1,931 matches
-
Pratica della lettura - cronică; - narațiunea; - darea-de-seama; planul de idei NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ Textul narativ: coordonatele timpului (ordinea și durata), naratorul, punctul de vedere, etc. Textul poetic: conotație și denotație; Cele mai frecvente figuri retorice: - aliterația - repetiția - metaforă - hiperbola - comparația - alegoria - ironia - metonimia - oximoronul Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezenței programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
spațiu, modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric); - subiectul operei literare, momentele subiectului; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteza); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); - trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere
ORDIN nr. 4.801 din 31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226043_a_227372]
-
și timpul acțiunii, tema, compoziția 1.3.3. Moduri de expunere: - narațiunea, descrierea, expunerea, informarea; dialogul - monologul, - vorbirea directă, indirectă, stil indirect liber; mixt etc. 1.3.4. Figuri de stil și tropi: - epitet, comparație, metaforă, personificație, hiperbola, metonimie - sinecdoca, alegorie, inversiune, gradație, anafora, întrebare retorica, paralelismul metaforic; 1.3.5. Prozodie: - ritmul - dactil - rimă - asonanta ------------- * Conținuturile marcate cu asterisc sunt facultative. 2. Practică rațională și funcțională a limbii 2.1. Situația de comunicare. Factorii care influențează comunicarea. 2.2. Comunicarea
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
spațiu, modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta; eul liric); - subiectul operei literare, momentele subiectului; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); - trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere
ORDIN nr. 4.846 din 31 august 2009 cu privire la organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216453_a_217782]
-
elemente de structurare a textului narativ: timpul, spațiul narațiunii, logica acțiunii, construcția personajului - identificarea unor elemente de structurare a textului liric - identificarea elementelor de versificație: măsură, rimă, ritm, vers, strofă - identificarea semnificației unor procedee de expresivitate artistică în textele date; alegoria, inversiunea*1) - identificarea unor trăsături ale genurilor liric, epic �� și dramatic 3.2. să sesizeze valoarea expresivă - identificarea arhaismelor, a regionalismelor și a a categoriilor morfosintactice*2), a neologismelor și a rolului lor în textele date mijloacelor de îmbogățire a
ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*) privind organizarea şi desf��şurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211944_a_213273]
-
elemente de structurare a textului narativ: timpul, spațiul narațiunii, logica acțiunii, construcția personajului - identificarea unor elemente de structurare a textului liric - identificarea elementelor de versificație: măsură, rimă, ritm, vers, strofă - identificarea semnificației unor procedee de expresivitate artistică în textele date; alegoria, inversiunea*1) - identificarea unor trăsături ale genurilor liric, epic și dramatic 3.2. să sesizeze valoarea expresivă - identificarea arhaismelor, a regionalismelor și a a categoriilor morfosintactice*2), a neologismelor și a rolului lor în textele date mijloacelor de îmbogățire a
ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*) privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203710_a_205039]
-
statele membre ale zonei euro, stema României și inscripția "ROMÂNIA", în partea superioară, inscripția circulară "UNIUNEA ECONOMICA ȘI MONETARA"; dedesubt, valoarea nominală a monedei - 10 LEI. Reversul prezintă, pe o bandă mată, în conturul neregulat al unei monede antice, o alegorie a evoluției comerțului de la troc la euro, deasupra, inscripția circulară "10 ANI - UEM", iar dedesubt, anii 1999-2009. Articolul 3 Monedele, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de broșuri de prezentare a tematicii emisiunii, redactate în limbile română
CIRCULARĂ nr. 3 din 15 ianuarie 2009 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 10 ani de la înfiinţarea Uniunii Economice şi Monetare Europene şi lansarea monedei unice - euro. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206899_a_208228]
-
textului în context istoric și cultural: ... - curente literare: iluminism, romantism, realism, realism magic, naturalism, modernism, existențialism, postmodernism etc; - genuri literare: poezie, dramă, nuvelă, român, non-ficțiune. b) principii de compoziție: ... - subiect, temă, voce poetică, atmosferă, tonalitate, procedee stilistice (epitet, metaforă, metonimie, alegorie, simbol); modalități narative: narațiunea obiectivă, subiectivă, omnisciența totală/partială, impersonalitate, construirea intrigii; tipologia personajelor; motivarea socială/ psihologică; modalitățile retorice ale povestirii; timp, spațiu, cauzalitate; structuri expresive dramatice caracteristice tragediei, comediei, melodramei, teatrului absurdului. c) perspective și tonalități: ... - tragism, patetism, comic
