1,853 matches
-
este o comună în cantonul Istria, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Funtana avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de afiliați religios (%), bosniaci (%), sârbi (%), italieni (%) și albanezi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), musulmani (%), ortodocși (%) și agnostici și sceptici Pentru % din locuitori nu este cunoscută
Comuna Funtana, Istria () [Corola-website/Science/330507_a_331836]
-
laice, nu a fost de acord cu unele reforme făcute după întemeierea Republicii și a plecat în Egipt, unde s-a angajat ca lector de literatura turcă și și-a consacrat 10 ani din viață creației literare. M. Akif este albanez din partea tatălui și uzbec din partea de mamei. El s-a născut la 27 decembrie 1873 în cartierul Karagumruk mahalaua Sariguzel, dar din cauza profesiei tatălui său, care era imam acesta a fost înregistrat în orașul Bayramic din provincia Canakkale. Mama este
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
schimbă numele în "Sebil ul Reșad". Marea parte a articolelor și al poeziilor sale apar în aceste două reviste. M. Akif este influențat de predicatorul de origine egipteană Muhaed Abduh care susținea o uniune a Islamului. Este afectat de revolta albaneză din 1910 și a presimțit ce urma să se întâmple. În articolele sale încearcă să împiedice revoltele, dar Războaiele Balcanice îl dezamăgesc. În 1914 pleacă într-o călătorie de 2 luni în Egipt și la Medina. Amintirile din Egipt le
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
cazul în care moare, să-l ardă. În perioada petrecută în Egipt a predat limba și literatura turcă la Universitatea Egipteană din Cairo. În 1913, pe când se aflat la Cairo, Mehmet Akif a scris "„Ben ki Arnavudum”" (Numele meu este albanez), un „imn național pentru fiecare alabanez”, cu 100 de versuri grupate în 25 de catrene, care însă a fost neglijat de istoriografia și literatura albaneză. În Egipt, M. Akif se îmbolnăvește de ciroză și la 17 iunie 1936 se reîntoarce
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
pe când se aflat la Cairo, Mehmet Akif a scris "„Ben ki Arnavudum”" (Numele meu este albanez), un „imn național pentru fiecare alabanez”, cu 100 de versuri grupate în 25 de catrene, care însă a fost neglijat de istoriografia și literatura albaneză. În Egipt, M. Akif se îmbolnăvește de ciroză și la 17 iunie 1936 se reîntoarce la Istanbul, pentru tratament. Moare la 27 decembrie 1936 în Apartamentul Egiptean din Pera și este înmormântat în cimitirul Edirnekapi din Istanbul. La ceremonia de
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
Ana-Maria, născută în anul 2013. Ionuț Caragea este autor de poezii, aforisme, proză științifico-fantastică, proză memorialistică și eseuri critice. Creațiile sale literare din volume sau din antologii au fost traduse în șase limbi străine: engleză, franceză, spaniolă, italiană, arabă și albaneză. Ionuț Caragea a scris cinci cărți de aforisme în limba română, primele patru fiind publicate la editura Fides din Iași. În 2012 a câștigat premiul de creativitate la concursul internațional "Naji Naaman" din Liban cu aforisme din volumul „Dicționarul suferinței
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
majoritatea bosnieci musulmani din statul marionetă croat, temporar și circa 1,000 de albanezi și 500 musulmani din Sandžak și având ofițeri germani. Aceasta a luat parte începând din februarie 1944 la operațiuni militare împotriva cetnicilor sârbi pe teritoriul Iugoslaviei. Albanezii musulmani recrutați în această divizie au fost apoi transferati in Divizia nr. 21 SS de infanteriști albanezi de munte „Skanderbeg”. Într-o broșură destinată soldaților din divizia „Handjar”, tradus pentru bosnieci ca „Islam i Židovstvo” („Islamul și iudaismul”) Hadj Amin
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
din Sandžak și având ofițeri germani. Aceasta a luat parte începând din februarie 1944 la operațiuni militare împotriva cetnicilor sârbi pe teritoriul Iugoslaviei. Albanezii musulmani recrutați în această divizie au fost apoi transferati in Divizia nr. 21 SS de infanteriști albanezi de munte „Skanderbeg”. Într-o broșură destinată soldaților din divizia „Handjar”, tradus pentru bosnieci ca „Islam i Židovstvo” („Islamul și iudaismul”) Hadj Amin a menționat un pasaj din Abu Khurreira: Ziua Judecății va veni, când musulmanii vor zdrobi pe evrei
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
variantei standard se obișnuiește a se numi și limbă literară”. Lingvista slovacă Jana Svobodová distinge mai net limba literară, care ar fi cea a comunicării oficiale și scrise, de limba standard, care ar fi semioficială, vorbită și scrisă. În legătură cu limba albaneză, Edlira Mantho consideră că noțiunea de limbă literară este mai largă decât cea de limbă standard, cuprinzând-o pe aceasta din urmă, dar incluzând-o și pe cea de limbă a literaturii artistice, care poate fi și dialectală. Ideea pornește
