6,858 matches
-
și scoatem numai capul peștelui din apă, să-l amețim puțin și să-l aducem lângă mal, de unde îl tragem afară cu minciogul. Ei? Captura era cu adevărat impresionantă. Un pește argintiu, cât degetul mare al unchiului lor, se zbătea agitat în iarbă, căutând confortul apei. Sorin începu să râdă, spre necazul fratelui său: - Am crezut că ai prins un monstru! - Da, da, tu nici măcar nu ai prins ceva! - Liniște, porunci unchiul, eu sunt căpitanul vostru și vă ordon să strângeți
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
nu se auzea până la marginea satului, dar valul de bucurie sonoră se transmitea din suflet în suflet și toți știau că a-nceput hora. Toată suflarea satului se cuprindea de acel tainic fior. Atunci intrau cu toții-n febra pregătirilor. Se agitau, se chemau, se-ntrebau: -Unde mi-ai pus rochia, mamă? Nu găsesc pantofii! Ce mai! Începea primeneala...Toate fetele se-nghesuiau la oglindă. Se...”găteau”. -Hai, fă, odată! Ce te mai moșmondești? -Stai, ghea, să-mi pun mărgelele! Și floarea
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
fim doar superficiali, nu-i așa? Ploile mă determină să reflectez la viață, să privesc mai adânc în interiorul sufletului meu. Ploaia de ieri nu a apărut din senin, undeva a fost ca un mesaj pentru mine. Toți, dar toți, se agită mai mult decât e cazul, din cauza ploii. Unii că nu și-au luat umbrela și că poate vor răci, alții pentru că pur și simplu nu suportă ploaia, dar știu și eu, de ploaie nu te ascunzi. Dacă e o ploaie
PLOAIA DIN SUFLETUL MEU… de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376233_a_377562]
-
întalnesc și oameni care să-mi spună că vor să creeze prin poezie mai mult decât niște trecătoare stări în cameră privesc zâmbind la un tablou pe perete după Dumnezeul lui Michelangelo parcă încadrat de un creier uman când mă agit mă uit în ochii lui și văd cât sunt de mic și parcă mă ceartă mereu că oricum nu pot schimba mersul lucrurilor dar măcar să le fac cunoscute dacă aș putea omul a putut fi cel mai aproape de zei când
AL TUTUROR de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376247_a_377576]
-
mașină ca să mă mișc mai repede ! Vin pe urma și va plătesc ! - Nu,nu,nu ...nu merge așa ! Vă duceți până aici în centru ,scoateți banii și ridicați mașină! Noi nu lucrăm pe datorie ! Lumea de la coadă începe să se-agite : - Du-te, domnule, și scoate bani, ca să plecăm odată de-aici ! Aș fi avut ceva adăugiri ,dar malacul de Sorin mă bate convingător pe umăr. Iar cu arătătorul mi-arată direcția de ieșire. Mai trece un sfert de oră și
LA POALELE MUNTELUI SEMEȚ de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069]
-
haz de mine...Așa o fi fost, dacă s-au amuzat. Mi-aduc aminte cum ieșeau din coviltir printr-o deschizătură laterală vreo doi-trei flăcăi, ținând în mâini respectivul „odor”. În timp ce lăutarii cântau de mama focului, flăcăii urcați pe loitre agitau odorul în văzul mulțimii, strigând din răsputeri: -Ăăă-ree! Al cuui-e-aceest-odoor?! Lumea se-nghesuia să vadă odorul. Auzeam în jurul meu: -Dă-te, ghia, mai încolo, să văz și eu! -Da’, lungește-ți, fă, gâtul, dacă vrei să vezi! Când odorul era deosebit de
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > MARINĂ Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se agită marea-n hule Și își sparge val cu val În spumoase molecule Ori mărgele de coral. * Și nervoasă, nărăvașă, Se-nfruptă cu saț din mal, Vântul dur, ca o cravașă, O împinge în aval. * Cu cosița despletită, Se alintă la
MARINĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374724_a_376053]
-
un fel sau altul și știm fiecare că fără tristețe, fericirea nu ar mai avea sens. În poezia „Gând abrupt" autoarea afirmă răspicat: „Sunt zile când universul întreg te-nspăimântă/ i vulnerabil este sufletul întreg,/ Viața iubete vasul în care se-agită -/Inima ce bate singuratic în piept...//„ Cu toate acestea, asemenea stări, nu întotdeauna sunt fără ieșire. O ilustrare o găsim și în poemul Frigul din noi, în care, deși tăcerea devine o mare apăsare și poeta dorește ca „în flacăra
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
umple plămânii. Bobby se comporta și el ciudat. Alerga de colo, colo, sărea în sus, se rotea în jurul casei, nu avea astâmpăr. - Bobby, Bobbyyyyy! striga bătrânul în zadar. - Ham, ham, ham!!! ... - Ai chef de joacă! Aaa, dar parcă esti mai agitat azi. Ori... te-ncearcă bucuria și pe tine? Hahahaha! Bucuria în pieptul lui Stump era nemăsurată, inima îi vibra și cănta, cum nu o mai făcuse niciodată. Era mai iubitor ca niciodată cu dragele sale căprițe, le lua în brațe
