9,382 matches
-
familii de acte rituale: Niyya - intenția. Ca toate celelalate prescripții rituale, Îndeplinirea pelerinajului comunitar nu este considerată valabilă decât cu condiția de a fi fost precedată de intenție, niyya. Ea nu are nevoie de altă condiție formală pentru a fi agreată decât de sinceritate. ș...ț Totul este astfel conceput Încât pelerinul să se asigure că nu va leza pe nimeni prin luarea acestei hotărâri pioase: nu numai că nu trebuie să contacteze datorii În vederea efectuării călătoriei, dar nici nu trebuie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poezia câștigă (e drept, temperat) în pasionalitate. Nu e vorba însă de părăsirea jocurilor inteligenței, ci de captarea palpitului vieții, a misterelor lumii, ceea ce face din discursul poetic un exercițiu de cunoaștere. D. refuză sentimentalismul dulceag ori ludismul ironic-ingenios, nu agreează nici stilul aluziv, esopic, pe linie politică. Se refugiază într-un spațiu utopic, în lumea paralelă a creației, în speranța accederii la esențe. Probabil că Noaptea romană (1997) marchează explicit această detașare. Autoarea inventează un loc poetic, fiindcă Abstrus și
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
apoi la intervale tot mai mari; excepție face întâia carte, Florile iubirei, semnată Christ N. Dimitrescu, în 1901, an fast și pentru umorist, care ieșea la rampă cu primele Catrene (grafia din original reda Quatrene, în nota prețios latinizantă vizibil agreată de poet). Cu ambele volume ale seriei (al doilea apare în 1903), nu pregetă să candideze la un premiu academic, gest dezinvolt, ce pune în vizibil dezacord pe doi dintre „nemuritorii” raportori. Continuă a-și exersa floreta în Epigrame (1908
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
Minulescu „chefliul inovator al versului liber și al cravatei multicolore”, în articolul intitulat Suficienții, referindu-se în alte rânduri la Mihail Dragomirescu (Cazul Mihail Dragomirescu) și Paul Zarifopol (Note despre literatură și Critica d-lui Zarifopol). Sebastian nu pare a agrea nici critica lui E. Lovinescu (Autoritatea vârstei), nici pe cea a lui G. Călinescu, cu care se confruntă în 1933. Pe de altă parte, el condamnă studiul lui Camil Petrescu intitulat E. Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile, pe care îl
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
Ioan Bălan, în condițiile în care „calea lactee UE” este deosebit de stresantă și mare consumatoare de nervi și timp. O mențiune specială este legată de cazul Antibiotice din Iași. Totul a fost posibil datorită implicării doamnei Ruxandra Ciulu, care a agreat ideea acestui efort, ca și micuțului Andrei Alexandru, în vârstă de câteva zile în momentul intrării cărții la tipar. Dacă Andrei Alexandru nu ar fi avut „puțintică răbdare”, povestea A+ nu ar mai fi fost finalizată. La Forex Brașov am
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
se manifestă și în celelalte țări ale Uniunii Europene. Concret, acest fapt înseamnă mai multe reglementări. Cele restrictive, de interes pentru firme cum este Forex, vor fi legate de calitatea lemnului ce se prelucrează. „Lemnul conform” va fi materia primă agreată pentru produsele comunitare. În paralel, în mod paradoxal, reglementările Uniunii Europene vor însemna dereglementarea concurențială, adică mai multă concurență, după reguli clare ce diminuează implicarea statului. În mod paradoxal, una dintre „forțele ostile” regularizării exploatării forestiere este natura. În 1990
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
izolat, fără a surprinde și principiul lor central de funcționare și semnificația”. Altă dată, contestare agresivă, criticul de la Iași devine „un idol diform, dar învestit cu aureola mistică întreținută de partizani [...], duh plutitor între zidurile locașului de devoțiune”. Nu-l agrea pe Mihail Dragomirescu, căruia ( puțină vreme ) îi fusese asistent la Litere; îi repugnau rigidățile sistemului lui estetic, recunoscând însă profesorului „probitatea intelectuală”, „pasiunea literară, spiritul analitic și dialectician până în pânzele albe”, acestea puse, din păcate, „în slujba unui dogmatism fără
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
prințul Mîșkin se și întîmplă. Cît privește frumusețea ca atare, pînă și el se recunoaște dezarmat: „Frumusețea e greu de judecat; încă nu sînt pregătit. Frumusețea e o enigmă“2. După cum se știe, contextul cultural rus al vremii nu prea agrea enigmele. În anii ’60 și ’70 ai secolului al XIX-lea, cultura rusă, mai ales literatura, era dominată de ideologie și propagandă, care, de nevoie, neavînd la dispoziție altă „tribună“, se exprima la megafonul criticii literare. Vladimir Nabokov denunță „dezmățul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în fluxul productiv. Dar deseori aceasta nu a condus la rezultatele așteptate. Una dintre explicații ar fi fost reticența funciară a oamenilor față de astfel de activități. Sau, mai direct, faptul că oamenii nu îndrăgesc munca. Dar această explicație nu este agreată de Bauman, pentru că el consideră că în comunitate același individ se dezvoltă foarte bine ca meșteșugar, artizan etc. Eșecul integrării în fluxul de producție este pus pe seama absenței sentimentului activității utile. Introduși în fluxul productiv impersonal, bazat pe contract, oamenii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