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
literatură și în dialectul gheg, vorbit în nordul Albaniei și în Kosovo. În timpul comunismului a fost interzisă literatura în acest dialect, dar după căderea acestuia s-a reluat, și în Kosovo se confruntă ideea de a nu se mai folosi albaneza standard bazată pe dialectul tosk cu opinia de a o păstra ca limbă standard a tuturor albanezilor. În anii 2000 au apărut lingviști care merg mai departe decât distingerea limbii standard de limba literară și critică concepția tradițională despre ce
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
(n. 30 martie 1982), cunoscută și sub numele de Eneida Tarifa, este o cântăreață albaneză. Ea a reprezentat Albania la Concursul Muzical Eurovision 2016, cu melodia „Përrallë”, după câștigarea Festivali i Këngës 54. Ea a mai participat la acest festival în anii 2003 și 2007. Eneda s-a născut în Tirana, Albania. Și-a început
Eneda Tarifa () [Corola-website/Science/335291_a_336620]
-
D. Popescu, Muntenia) și într-o poveste moravo-română (Josef Wenzig), precum și în variante existente la popoarele vecine (sași, unguri și ruși). Alte înfruntări au loc cu zmei (în trei variante românești și două străine) și cu urși (într-o variantă albaneză). Hotărârea lui Dănilă de a construi o mănăstire lângă un loc populat de draci apare în „Tâlharul cel vestit” din Bucovina, în „Săracul și dracul” al lui Stăncescu și în varianta maghiară a lui Schlarek. Al. Dima constată existența motivelor
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
(n. 23 aprilie 1951, Brăila) este un scriitor, jurnalist, traducător și eseist român. Este singurul specialist în limba albaneză agreat de scriitorul Ismail Kadare să-i traducă opera în limba română. Este fondatorul și redactorul șef al revistei de cultură albanezo-română "Miku i shqiptarit" („Prietenul albanezului”), apărută în luna noiembrie 2001, la București. A scris și tradus un mare
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
traducă opera în limba română. Este fondatorul și redactorul șef al revistei de cultură albanezo-română "Miku i shqiptarit" („Prietenul albanezului”), apărută în luna noiembrie 2001, la București. A scris și tradus un mare număr de volume dedicate Albaniei și poporului albanez, relației acestora cu România. Născut la Brăila, a urmat Școala generală nr. 8 și Liceul Nicolae Iorga din localitate. Despre copilăria trăită în urbea lui Panait Istrati și în bălțile Dunării, în atmosferă cosmopolita a „orașului cu salcâmi”, va scrie
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Istorie din București. Aici i-a avut profesori pe renumiții istorici Emil Condurachi, Ioan Nestor și Dumitru Berciu. După primul an de studii la București, pleacă cu o bursă a statului român la Tirana-Albania, în 1971, pentru a studia limba albaneză. Era perioadă în care Ministerul Afacerilor Externe de la București pregătea specialiști în câteva limbi europene și asiatice rare: albaneză, bulgară, coreeană, mongola și vietnameza. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din capitală Albaniei în 1975, cu o lucrare despre
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
în domeniu cu cea europeană. După intrarea în mass-media, a fost jurnalist la mai multe publicații, director la revista Tribuna Învățământului și redactor-șef al Agenției de știri Amos News. Din noiembrie 2001, odată cu apariția revistei de cultură a comunității albaneze din România, „Miku i shqiptarit”, al cărei fondator a fost, a ocupat funcția de redactor șef al acestei publicații. A publicat articole din domeniul politic și cultural în cotidianele România Liberă, Adevărul, Cotidianul, Tineretul Liber și în revistele România Literară
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
publicat articole din domeniul politic și cultural în cotidianele România Liberă, Adevărul, Cotidianul, Tineretul Liber și în revistele România Literară, Luceafărul, Observator Cultural, Adevărul Literar și Artistic, Secolul XX, Diverta Magazin ș.a. S-a remarcat că traducător al celebrului scriitor albanez Ismail Kadare, din opera căruia a publicat până în prezent (ianuarie 2017) 26 de volume, la cele mai cunoscute edituri din România. În afară de proza, a tradus din poezia și publicistica lui Kadare în paginile de cultură ale presei românești. Apreciindu-i
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
