2,328 matches
-
1982, 8; Mîndra, Ist. lit. dram., 191, 331-332; Gheorghe Petrușan, Iosif Vulcan și „Familia”, Gyula (Ungaria), 1992; Vasile Voia, Iosif Vulcan văzut azi în Ungaria, ST, 1992, 7; Țepelea, Rememorări, 109-110; Faifer, Semnele, 216; Teodor Vârgolici, Călătoriile lui Iosif Vulcan, ALA, 1995, 255; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 131-144; Datcu, Dicț. etnolog., II, 283-284; Rusu, Membrii Academiei, 563; Mihai Cimpoi, Critice, I, Craiova, 2001, 32-42; Dicț. scriit. rom., IV, 818-820; Cornelia Ștefănescu, Un entuziast: Iosif Vulcan, RL, 2003, 28. G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
1996, 12; Cezar Ivănescu, Stela Covaci, Timpul asasinilor. Mărturii despre viața, moartea și transfigurarea lui Nicolae Labiș, București, 1997; Nicolae Cârlan, Virtuți și virtualități poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiș, Suceava, 1998; Mănucă, Perspective, 47-54; Irimie Străuț, Labiș, contemporanul nostru, ALA, 1999, 498; Dicț. analitic, II, 395-397, III, 406-408; Mioara Cremene, La ce folosește Parisul?, București, 2000, passim; Lucian Dumbravă, Ei, care au scris..., Iași, 2000, 68-95; Dicț. esențial, 445-446; Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Labiș și furiile revizioniste, CNT, 2001, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
INCIDENȚĂ: Este una din cele mai frecvente neoplazii. Actual se consideră că 1 din 4 femei s DIAGNOSTIC: Se face pe baza coroborării datelor obținute din: - ana c; cu valve, eventual test Lahm - Schiller sub colposcop pe cât posibil; e 95%; ală cu examen histopatologic este unica metodă ce poate preciza etiologia a bolii. STADIALIZARE: Presupune efectuarea unor teste suplimentare pentru evaluarea categoriilor TRATAMENT: Pentru CIN 1 se recomandă excizie prin electrocoagulare, conizație sau his afascială tip 1. P se va recomanda
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
8; C. R. [C. Rădulescu-Motru], [Ion Trivale], „Ideea europeană”, 1921, 132; N. Davidescu, Un capitol de istorie literară, „Cuvântul liber”, 1925, 5; Constantinescu, Scrieri, 136-137; Lovinescu, Scrieri, IV, 295-304, VI, 37-38; Perpessicius, Dictando, 114-116; Vasile V. Georgescu, Ion Trivale, critic român, ALA, 1932, 623; Barbu Lăzăreanu, Ion Trivale, ADV, 1933, 15 301; Mihail Sebastian, Ion Trivale, CU, 1933, 3082; Podoleanu, 60 scriitori, II, 339-340; Predescu, Encicl., 573; Călinescu, Ist. lit. rom. (1941), 571-572, Ist. lit. (1982), 644; Sașa Pană, Ion Trivale, „Unirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
care au fost puși pe marginea șanțului, lângă cimitir. În partea cătră drum a fost grădina de pomărit când am fost noi copii de școală, dar nu a rentat. Munciam copiii de giaba la altoi, nu le mergea în pământul ala rău, nu creștiau și să umpliau de mușchi. Dacă a văzut popa, președintele scolii, că nu merge au vândut grădina în sat între Rosalim Cânduleț și Aurel Șolomon, unde prăsiam altoi și școala le vindea în fiecare primăvară altoite cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
București, 1971 (în colaborare cu Lazăr Iliescu); B. Constant, Adolphe, București, 1973 (în colaborare cu T. Teodorescu-Braniște). Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, III, 125-136, X, 350-351; Lovinescu, Opere, VIII, 288, IX, 262-266, 511-512; Aderca, Contribuții, I, 379-381; I. Vinea, „Floarea pământului”, ALA, 1921, 11; N. Davidescu, „Floarea pământului”, „Ora”, 1921, 27; Al. A. Philippide, Un volum și un premiu. „Floarea pământului”, G, 1921, 5; Șerban Cioculescu, Poezia lui Demostene Botez, FCI, 1923, 3; Perpessicius, Opere, II, 118-120, III, 69-73, VII, 13-14, IX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