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
textului în context istoric și cultural: ... - curente literare: iluminism, romantism, realism, realism magic, naturalism, modernism, existențialism, postmodernism etc; - genuri literare: poezie, dramă, nuvelă, român, non-ficțiune. b) principii de compoziție: ... - subiect, temă, voce poetică, atmosferă, tonalitate, procedee stilistice (epitet, metaforă, metonimie, alegorie, simbol); modalități narative: narațiunea obiectivă, subiectivă, omnisciența totală/partială, impersonalitate, construirea intrigii; tipologia personajelor; motivarea socială/ psihologică; modalitățile retorice ale povestirii; timp, spațiu, cauzalitate; structuri expresive dramatice caracteristice tragediei, comediei, melodramei, teatrului absurdului. c) perspective și tonalități: ... - tragism, patetism, comic
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
spațiu, modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric); - subiectul operei literare, momentele subiectului; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteza); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); - trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere
ANEXĂ din 31 august 2010 cuprinzând anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 4.801/2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233102_a_234431]
-
modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje, naratorul) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric); - subiectul operei literare, momentele subiectului; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); - trăsăturile specifice genului epic, liric și dramatic în
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.431/2014 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2014-2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
asociate acestora sunt cele prevăzute în programa │ │ │pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, aprobată prin OMEN │ │ │ nr. 4431/29.08.2014 . Pentru simulare sunt exceptate următoarele conținuturi: ● procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria) - conținut │ │ │asociat competenței specifice 1.1; ● trăsături specifice genului dramatic în opere literare studiate sau în texte la prima vedere - │ │ │conținuturi asociate competenței specifice 1.1; ● trăsături ale speciilor literare: românul, balada populară - conținuturi asociate competenței │ │ │specifice 1.1; Conținuturile
ORDIN nr. 3.069 din 14 ianuarie 2016 privind organizarea şi desfăşurarea simulării evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a şi a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat naţional, în anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268807_a_270136]
-
nul. Un alt exemplu sunt cele două sculpturi monumentale care flancau intrarea casei Monteoru de pe Calea Victoriei, Agricultura </b>și <b>Industria Casnică</b>,<b> </b>sculptate de Ioan Georgescu (1858-1898) și Ștefan Ionescu Valbudea (1856 - 1918) în 1889. Cele două alegorii au fost destinate să prezinte două ocupații importante ale țărăncii române. Creatorii lor au recurs la canonul de reprezentare clasic, optând pentru idealizarea frumuseții, fapt care ar putea avea și o consecință pozitivă în percepția oamenilor muncii, deși ocultează celelalte
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
casa părinților ei șade movila de nisip - Curg din ea pietre ciudate, a le opri altcineva nu-i cutezanță, nu-i chip. La diferite lumini se văd în ele bărbați, copii, sofine cu prunci, Tot felul de fiare, simboluri și-alegorii ale Lumii de-Atunci. Peste cincizeci de ani, poet mare, cum zic despre el alții cu mai mult curaj și renume, Ion Gheorghe striga către toți surzii lumii culte, oculte: Am descoperit cea mai veche civilizație din lume! Și nu
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
valuri în stare de inconștiență, ca singur supraviețuitor al unui naufragiu, pe țărmul unei insule. Când își revine, constată că este prizonier al unei rase de oameni înalți de cca. 15 cm, locuitori ai unor insule vecine "Lilliput" și "Blefuscu" (alegorie la Anglia și Franța), divizați până la lupte fratricide din cauza unei îndelungate controverse de nerezolvat asupra modului cel mai nimerit de a sparge ouăle: să se înceapă de la partea mai largă sau de la cea mai ascuțită (aluzie la disputele religioase dintre
Călătoriile lui Gulliver () [Corola-website/Science/301023_a_302352]
-
vultur gigant și apoi abandonată, fiind salvat de o corabie în trecere, și astfel se întoarce pentru a doua oară în Anglia. Locuitorii din "Laputa" - aroganți și închipuiți savanți - nu trăiesc pe pământ, ci deasupra lui, pe o insulă zburătoare. Alegoria este transparentă: autorul descrie știința ruptă de realitate. "Învățații" din academia "Lagado" se ocupă cu fel de fel de lucruri inutile și absurde: un proiect privitor la extragerea razelor de soare din castraveți, o metodă de construire a caselor începând
Călătoriile lui Gulliver () [Corola-website/Science/301023_a_302352]
