1,935 matches
-
n-au făcut mare lucru în viața lor, au stat toată viața cam în același loc; da, dar au văzut atâtea lucruri interesante și care merită să fie povestite... Mă rog, eu nu vorbesc de literatura memorialistică: amintiri, jurnale, însemnări, aforisme etc. Dar mă gândesc chiar la romane și nuvele. Ori la poezii. De pildă, marii noștri critici, aproape toți au scris... beletristică. Mai ales marele George Călinescu. Ce romane superbe în plin realism socialist! Sau Marin Mincu: nu numai critic
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cuteza să zică; că numai pentru un cuvânt, cu sabia smultă da ca într-un câne într-însul. Și Bohul polcovnicul cu mâna legată de rană de sabie, făcută de Timuș, umbla ca fără sine." Observația generală se sublimează în aforisme, în cea mai mare parte scoase din Biblie: "Neștiutoare firea omenească de lucruri ce vor să fie pre urmă..."; Zice un cuvânt leșesc: sula de aur zidul pătrunde"; "...Zice Isus Sirah: Vai de acea cetate unde este domnul tînăr!"; "...Zice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întrupat în acea Cântarea României, care împrumută mult din tonul lui Lamennais din Paroles d'un croyant, făcând mare uz de exclamații biblice: "și într-adevăr zic vouă", " Doamne, depărtează paharul". Istoria patriei se evoacă în viziuni enigmatice întrerupte de aforisme și sentințe terifiante, nelipsind lamentațiile, vederea pământului făgăduinței, marile bestii simbolice și apocaliptice: "...colo... departe... unde soarele se vede așa de frumos... unde câmpiile sunt strălucite și pâraiele răcoroase... unde ceriul e dulce, unde pământul e roditor și giuncele sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iute, cu mânie, Douăsprece haine puse de dimie, Și cămăși atâtea albe, subțirele, Îmbrăcând binișul roșu peste ele, Pieptenă și barba-și albă și bătrână, Scuturînd-o bine de pământ, țărână. Metoda fundamentală este aglomerarea de sentințe, grămădirea aproape monstruoasă de aforisme pe o idee inițială și printr-o asociație foarte largă, alinierea lor după un program ritmic, totdeauna cu efect burlesc: Aideți să vorbim degeabă Că tot n-avem nici o treabă, Fiindcă, Gura nu cere chirie, Poate vorbi orice fie. De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
actele cortina cade bine pe câte o replică memorabilă. Psihologia e schematică, firește, cum se și cuvine în teatru. Sbilț e mefistofelul piesei și latura comică, un sarcastic parazit, filozof cinic și istoric al familiei. El înveselește pe spectatori prin aforismele lui moderat paradoxale. Tofana e mai puțin intelectuală cât femeia fascinată de prestigiul cuceritorului profesional și jignită de rezistența lui. Factorul ereditar, patima roșie, adică a vărsării de sânge (strămoșul a fost hingher) motivează exterior un gest de răzbunare, suficient
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spune dl Panu (în "Săptămîna", anul 1901, 4), Revoluția Franceză a fost o "epidemie morală". 4 "Arta vieții ? Rezervă, discrețiune, cumpătare, în genere negațiune și în rezumat abnegațiune." "Ferește-te a da sfaturi." (Critice, II, p. 396 și p. 386. Aforisme.) În "Convorbiri", zice Alecsandri (Scrisori, p. 64), e numai "critică și iar critică, și tot critică". Vezi și dl Panu ("Săptămîna", anul 1901, 6, și anul 1903, 49). VII Primul junimist: Costache Negruzii Costache Negruzzi a fost primul junimist. Mă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Am duce o viață absurdă și nenorocită dacă am încerca de fiecare dată să ne conformăm tuturor adevărurilor generale în care credem. Pe deasupra, adevărurile generale de multe ori se contrazic: "Spărtura din gard până e mică trebuie cârpită" e opusă aforismului: "Graba strică treaba". Având în vedere toate acestea, atunci când cineva citează un adevăr general, putem foarte bine să acceptăm adevărul, menținându-ne în același timp opiniile. Să privim următoarele dialoguri: GALE: Lasă și tu treaba pentru o oră sau două
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
347): Soluția jocului: luați centrul sforii dumneavoastră și-l treceți prin bucla încheieturii partenerului și apoi peste mâna lui. Iată, v-ați eliberat! Dacă ați făcut un nod mai solid, inversați procesul și repetați-l în direcția opusă. Anexa 17 Aforisme și cugetări referitoare la creativitate Bill Moyers Arthur Koestler James Russell Lowell Earl Nightingale Gail Sheehy Jerry Hirschberg Maricel Popa E. Fromm Goethe Brian Clegg A. Haven Einstein Pasteur T.A. Edison L. Pauling Einstein M. Malița G.W. Curtis