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374771_a_376100]
-
furie nestăpânită mi se ridicase din stomac blocându-mi corzile vocale. Mi se făcea o nedreptate strigătoare la cer! Așa ceva, nu se poate! Era revoltător, era contra firescului și a normalității, era... pur și simplu „contra naturii”! Sufocat de furie, agitând deasupra capului motivarea de la „medicul școlar”, abia am reușit să îngaim: „...dar... dar... nu se poate! Nu-i drept! Nu am fugit de la ore! Chiar am fost bolnav! Am motivare!” Răspunsul dirigintei a venit prompt, căzând ca o palmă, ca
NEDREPTATEA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374788_a_376117]
-
fi însă buni cu noi! -Zeii sunt neîngăduitori magistre Simbinacus! spuse Ponțiu Pilat pe un ton pesimist. De aceea trebuie să le aducem jertfele cuvenite. Ei fac ce doresc, iar noi suntem doar niște păpuși trase de sforicele. Dacă zeii agită sforile... păpușile se agită și ele. Un timp nimeni nu spuse nimic.Tăcură cu toții savurând vinurile, nectarul sau sucurile de citrice aduse din abundență de slujitori. Deranjat, procuratorul Ponțiu Pilat făcu un semn cu mâna pentru ca muzicanții să cânte mai
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
noi! -Zeii sunt neîngăduitori magistre Simbinacus! spuse Ponțiu Pilat pe un ton pesimist. De aceea trebuie să le aducem jertfele cuvenite. Ei fac ce doresc, iar noi suntem doar niște păpuși trase de sforicele. Dacă zeii agită sforile... păpușile se agită și ele. Un timp nimeni nu spuse nimic.Tăcură cu toții savurând vinurile, nectarul sau sucurile de citrice aduse din abundență de slujitori. Deranjat, procuratorul Ponțiu Pilat făcu un semn cu mâna pentru ca muzicanții să cânte mai încet. -Îmi permit să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
bancă. - Nuuu! Oricum nu aș juca pe bani! Dar nu sunt de acord cu asta și nu-mi plac trișorii. - Nici mie! răspunsese el continuând să zâmbească în timp ce eu devenisem din ce în ce mai sobră. - Atunci? insistasem eu, pe un ton ostentativ. - Te agiți degeaba. Noi jucăm să ne amuzam, nu este un turneu oficial, nu este vorba de bani, nici de faimă, a continuat Ovidiu pe un ton firesc, de parcă anunța prognoza meteo. - Cu atât mai mult, de ce trișezi gratuit? stăruisem eu, cu
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
de după moarte. Ea a pus de multe ori aceste povestiri pe seama tratamentelor medicale puternice pe care acești oameni le primeau. În aprilie, 2003, însă, Rapini a experimentat ea însăși un astfel de episod, în urma unui anevrism. “Îi vedeam pe medici agitându-se în jurul meu, înfigând tot felul de lucruri în mine, apoi l-au sunat pe soțul meu. Când m-am uitat în sus, am văzut această lumină puternică. Nu era ca orice lumină obișnuită. Era cu totul diferită... Era luminiscentă
SE CAUTĂ MESERIAŞI PENTRU TENCUIELI DE INIMI ÎN AGONIE ŞI SUFLETE NEFLAUŞATE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375599_a_376928]
-
grădina magnifică, dezmierdată de soarele matinal ce se reflecta în picăturile de rouă risipite printre firele de iarbă și florile ce zâmbeau cerului, în culorile curcubeului Dincolo de tufele cu trandafiri se zărea silueta lui Carlos, care vorbea însuflețit la telefon, agitându-se în sus și în jos, gesticulând nervos și aruncând priviri precaute către ferestrele vilei cufundate în somn. Intenția lui de a nu fi auzit era destul de evidentă, ceea ce deșteptă curiozitatea Leei. Cum nimeni din casă nu putea înțelege conversația
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
motocelul. Mama, fiii și nepoții Într-o clipă-ncep măcelul. Ca la circ evoluau Toate mâțele voioase, Nu conta ce vârstă au, Că-s bătrâne sau că-s grase. În casa cea liniștită, Motocelul și pisicii Se încurcă și se agită Stricând ordinea bunicii. M-am amuzat cât se poate. N-am văzut așa ceva. Nu le știu nici eu pe toate, Mai am timp pentru-a învăța. PITIC NEADEVĂRAT Mic, haios, cu nas turtit, Se făcea la mine-n somn C-
GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375705_a_377034]
-
sfârșit de April peste zări Fără un preaviz și fără chemări; Plânge grădina și se zbate în chin Când florile-și pun sub zăpadă suspin! Ninge și ninge ca nicicând în April, Iar frigul pătrunde în oase tiptil; Vântul se-agită pornind escapade Și pune pe case dalbe broboade. Ninge și ninge ca nicicând în April! Referință Bibliografică: Ninge-n April / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Costică