-
lui Orfeu pentru prima oară în cadrul unui ciclu de fresce în grisaille dedicat cântărețului din palatul ducal din Mantova (1464-1474), apoi, probabil mai liber, într-o compoziție care n-a dăinuit decât într-o copie a unui gravor italian. Acea alegorie a conflictului dintre sexe și a pierzaniei datorată poftelor carnale i-a servit probabil ca inspirație lui Albrecht Dürer (Fig. 6). Istoricul artei Aby Warburg a consacrat în studiul său despre „Dürer și antichitatea italiană” termenul de „formulă a patosului
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
hellenistică, învățatul evreu Philon din Alexandria - cu mai mult de un mileniu înaintea lui Moise Maimonide - a făcut prima încercare de armonizare a scrierilor religioase iudaice cu filosofia greacă și cu datele științifice ale epocii. Philon, folosește o serie de alegorii și reduce semnificația pur verbală a textelor, accentuând sensul lor de inspirație divină, accesibil însă numai inițiaților. Părinții bisericii creștine au urmat și ei aceeași cale, subliniind totuși că spiritul Vechiului Testament se revelă cu adevărat abia în Noul Testament. Acest
Exegeză () [Corola-website/Science/300258_a_301587]
-
și inepuizabil constituită, până la a înscrie oamenii și întâmplările acestui teritoriu legendar într-un prezent care se numește "eternitatea" și într-o societate care se numește "umanitatea". Ideea de a inventa acest ținut mitic, în care criticii literari au văzut alegoria Sudului american, i-a venit în urma unui vis, în care a văzut un timbru emis de Poșta Yoknopatawpha. Numele său are evidente rezonanțe indiene. În urma unei crize cardiace, marele scriitor moare la 6 iulie 1962. ""Sartre care a găsit în
William Faulkner () [Corola-website/Science/301542_a_302871]
-
primului termen al presupusei comparații chiar în absența lui, ceea ce demonstrează că, în înțelegerea metaforei, nu se poate face abstracție de suportul contextului. Metafora este o figură de stil esențială, întrucât ea stă la baza altor figuri, cum sunt personificarea, alegoria, metonimia, sinecdoca, epitetul. Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului. „Epitetul
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
dedicate unei femei cu numele „Pietra”, datorită lipsei sale de sensibilitate, în fine un ultim capitol cu poezii pe teme filozofice, în formă de dialoguri cu personaje alegorice, denumite „Justiția Divină”, „Justiția Umană” și „Legea”. Capodopera lui Dante, "„Divina Commedia”", alegorie în versuri de o precizie și forță dramatică deosebită, a fost începută probabil în 1306 și terminată cu puțin timp înainte de a muri. Titlul inițial dat de autor a fost "„Comedia”", adjectivul „divina”, folosit de Boccaccio în lucrarea "Trattatello in
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
servind ca introducere. Poemul este scris în „terțete” ("terza rima"). Opera oferă o sinteză a opiniilor filozofice, științifice și politice ale artistului, interpretate literar, alegoric, moral și mistic. Dincolo de sensurile sale profunde, este dramatizarea teologiei creștine medievale. "„Divina Commedia”" este alegoria purificării sufletului și dobândirii liniștei interioare prin înțelepciune și dragoste.
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
opunându-se scrierilor lui Aristotel introduse în Europa de Averroes și Avicenna și acceptate de Biserica Catolică. Activitatea ""Academiei"" a exercitat o mare influență asupra dezvoltării literaturii, picturii și arhitecturii din epoca Renașterii. Așa, de exemplu, Pirro Ligorio pictează tabloul ""Alegoria Științelor"". Cyriac din Ancona a fost o altă ființă umanist să-și amintească; el a fost numit "Tatăl de Arheologie" Umanismul se propagă în primul rând în Germania și Olanda. Ambele țări cunoscând o mare expansiune a imprimeriilor, se organizează
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
în calitate de consilier (1714) în parlamentul de la Bordeaux, devenind președintele acestuia (1716 - 1728) după moartea unuia din unchii săi, căruia i-a moștenit titlul și funcția. În 1728, a devenit membru al Academiei Franceze. Opera sa majoră, "Scrisori persane" (1721), „profundă alegorie a dragostei, moralei, politicii și religiei“ , s-a bucurat de un succes imens și imediat. Cartea este concepută sub forma unei colecții de scrisori, despre care se presupune a fi fost scrise de călători în Persia și de prietenii acestora
Charles de Secondat, baron de Montesquieu () [Corola-website/Science/298720_a_300049]
-
cu pruncul", 1469). Are abia 25 de ani când, în 1470, deschide propriul său atelier. Curând îi devine elev Filippino Lippi, fiul lui Fra Filippo Lippi. În același an, Consiliul Comercial al orașului îi comandă un tablou, în care înfățișează alegoria forței. După doi ani, numele său figurează deja în registrul asociației " Sfântul Luca", care reunește pictorii din Florența. Artistul primește tot mai multe comenzi. "Tânăr cu medalie" (1474) este unul din cele mai cunoscute portrete ale lui Botticelli. Nu știm
Sandro Botticelli () [Corola-website/Science/299640_a_300969]