exista concomitent două sisteme (ntr-o aceeași țară. Mersul istoriei urma să aducă (n chip implacabil ș( (nlocuirea formei de proprietate individuală. O soluție pentru ameliorarea situației țărănimii era, desigur, (mproprietărirea, utiliz(ndu-se parte din păm(ntul moșierilor, fără (nsă a agrea exproprierea forțată. (ntronarea domniei legii era de asemenea un imperativ al societății rom(nești. Nu beția sau lenea sunt cauze ale sărăciei, ci invers, arată Gherea referindu-se la situația celor din mediul rural. (n timp ce sărăcia absolută distruge
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
divorțul de șeful statului. "În legătură cu declarația liderului grupului PNL din Camera Deputaților, Crin Antonescu, referitoare la o încetare a susținerii domnului președinte Traian Băsescu, s-a luat act că sunt unii lideri importanți ai partidului parlamentari, președinți de filială care agreează această posibilitate", a apreciat Hașotti, adăugând: " Situația este generată, din păcate, de domnul președinte Traian Băsescu, care ne-a dat dovadă de ostilitate în mai multe rânduri, iar acest fapt generează o anumită tensiune între PNL și PD"200. Că
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
să se întâmple o neînțelegere majoră la nivel național. Ce voi face însă, și vă asigur asupra acestui lucru, voi acționa responsabil. Obiectivul meu este ca, imediat după ce se dau rezultatele alegerilor, să desemnez un prim-ministru care să fie agreat de toți. Deci, eu am acest obiectiv să caut o formulă care să permită crearea unei majorități, pentru că România nu mai poate intra în nebunia unei guvernări minoritare. (...) Trebuie să îl accepte, pentru că și partidele au responsabilități. Iar Constituția ne-
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
și problematica schimbării sociale, a modului în care aceasta este percepută și definită de oameni. Unul din itemii chestionarului ne-au permis să conturez un portret al celor ce se tem de schimbare și o resping și al celor ce agreează schimbarea și o doresc. Am realizat acest portret comparativ pentru cele două sate, rezultând astfel patru profiluri 12. Ipoteza de lucru pe care am avansat-o aici este aceea că teama de schimbare ca orientare atitudinală apare cu precădere la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și peste) și văduvi; * preponderent pensionari; * cei ce spun că au un trai confortabil și pot face economii; * sunt fataliști; * neinteresați de viața politică; * nu sunt la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. Profilul celor ce agreează schimbarea din Tălmăcel * au vârsta cuprinsă între 26-33 de ani; * cu studii medii; * necăsătoriți; * principalele surse de venit sunt salariul de la stat sau particular și veniturile din propria producție agricolă; * cei ce consideră că satul este o mândrie pentru ei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de a pleca din sat; * au avut (au) dorința de a pleca din țară; * cred ca pământul poate fi lucrat mai bine în asociație; * vând produse obținute în gospodăria proprie; * au locuit mai mult timp la oraș. Profilul celor ce agreează schimbarea din Ludoș * sunt preponderent bărbați; * cu studii medii; * căsătoriți, cu copii; * cu ocupație de agricultor; * sunt persoane care cred ca pot să-și controleze viața; * optimiști în legătură cu viitorul; * cei ce consideră că nivelul de viață al țăranului este mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cei ce consideră că nivelul de viață al țăranului este mai bun acum decât pe vremea colectivizării. Urmărind cele patru profiluri, se poate concluziona că ipoteza enunțată se confirmă. Mai mult, observația ce se impune, este aceea că cei ce agreează schimbarea manifestă în același timp și alte atitudini / comportamente / tipuri de strategii care țin de modernitate (sentimentul controlului asupra propriei vieți, acceptarea riscului, optimismul, acceptarea ideii de asociere pentru exploatarea pământului, interes pentru viața politică și socială). Aceste persoane se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
celelalte arii culturale în Banat și aria Brașov-Sibiu, locuitorii acestora preferând semnificativ mai mult decât cei din alte arii să se informeze activ și direct. Banatul are valori semnificativ diferite față de Bacău-Neamț, Galați-Iași, și Argeș-Dâmbovița-Prahova, unde informarea activă nu este agreată, iar aria Sibiu-Brașov contrastează cu Buzău-Brăila și Arad-Bihor. Cine sunt cei ce preferă să se informeze indirect și pasiv? Locuitorii rurali din Covasna-Harghita, Buzău-Brăila, Gorj-Vâlcea și Arad-Bihor apelează mult mai frecvent la o informare pasivă decât locuitorii din alte arii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