NINGE-N APRIL de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375782_a_377111]
-
apatic - prelingându-mă într-un scâncet de ușurare pe tapițeria soioasă a scaunului abia de-o clipă eliberat tare tare mă mai bucur că mi l-ai luat răsună strident prin aburul răsuflărilor grele glasul copilului de alături ce-și agită frenetic prin fața ochilor pistolul de plastic și privirea îmi lunecă peste zâmbetul obosit al mamei până când reușește să se agațe cu nădejde de minunata pată de culoare stacojie ca o rană proaspătă a pistolului ce se leagănă se răsucește hipnotizant
STACOJIU de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374153_a_375482]
-
a dat unele bătăi de cap, deoarece el nu este genul de poet care să aștepte răspunsuri, mai ales atunci când „liniștea sufocă privirile” sau când îl frământă gândul senectuții. Tocmai de aceea, s-a comportat uneori ca un copil care „agită cerul și plânge”, singura diferență dintre copil și adult fiind „doar o tăcere”. Necunoașterea marilor adevăruri l-a făcut să se simtă părăsit de divinitate și să se refugieze „printre resturi, singurul loc de care moartea nu știe”, adică în locul
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
regulă. Cu două minute înainte de ora stabilită, el patrula prin fața afișului, cu trandafirul roșu pendulându-i caraghios între degete, pentru că, pur și simplu nu știa cum să-i țină tija lungă și plină de țepi. Fata întârzia. Începu să se agite și să se uite la ceas din minut în minut. La un moment dat, Denisa, colega lui de clasă, trecu în pas săltăreț pe lângă el, salutându-l scurt din cap. De regulă ajungea în sală înaintea ei. Știa că avea
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
sale. Mai privea din când în când Dunărea acoperită pe margine cu preșul de verdeață. Pescarii așezați pe panta pietroasă, care așteptau să se agațe vreun pește de cârligele undițelor fumau liniștiți. Câteva bărci cu motor se vedeau în larg, agitând și transformând apa din jurul lor în aripi ce cădeau după ce treceau, lăsând dâre tremurânde. Blocul turn de pe partea stângă se înălța semeț spre cer. Trecuse ceva timp de când nu mai ieșise la plimbare. Se simțea abandonat. Dar azităzi își pusese
GHINIONUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362122_a_363451]
-
casă au așteptat prea mult timp trenuri morganatice sufletul strâns este într-un bagaj pus sub cap pernă pentru vise pașnice frumoasele nebune ale gării trăiesc într-un du-te-vino continuu periplul odiseic trenul șuieră se urcă pe apucate picioare se agită miriapodic în sandalele decupate ca poza îngălbenită a părinților veșnic dezlipită la un colț simți aerul muntelui izbind în ferestre șarpe de apă translucid călătorii vorbesc despre eșecurile propriei vieți revarsă sincerități albe în cușete negre în gara cu o
(ŞO)TRON ÎNTR-O GARĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362226_a_363555]
-
-ar vrea să mă mai cheme. Acum doar lacrima îmi geme Și marea ce-o zidește-n noi... NE CHEAMĂ MAREA Ascultă cum te strigă marea, Întregul cer îmbrățișează! Netulburată e chemarea, În taină luna o veghează. Privește cum se-agită marea! Întregul cer o liniștește, Netulburată e culoarea Care în zări se risipește. Fii limpede precum e marea În care cerul se-oglindește, Ascultă-i plânsul și mirarea- Pe valuri doar iubirea crește... PACE Pace-n inimi să se nască
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
a doua jumătate și cu o fermitate îndoielnică a dotărilor, s-au repezit la bărci cu mâinile prin minciog, admirând peștii, sau punând peștele mai mare în pungile lor deja pregătite. Parcă era la piața de legume, iar ele se agitau să aleagă morcovii mai mari și mai frumoși. Incepuse să se extindă metoda nudismului, care se practica într-o veselie pe plaja de la 2 Mai și pe cea de la Saturn, mai ales între Saturn și Venus, unde era mai liberă
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
doza de 40 mg. Doza de 40 mg trebuie pregătită întotdeauna de către un cadru medical calificat. Se folosește seringa de 80 mg/1ml soluție. Se elimină întreg conținutul seringii preumplute într-un flacon steril din sticlă transparentă fără a se agita sau a se roti flaconul. Cu o seringa gradate de unică folosință și cu un ac steril se extrag 0,5 ml (40 mg) din flacon. Se schimbă acul utilizat cu unul de 27g pentru a se efectua injecția. Doza astfel
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]