoase veșminte, nu se folosesc de ele doar pentru a-și da aerul unui idol japonez! De aici rezultă un aforism la fel de adevărat, pe care ar trebui să Îl studieze și cochetele experimentate, și profesorii În ale seducției: XLIV Toaleta nu Înseamnă În primul rând veșmântul propriu-zis, ci felul anume de a-l purta. Iată de ce trebuie să deprindem nu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de gând să pună capac cu friganele din banane. I-am înapoiat meniurile chelnerului. Pun pariu că ai comandat o chestie ciudată, îi spusei cu aer încurajator, după ce plecă chelnerul. —Schimbarea face bine la suflet, zise Janey în chip de aforism. Și chiar și ea părea diferită; lipseau obișnuitele-i perdele de eșarfe și lanțuri, cărora le luase locul un singur pandantiv, iar cămășile și șalurile sale la fel de lălâi și de fluturătoare fuseseră schimbate cu o jachetă cambrată, cu pantaloni asortați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]