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Sheehy Jerry Hirschberg Maricel Popa E. Fromm Goethe Brian Clegg A. Haven Einstein Pasteur T.A. Edison L. Pauling Einstein M. Malița G.W. Curtis Claude Adrien Helveticus Michele Shea Th. Carlye J. Joubert A. Toffler A. Perlman Harry Hepner Aforisme și cugetări referitoare la creativitate 361 Fr. Schiller A. Toffler Goethe Henry Ford Henry Ford Henry Ford A. Roe Platon Corneille Eric Hoffer A. N. Whitehead John Steinbeck John Steinbeck Issac Asimov George Bernard Shaw Gr. Moisil G. Paicu Gr.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
apărut în 1974. Este laureat al mai multor concursuri și festivaluri ale umoriștilor din România. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1993, 1995). Umorist din stirpea lui Al. O. Teodoreanu, T. și-a adunat poeziile, parodiile, epigramele, aforismele, fabulele în volumele Scuzați pentru deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare (1983), Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii de cai (1995), Stihuri marțiale (1999) ș.a. Este autorul unor antologii consacrate
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
volumele Scuzați pentru deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare (1983), Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii de cai (1995), Stihuri marțiale (1999) ș.a. Este autorul unor antologii consacrate epigramei, parodiei, aforismului, fabulei și foiletonului. Ținta satirei lui poate fi colegul de breaslă, scriitorul, măruntul funcționar, marii șefi, ca și „monștrii sacri”, fenomenul social ori situația cotidiană, prozaică: „Orice imperiu /Are un criteriu/ Reducerea statelor/Cu forța armatelor” (Diplomatică); „A pățit-o
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
gurii, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Mere acre, Chișinău, 1982; Atlas comic, Chișinău, 1987; Unei, unui, unor... (Epigramă românească), Chișinău, 1992; Buturuga mică... (Antologia epigramei românești de pretutindeni), Chișinău, 1993; Dicționar enciclopedic satiric, Chișinău, 1994; O antologie cronologică a aforismului românesc, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Zâmbete și gânduri, „Chișinău”, 1977, 24 februarie; Ion Cristofor, Un epigramist: Efim Tarlapan, TR, 1993, 1; Victor Prohin, Un devotat scutier al genului, LA, 1994, 20; Ion Trif-Pleșa, Rondeluri de onoare, „Porto-Franco”, 1996
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
rămas pagini despre C. Fântâneru, Tudor Arghezi, Ioan Alexandru ș.a., studii de poetică, însemnări diaristice. Deși semnatar al mai multor studii de istorie și critică literară (publicate mai cu seamă în „Ramuri”) și, în ultimii ani, al unor eseuri și aforisme, T. rămâne autorul unei singure cărți. Poetica lui Ion Barbu a fost apreciată ca o apariție de excepție, imposibil de eludat nu doar într-o bibliografie despre Ion Barbu, ci și în aceea despre mulți alți poeți. Ceea ce frapează din
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
Maestrului. Atât Buddha cât și discipolii săi nu organizau adunări publice și nici nu țineau predici cu conținut dinainte stabilit; cuvântul lui Buddha era răspândit numai pe calea conversației. El își propovăduiește învățătura sub formă de prelegeri, povestiri, pilde și aforisme. Discursurile Maestrului luau forma chestionării socratice, a parabolelor morale, a controversei curtenitoare sau a formulelor succinte, prin care căuta să-și comprime învățătura, conferindu-i brevitate și o ordonare convenabilă. Felul lui de a gândi e plastic, dar el utilizează
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
clădire se aflau Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică și Societatea Ateneului Român; alături a fost construită în 1893 sala Teatrului Liric (Opera Română). 295. Cilibi Moise (Froim Moise Schwartz) (1812- 1869) era negustor boccegiu (ambulant); el este autorul unor aforisme și glume prețuite în epocă și reeditate până în zilele noastre. Nu se mai afla în viață când Bacalbașa sosise la București (v. Cilibi Moise, neguțător ambulant, filozof popular în Potra, Bucureștii, pp. 412-423). V. și nota 297, p. 154. Centrul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
maximele lui Cilibi Moise, printre care: Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise vestitul din Țara Românească (1862); Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise vestitul din Țara Ro mânească (1867) etc. Autorul lor era însă analfabet. Aforismele lui au avut o circulație îndelungată, ajungând până aproape de anii noștri (Apropouri - Aforisme, Ed. Albatros, 1982, col. „Cogito“). 298. Strada Franceză, în plin centrul Bucureștilor. Imediat, un număr de clienți se aruncă claie peste grămadă în două trăsuri și... mână