211-213, 319-322, XII, 331-332; G. Bogdan-Duică, „Floarea pământului, „Povestea omului”, SDM, 1925, 9; Constantinescu, Scrieri, I, 329-344; Lovinescu, Scrieri, IV, 635-639, VI, 112-113, 264; N. Davidescu, „Zilele vieții”, PRL, 1928, 9-10; Sadoveanu, Opere, XIX, 329-334; Al. A. Philippide, Demostene Botez, ALA, 1932, 592; I. Vinea, Demostene Botez, FCL, 1932, 466; Călinescu, Cronici, II, 345-349; Petre Pandrea, Analize, VR, 1934, 7; Boz, Cartea, 69-76; Șerban Cioculescu, „Cuvinte de dincolo”, ADV, 1934, 15521; Streinu, Pagini, V, 56-63, 209-212; Iorga, Ist. lit. cont., II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Boz, Cartea, 69-76; Șerban Cioculescu, „Cuvinte de dincolo”, ADV, 1934, 15521; Streinu, Pagini, V, 56-63, 209-212; Iorga, Ist. lit. cont., II, 197, 243-244; Erasm [Petru Manoliu], „Ghiocul”, „Credința”, 1935, 336; Al. A. Philippide, „Ghiocul”, CLI, 1935, 14; G. Călinescu, „Ghiocul”, ALA, 1935, 741; Petre Pandrea, „Ghiocul”, DEP, 1935, 2244; Octav Șuluțiu, „Ghiocul”, F, 1935, 2; Ralea, Scrieri, II, 477-479; Biberi, Études, 125-126; Călinescu, Ulysse, 394-398; Munteano, Panorama, 268-270; Călinescu, Ist. lit. (1941), 736-739; Al. Piru, „Lumea cea mică”, VR, 1945, 11-12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Silviu Gavrilă, pref. Romeo Alexandrescu, București, 1967. Traduceri: Alfred de Musset, Nopatea de octombrie, Paris, 1910; Ludwig Lewinsohn, Israele, încotro?, București, 1932. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VII, 86-87, 278-279; G. Călinescu, „Viața și opera lui Richard Wagner” de Emanoil Ciomac, ALA, 1935, 760; Viorel Cosma, Muzicieni români, București, 1970, 118-119. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
a permis poziționarea familiilor politice europene pe cele doă axe stabilite 468. Cu toate acestea, sursele utilizate ridică anumite probleme. Pe de o parte, sursa datelor folosite de G. Mavgordatos, J. Huber și R. Inglehart nu este precizată. Pe de ală parte, Hix și Lord au folosit Eurobarometrele. Totuși utilizarea surselor documentare interne din FEP și grupurile politice din Parlamentul European ar putea duce la concluzii diferite în analiza pozițiilor familiilor de partide. Tabelul pozițiilor familiilor de partide Simon Hix și
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
literaturii de specialitate asupra actorilor partinici, a evoluției structurale și a funcțiilor. Pe de alta, am dezvoltat dimensiunea explicativă a transformării europartidelor desprinzînd variabilele independente europene și naționale. 10.2.1.5. Un partid în sens convențional? Pascal Delwit et alii au reluat același exercițiu de aplicare a modelelor naționale în cazul europartidelor 699. Au concluzionat că partidele europene nu sînt partide naționale. Dacă această analiză e adesea acceptată, Hix a folosit primul noțiunea de partid european în devenire, fără s-
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
adus, București, 1943; Mult mai sus, București, 1943; George Tăvală, București, 1944; Imperiul de ziuă, București, 1944; Vocea cunoscută, București, 1945; Cuvinte bune de prietenie, București, 1945. Repere bibliografice: George Marian, Poezia lui Virgil Treboniu, București, 1932; G. Călinescu, „Poezii”, ALA, 1937, 875; Horia Groza, Doi autori de poezie tânără, RP, 1937, 5 720; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 303-305; C. Pârlea, Poezia lui Virgil Treboniu, RAZ, 1938, 51; Ion Horia Munteanu, Critice, I, București, 1939, 11-13; Virgil Treboniu, JL, 1939, 32; [G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