valoare absolută arată intensitatea preferinței pentru acel factor. Exemplu: Locuitorii din Banat preferă să se informeze direct, activ în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local (iar valoarea de 1,04 a mediei arată cât de puternică este această preferință) și nu agreează informarea indirectă, pasivă (-0.02) Pentru a evalua și mai profund implicarea în comunitate, am analizat în același mod (analiză factorială urmată de calculul mediilor factorilor latenți rezultați, în funcție de aria culturală și stabilirea valorilor semnificative prin Anova) și pentru alte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
preleva de obicei 15% din vânzările de spațiu media. În prezent, tendința se orientează către 3-5%, ceea ce implică un imperativ de adaptare. Cotarea sa la bursă, ce va avea loc Într-un viitor apropiat, complică lucrurile, Întrucât piețele nu prea agreează originalitatea, pariurile sau schimbările de direcție, indispensabile totuși pentru a face față acestor bulversări. Cum ar fi posibilun gigant ca Dentsu să devină flexibil, asemenea unei Întreprinderi nomade? S-au pus multe speranțe În apropiata mutare În imobilul (proiectat de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de faptul că în economie există o ordine naturală ca în natură. Activitatea economică se desfășoară nu după voința, sentimentele Și dorințele oamenilor, ci pe baza unor legături durabile, respectiv pe baza unor legi naturale; Și tocmai de aceea nu agreează intervenția statului în problemele economice, militând pentru totala libertate a agenților economici - ordinea naturală este cea care se stabilește spontan, atunci când lăsăm să se manifeste liber legile economice, acestea fiind legi naturale, universale Și imuabile, ca legile fizicii. Parcurgând aceste
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
experiență, precum Ioan Mărgineanu sau Lazăr Vlăsceanu, ori ale unora mai tineri, precum Lucian Pop sau Bogdan Voicu. Cu toate acestea, revistele de sociologie publică foarte rar materiale axate pe problematica educației. La fel, revistele dedicate educației nu par a agrea studiile de sociologie a educației. Cauza principală a acestor situații constă în numărul mic de specialiști în domeniu. Evitarea asumării unor poziții critice poate fi o altă cauză. Așa cum am menționat, abordările cu iz sociologic ale educației sunt stimulate mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
anii războiului, managementul a fost exercitat de militari. După naționalizare, managerii aveau în primul rând competențe politice, fapt recunoscut și teoretizat, de altfel, și de manualele de conducere apărute în anii ’70. Acest lucru înseamnă nu numai că managerii erau agreați de partidul unic, ci și că aveau o abilitate deosebită de a rezista jocurilor politice deosebit de complexe într-un regim totalitar. După câțiva ani de instabilitate managerială, urmează trei manageri care acoperă perioada 1952-1990. Ultimul dintre aceștia, Gheorghe Bucerzan, se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
descuraja din start o astfel de posibilitate. Fiți în primul rând nepărtinitor și explicați-le că nu vreți și că vă supără să îi vedeți divizați astfel. Dacă vă respectă, punctul dumneavoastră de vedere va conta. La această vârstă copiii agreează jocurile și activitățile didactice organizate sub formă de joc, în grupuri mici, dar ele sunt prea adesea acaparate de respectarea regulilor sau de spiritul de echipă. Centrarea pe sarcină poate cădea pe planul secund (Teodorescu, S., 1976). Trebuie să vă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
E. Thorndike. În ea era plasat un porumbel care, flămând, ciocănea în pereții închisorii sale. Când, întâmplător, lovea într-un punct alb (aflat pe un fond închis) se introducea în cușcă, automat, un sertăraș în care se aflau câteva semințe agreate de pasăre. Treptat, pasărea descoperea din ce în ce mai repede reperul declanșator. Dacă sertărașul conținea prea puține boabe, porumbelul îl lovea din nou până se sătura, adică se autoservea. Noutatea acestui comportament este că se evidenția activismul animalului. Acesta nu va aștepta să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care niște inegalități excesive ar pune-o în pericol. Principiul satisfacerii generalizate a nevoilor considerate ca fiind „normale” și cel al prezervării prioritare a legăturii sociale impun niște criterii de apreciere izvorâte dintr-o logică a nivelării sociale. Ele nu agreează câtuși de puțin ideea unei elite care să se detașeze de masă. Principiul retribuirii echitabile a meritului ține de o logică opusă. Pe el se fondează ideea de meritocrație ce corespunde întru totul noțiunilor de excelență și de preeminență a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]