din opera căruia a publicat până în prezent (ianuarie 2017) 26 de volume, la cele mai cunoscute edituri din România. În afară de proza, a tradus din poezia și publicistica lui Kadare în paginile de cultură ale presei românești. Apreciindu-i muncă, romancierul albanez a declarat despre el că este „cel mai fidel și mai bun traducător” al său. Întâlnirea de la plopul ars, român, Ed. Ion Creangă, București 1986 ● Comoara lui Mitana, român, Ed. Privirea, București 2006 ● Drumul speranței. O cronică a comunității albaneze
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
albanez a declarat despre el că este „cel mai fidel și mai bun traducător” al său. Întâlnirea de la plopul ars, român, Ed. Ion Creangă, București 1986 ● Comoara lui Mitana, român, Ed. Privirea, București 2006 ● Drumul speranței. O cronică a comunității albaneze din România, povestita de ea însăși, Ed. Privirea, București 2005 ● Takimi te plepi i djegur (Întâlnirea de la plopul ars), român, traducere în limba albaneză de Dionis Bubani, Ed. Enciclopedica, Tirana 1997 Timp de viață, timp de moarte. Texte cu și
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
București 1986 ● Comoara lui Mitana, român, Ed. Privirea, București 2006 ● Drumul speranței. O cronică a comunității albaneze din România, povestita de ea însăși, Ed. Privirea, București 2005 ● Takimi te plepi i djegur (Întâlnirea de la plopul ars), român, traducere în limba albaneză de Dionis Bubani, Ed. Enciclopedica, Tirana 1997 Timp de viață, timp de moarte. Texte cu și despre Ismail Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
de viață, timp de moarte. Texte cu și despre Ismail Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe Drin. Studii și articole de etnografie și folclor albanez, Ed. Privirea, București 2014 ● Bucătărie albaneză. 50 de rețete tradiționale, Ed. Privirea, București 2005 ● Cronică în piatră (Kronike ne gur), român, Ed. Univers, București 1983 ● Cetatea (Keshtjella), român, Ed. Univers, București 1987 ● O capitală în noiembrie (Nentori i nje kryeqyteti
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
cu și despre Ismail Kadare, Ed. Privirea, București 2006 ● Momente din istoria Albaniei. Culegere de studii și articole (vol. 1-2), Ed. Privirea, București 2013 ● Povestiri de pe Drin. Studii și articole de etnografie și folclor albanez, Ed. Privirea, București 2014 ● Bucătărie albaneză. 50 de rețete tradiționale, Ed. Privirea, București 2005 ● Cronică în piatră (Kronike ne gur), român, Ed. Univers, București 1983 ● Cetatea (Keshtjella), român, Ed. Univers, București 1987 ● O capitală în noiembrie (Nentori i nje kryeqyteti), român, Ed. Militară, București 1989 ● Aprilie
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Patria de zăpadă, povestiri, Ed. Privirea, Buc. 2009 ● Fahri Balliu, Panteonul negru, român, Ed. Vremea, Buc. 2009 ● Fahri Balliu, Arhitectul, român, Ed. Vremea, Buc. 2010 ● Gjekë Marinaj, Prizonierul absenței, poeme, Ed. Privirea, Buc. 2013 ● Misterul rugăciunilor, o antologie de poezie albaneză contemporană, Ed. Privirea, Buc. 2012 ● Ștefan Çapaliku, Allegreto Albania, dramă, Teatrul Odeon, București 2009 Ștefan Çapaliku, Ține ușa deschisă!, monodrama, Teatrul Marin Sorescu Craiova, 2013 Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1990) Membru al Asociației de Prietenie România-Albania Membru
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Vicepreședinte al Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor Minorităților Etnice din România „Europa 21” Premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor din România, 2003 Premiul Până de argint, acordat de Ministerul Culturii din Albania, 2006 Premiul Penița de aur, acordat de Societatea Scriitorilor Albanezi din America, 2010 Premiul Jurnalism pentru minoritățile naționale, 2007 Medalia Recunoștinței, acordată de Președintele Albaniei Bujar Nishani, decembrie 2012 Emblemă de Aur a Orașului, acordată de Primăria Korcea, iulie 2016 Premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor din România, decembrie 2016
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Dobresku, poetët shqiptarë “flasin” rumanisht. În: Fryma, aug. 2012. (http://fryma .soup.io/post/268946475/Marius-Dobresku-poet-t-shqiptar-flasin-rumanisht) Petro Marko, përkthehet në rumanisht. În: Express.mk, 24 oct. 2010 (http://express.mk/?p=12668) Gabriela Lupu: „Spirituș", un român despre „măiestria" securiștilor albanezi. În: România liberă, 13 ian. 2013 (http://www.romanialibera.ro/cultură/carte/%E2%80%9Espiritus---un-roman-despre-%E2%80%9Emaiestria--securistilor-albanezi-289992) Rodica Grigore: Putere, teroare, rușine. În: Viața Românească, nr.5/2016 (http://www.viataromaneasca.eu/arhiva/108 viata-romaneasca-5-2016/45 cronica-traducerilor/2451 putere-teroare-rusine.html) Lecturile Emei
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]