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Moise vestitul din Țara Românească (1862); Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise vestitul din Țara Ro mânească (1867) etc. Autorul lor era însă analfabet. Aforismele lui au avut o circulație îndelungată, ajungând până aproape de anii noștri (Apropouri - Aforisme, Ed. Albatros, 1982, col. „Cogito“). 298. Strada Franceză, în plin centrul Bucureștilor. Imediat, un număr de clienți se aruncă claie peste grămadă în două trăsuri și... mână la „Steaua albastră“. Iar Cilibi Moise rânjea. Peste douăzeci de minute, ceata se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi depășită decît prin tăcere. *Orice s-ar zice, sînt un optimist: imaginația mea concepe (chiar dacă în doze infime) mai binele, niciodată mai răul. După vederea spectacolului de televiziune de aseară, mi-a venit în minte o parte dintr-un aforism de Schopenhauer, citit, în traducere, nu mai știu unde: „Voioșia nu poate veni la serbare”. Azi am găsit fișa pe care îl notasem. Merită citat în întregime: „Magnificiențele, de cele mai multe ori, sînt niște curate aparențe, ca decorurile de teatru: esența
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
într-un cuvînt, acela sînt eu”. Uneori simt la fel ca Joubert, autorul afirmației de mai sus, alteori regret lipsa din mine a fermenților care să-mi umfle aluatul textelor. Am consumat prea mult material pentru cîte o țandură de „aforism”. Aproape obosit, acum îmi dau seama de imposibilitatea procesului invers, adică de a mă întoarce de la fragment la nuvelă sau roman. *La numai cîteva minute după ce-am intrat, tatăl lui Gelu a scos din niște coperți de carton numărul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
corector principal, unde aveam să semnez condica până în luna august a.c. În urmă cu 12 ani, debutam editorial cu romanul Rătăciri de duminică, la EPL București. În urmă cu 10 ani, începeam să semnez în săptămânalul timișorean Orizont, rubrica de aforisme Evrika!. În urmă cu 44 de ani, m-am născut la București, dintr-o familie nevoiașă. Tata a fost muncitor tramvaist, apoi muncitor textilist, paznic, om de serviciu, lucrător cu ziua în prezent decedat. Mama a fost femeie de serviciu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cartea ori caietul”. În 1930, Tudor Arghezi publică În Bilete de papagal primele două Încercări În proză trimise de bolnavul internat la Berck. În vara și toamna anului 1934, Blecher, aflat la tratament la Brașov, publică, În revista locală Frize, aforisme și traduceri din Apollinaire și Richard Arlington. Îi apăruse deja la Paris, În revista de avangardă a lui André Breton, o prozopoemă scrisă direct În franceză. Tot În această perioadă, debutează editorial cu volumul de poezii Corp transparent, În manieră
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
el legionarul complet, dacă ne întrebăm cum este cu putință să existe asemenea oameni, gândul ne duce la acea împărțire a omenirii, constatată de-a lungul mileniilor, în oameni de rațiune și oameni de inimă. Și, fără să-l căutăm, aforismul adânc al lui Blaise Pascal, omul științelor exacte a devenit mistic, ne ușurează și ne mijlocește răspunsul: „Le coeur a ses raisons, que la raison ne connait pas” (inima își are rațiunile sale, pe care rațiunea nu le cunoaște). Iar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
reviste, activitatea unor edituri, scurte prezentări critice, știri din viața literară, „bârfe de cafenea” etc. Interesul față de literatura străină este scăzut: câteva traduceri din Charles Baudelaire și Rainer Maria Rilke, din lirica bulgară contemporană și, în transpunerea lui Sașa Pană, aforisme aparținând unor scriitori francezi. L.D.
FRONT LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287097_a_288426]
-
Mickiewicz). Nu lipsesc nici tălmăcirile din literatura franceză (Montesquieu, Molière, Voltaire, J.-J. Rousseau, Diderot, Lamartine, Béranger, Lamennais, Balzac, Hugo, Al. Dumas, Musset ș.a.), precum și transpunerile fragmentare din clasicii greci și latini (Homer, Ovidiu, Vergiliu, Cicero ș.a.). Se adaugă multe aforisme și maxime din Cicero, Voltaire, Chamfort, Pascal, Vauvenargues, Fénelon, Axel Oxenstiern, J. G. Fichte. Completând, din punct de vedere cultural și literar, acțiunea politică a „Gazetei de Transilvania”, F. pentru m., i. și l. a militat, concomitent cu „Dacia literară
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
este mai bine ilustrat. Se remarcă numele lui Theodor D. Speranția, Cezar Petrescu (Cărți pentru Basarabia), D. Caracostea (Ce spune Hasdeu despre „Miorița”), Radu Rosetti, Ștefan Berechet, Laura Scriban ș.a. Cezar T. Stoika tălmăcește din Lucrețiu. Revista inserează și câteva aforisme maioresciene, o poezie hazlie a lui Ion Creangă (Oltenii în Iași), Chestiunea evreiască, o traducere din însemnările lui Dostoievski ș.a. Se convoacă texte vechi și noi, aici figurând I. Simionescu, I. M. Rașcu, Ștefan Bulat, Vintilă Petrescu-Vrancea ș.a. D.B.
GANDUL NEAMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]