1920, 3696; Dim. Șerban [Claudia Millian], „Femeile ciudate”, „Viitorul”, 1920, 3818; Paul I. Prodan, „Femeile ciudate”, CLI, 1920, 46; A. de Herz, „Pentru țară”, DMN, 1922, 5485; [Interviuri], DRI, IV, 292-306; C.M., „Pălăria”, RP, 1924, 1972; A. de Herz, „Pălăria”, ALA, 1924, 182; I.P. [I. Peltz], „Ordaliile lui Mionel”, „Revista pentru toți”, 1925, 1; A. de Herz, „Urechea mahalalei”, DMN, 1926, 6934; B. Cecropide, „Urechea mahalalei”, UVR, 1926, 12; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 233-234; Iosif Nădejde, „Papagalii”, ADV, 1928
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
labirintului sufletesc sau a esenței ascunse îndărătul aparenței. Se remarcă aceeași manieră incitantă de abordare, plină de vervă și umor, B. dovedindu-se un fin observator al psihologiei feminine și al mecanismelor sociale. Repere bibliografice: Tudor Teodorescu-Braniște, „Care din ele?”, ALA, 1930, 479; N. Carandino, Anton Bibescu, RML, 1939, 7; Un portret în zece compartimente..., „Momentul”, 1945, 185; Șerban Cioculescu, Cronica dramatică, „Semnalul”, 1945, 1046; Oscar Lemnaru, Cronica dramatică, „Dreptatea nouă”, 1945, 93, 108; Anton Bibescu, DRI, I, 207-208; Mihail Sebastian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285721_a_287050]
-
Poezia populară de nuntă”, AAF, 1987; Paul H. Stahl, „Poezia populară de nuntă”, „Études et documents balkaniques et méditerrannéens” (Paris), 1989, 14; Joel P. Marrant, „Poezia populară de nuntă”, SUB, Philologia, 1991, 2; Iordan Datcu, „Dincoace de sacru, dincolo de profan”, ALA, 1994, 247; Mircea Muthu, Studii de folclor, TR, 1995, 8; Alexandru Dobre, „Dincoace de sacru, dincolo de profan”, REF, 1995, 2; Lionel Roșca, Dinamica fenomenului folcloric, APF, 1996, 4; Casandra Cristea, „Dincoace de sacru, dincolo de profan”, ECH, 1997, 7-9; Datcu, Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
Rodenbach, Albert Samain, Elena Văcărescu], în Inima omenească, București, 1966. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 201-207, VII, 77-80, VIII, 387-391, IX, 28-34, XI, 36-40; M. Al. [Matei Alexandrescu], Tulai, Doamne!, RP, 1933, 656; Izabela Sadoveanu, Mihail Celarianu, „Polca pe furate”, ALA, 1934, 694; Constantinescu, Scrieri, II, 259-271; Octav Șuluțiu, „Femeia sângelui meu”, F, 1936, 5; Mihail Sebastian, „Femeia sângelui meu”, RP, 1936, 5473; Ovidiu Papadima, „Femeia sângelui meu” de Mihail Celarianu, G, 1936, 8; Ionescu, Război, I, 100, 267; Aderca, Contribuții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
Dumitru Micu, O monografie Tudor Vianu, VR, 1986, 1; Ioan Holban, Montura evenimentelor sufletești, CRC, 1988, 20; Emil Manu, „Misiunea de investigare”, RL, 1988, 24; Hristu Cândroveanu, Cantemir restituit, CNT, 1990, 9; Teodor Vârgolici, Dimitrie Cantemir într-o nouă perspectivă, ALA, 1990, 100; C. Asăvoaie, „Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret”, AUI, istorie, t. XXXVI, 1990; Ulici, Prima verba, III, 273-274; Alex. Oproescu, Presa buzoiană și râmniceană, Buzău, 1995, 59; Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
Pro, Arg). Glicoliza furnizează componente necesare sintezei trigliceridelor (acetil-CoA și glicerol), dar și compuși implicați în sinteza de aminoacizi (3-fosfoglicerat, fosfoenolpiruvat și piruvat). Aceștia din urmă, prin transaminare formează aminoacizi din familia serinei (Cys, Gly) și a acidului piruvic (Val, Ala, Leu). Șuntul pentozo-fosfafat este o cale particulară de degradare a glucozei care asigură NADPH-ul necesar biosintezelor reductive. Presupune două etape: 1) conversia hexozelor la pentoze și 2) conversia pentozelor la hexoze. Pentozele rezultate pot servi ca sursă de aminoacizi
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
10; Vasile Chifor, „Întoarcerea”, LCF, 1984, 2; Radu Ciobanu, „Întoarcerea”, TR, 1984, 2; Victor Felea, Profil de critic, RL, 1984, 7; Munteanu, Jurnal, IV, 295-298; Mircea Popa, Drumul unui critic - Mircea Tomuș, ST, 1994, 1-2; Teodor Vârgolici, „Romanul romanului românesc”, ALA, 1999, 486; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 35-38; Daniel Deleanu, Optsprezece romancieri în căutarea unui critic, ST, 2000, 7-8; Micu, Ist. lit., 730; Petraș, Panorama, 612-615; Dicț. scriit. rom., IV, 577-579. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
Block); F.M. Dostoievski, Cine-i vinovat?, București, f.a.; A. P. Cehov, Logodnica și alte povestiri, îngr. Sorina Bălănescu, Iași, 2000 (în colaborare cu Anda Boldur și Otilia Cazimir). Repere bibliografice: Matei Alexandrescu, „Marșul femeilor”, FCL, 1934, 885; G. Călinescu, „Marșul femeilor”, ALA, 1934, 685; Izabela Sadoveanu, „Lumina care nu se stinge”, ALA, 1937, 888; Horia Liman, „Lumina care nu se stinge”, „Lumea românească”, 1937, 195; Perpessicius, Opere, XII, 419; Alice Gabrielescu, RRI, II, 5-7; Dicț. scriit. rom., II, 313-314. V.P.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
Logodnica și alte povestiri, îngr. Sorina Bălănescu, Iași, 2000 (în colaborare cu Anda Boldur și Otilia Cazimir). Repere bibliografice: Matei Alexandrescu, „Marșul femeilor”, FCL, 1934, 885; G. Călinescu, „Marșul femeilor”, ALA, 1934, 685; Izabela Sadoveanu, „Lumina care nu se stinge”, ALA, 1937, 888; Horia Liman, „Lumina care nu se stinge”, „Lumea românească”, 1937, 195; Perpessicius, Opere, XII, 419; Alice Gabrielescu, RRI, II, 5-7; Dicț. scriit. rom., II, 313-314. V.P.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
iazma plesni de necaz, cum de să fie el ocărât atât de mult de o cutră de muiere”, „pe loc plesni de frică așa în cât nu se alesă șteamătă de el” (Vidra de sus - Alba). Mezinul dintre 101 frați („ala o fost năzdrăvan”) știe unde se află 101 surori de măritat: „la mama Mămonului/ în fundu Sodomului”. Mama zmeoaică are aici o ipostază creștină, mamon fiind un arhaism regional pentru diavol, ori căpetenia acestora. Tocmai fiica ei cea mică, ținută
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Descrierea, luxuriantă în sine, denotă și o încărcătură de factură creștină, pentru că peștele „devine simbolul mesei euharistice, unde apare adesea alături de pâine”: „Numai cigă și postrugă,/ Galbină de caracudă/ Și misedru d-ăl mărunt/ Sta pă masă năsăditî/ Că d-ala i-en baltă mul’.../ Șalăiaș, pește d-ăl gras,/ Stă pe masă drăgălaș,/ Câte-o vântră de morunî,/ (...) Știuculiță lunguliță,/ Albă ieste la peliță,/ (...)Albișor d-ăl mărunțel,/ (...) Câti-un cotolan dă somnî/ Dă râmnește mai mulz’ domni!”. Masa de la curțile lui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de vorbă. Și aceste făpturi sunt lăsate pe lume de Dumnezeu, ca și noi oamenii, făcute după asemănarea și voința sa. Ca și noi oamenii au și e le dreptul la viață. Numi atunci când le va fi bine lor, anim alelor dar și plantelor, ne va fi bine și nouă cuvântătorilor, filozofa el, uneori, mai mult mustăcind. Adică, atunci când omul va avea în grijă tot ce ea ce este în jurul nostru, plante, viețuitoare, aerul, apa, lumina, ne vom simți și noi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
la oricare din filmele dansului. adica, la intolerance am rezistat fix o ora, la broken blossoms fix jumatate de ora, ceea ce dovedeste ca, la griffith, marimea chiar nu conteaza ! conteza ca nu pot, orice-ai face, sa trec peste story-telling-ul ala primitiv, cu interventiile naratorului care sa ne explice ce se-ntampla pe scena (in caz ca esti prea distrus ca sa-ti dai seama singur), jocul actoricesc comic, naivitatile regizorale etc. sunt gata sa fiu omorat in bataie (de ALS, eventual
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]