1,761 matches
-
al acordului de a pune Legiunea să lupte în Siberia, lui Brătianu i-a fost promisă recunoașterea dreptului României asupra Basarabiei de către guvernul amiralului Kolceak. Ca atare, legionarii au primit după o săptămână misiunea de a asigura paza Transsiberianului pe aliniamentul Zima-Tulun-Nijneudinsk-Baironovka-Taișet, în ariergardă pentru a asigura retragerea trupelor cehoslovace spre Vladivostok și pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de partizanii bolșevicilor La est și vest se aflau diviziile cehoslovace I cu garnizoana la Irkutsk
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
pe valea Uzului, apoi la Miercurea Ciuc, Vlăhița și Odorhei cu două batalioane. Batalionul I a participat în cadrul grupului de acoperire „Uz” la acțiunile din defileul Oltului de la Tușnad. Între 27 august și 2 septembrie grupurile de acoperire au ajuns pe aliniamentul gara Ghimeș - pantele estice ale munților Nemira. iar între 3 și 10 septembrie s-a avansat până la aliniamentul : Sândominic - 4 km vest Miercurea Ciuc - intrarea în trecătoarea Ciba-Vlăhița. La 8 septembrie) a fost ocupat orașul Miercurea Ciuc printr-o dublă învăluire, la
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
de acoperire „Uz” la acțiunile din defileul Oltului de la Tușnad. Între 27 august și 2 septembrie grupurile de acoperire au ajuns pe aliniamentul gara Ghimeș - pantele estice ale munților Nemira. iar între 3 și 10 septembrie s-a avansat până la aliniamentul : Sândominic - 4 km vest Miercurea Ciuc - intrarea în trecătoarea Ciba-Vlăhița. La 8 septembrie) a fost ocupat orașul Miercurea Ciuc printr-o dublă învăluire, la care au participat și forțele Brigăzii 13 Infanterie. Între 11 - 26 septembrie trupele diviziei au ocupat localitățile Vlăhița
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
a devenit unul dintre simbolurile culturale informale ale capitalei Moldovei, proces consolidat de existența Teiului lui Eminescu în Parcul Copou, precum și de tăierea controversată, în februarie 2013, respectiv de replantarea, în urma unei consultări populare în noiembrie 2015, a unui întreg aliniament de tei în centrul orașului. Mai multe documente de arhivă atestă continuitatea plantațiilor de tei în Iași. În anul 1855, de exemplu, se consemnase deja faptul că teii din Grădina Copou erau mari. În același an, șeful statului major al
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
1907, grădinarul-șef al orașului înregistrează faptul că pe arterele Carol, Ștefan cel Mare, în fața palatului primăriei, pe strada Golia și în fața Bisericii Catolice sunt plantați exclusiv tei. În perioada comunistă, plantațiile de tei sunt înnoite și întreținute, atât în aliniamentele stradale, cât și în parcuri. Dezvoltarea sectorului dendrologic al Grădinii Botanice din Iași a presupus, de asemenea, înființarea a noi plantații de tei (precum "Tilia tomentosa", "Tilia platyphyllos" și hibrizi), proiect gestionat de botanistul ieșean Ionel Lupu. De asemenea, Mandache
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
în anii '80 presupunea tăierea a sute de tei pentru modernizarea căii de rulare a tramvaielor pe bulevardul Copou; arborii au fost salvați prin deplasarea bordurilor be ambele părți ale străzii cu jumătate de metru. Majoritatea zonelor din Iași includ aliniamente sau plantații masive de tei. Sute de astfel de arbori articulează axa culturată a orașului, pornind dinspre Aleea Sadoveanu și bulevardul Carol I, coborând spre bulevardul și pietonalul central Ștefan cel Mare și Sfânt, apoi continuând pe strada Palat. Plantații
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
la creșterea porozității acestuia, la măririrea capacității de sedimentare și filtrare a solului, precum și la creșterea biodiversității și a retenției hidrice a terenului. Activiști și experți în domeniu au atras atenția că, în perioada 2009-2013, întregul fond arboricol ieșean, inclusiv aliniamentele de tei (Bd. Carol I, Str. Păcurari ș.a.), au fost afectate de ceea ce aceștia au descris ca "toaletări abuzive" : "retezarea anuală a coronamentului arborilor urbani, cu păstrarea trunchiului și a părților bazale ale ramurilor inferioare, este o practică populară, însă
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
fitosanitară bună sau foarte bună. Există în scuar și 14 molizi argintii tineri ("Picea pungens"), arbori cu temperament de lumină plantați însă la umbră. Parcul mai adăpostește circa 20 de platani englezești ("Platanus acerifolia"). Dintre aceștia, cele 13 exemplare din aliniamentul de pe strada I. C. Brătianu și două exemplare din interiorul parcului, lângă strada Agatha Bârsescu, sunt protejate prin lege, fiind declarate monumente ale naturii. Zona mai cuprinde câteva exemplare monumentale, de exemplu în același aliniament de lângă strada Agatha Bârsescu, arbori care
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
Dintre aceștia, cele 13 exemplare din aliniamentul de pe strada I. C. Brătianu și două exemplare din interiorul parcului, lângă strada Agatha Bârsescu, sunt protejate prin lege, fiind declarate monumente ale naturii. Zona mai cuprinde câteva exemplare monumentale, de exemplu în același aliniament de lângă strada Agatha Bârsescu, arbori care încă nu au fost incluși în lista plantelor protejate. Notabilă este și prezența în aria centrală a parcului a unei catalpe ("Catalpa bignonioides") care impresionează prin înălțimea de 14 metri și diamterul trunchiului de
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
centrale cu arbori pitici și vegetație joasă, astfel încât să crească vizibilitatea către monumentele istorice din zonă. Aceste planuri de modernizare, bazate pe aceeași argumentație și propuse în același an în care primăria a suferit un scandal de imagine în urma tăierii aliniamentului de tei din centrul orașului, au fost contestate vehement de societatea civilă. Numeroși intelectuali și personalități culturale locale, alături de botaniști precum Mandache Leocov și Ionel Lupu, au argumentat în favoarea păstrării vegetației înalte a parcului și au solicitat găsirea unei locații
Esplanada Teatrului Național din Iași () [Corola-website/Science/336365_a_337694]
-
linie a avut un scop strict militar de separare geografică provizorie, urmând ca linia politică definitivă de demarcație (frontiera) să fie fixată prin tratativele de pace ulterioare. Evoluția liniei de demarcație între trupele ungare și cele române a consemnat 4 aliniamente succesive, deplasate progresiv spre vest. Contextul a fost reprezentat de obiectivele postbelice fundamental antagonice ale politicilor taberelor maghiară și română, anume menținerea integrării teritoriale a Ungariei și în mod deosebit păstrarea Transilvaniei - de partea maghiară (cel puțin până la momentul unor
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
de partea maghiară (cel puțin până la momentul unor decizii teritoriale ferme ale Conferinței de Pace), respectiv preluarea puterii statale în Transilvania și maximalizarea gradului de ocupare militară a teritoriului, pentru a asigura succesul solicitărilor teritoriale - de partea română. Un prim aliniament delimitat la nord de cursul Someșului Mare, ulterior răsfrânt spre Târgu Mureș - astfel încât să urmeze cursul Mureșului până la vărsarea în Tisa, a fost consemnat la 13 noiembrie 1918 la Belgrad printr-o Convenție militară de armistițiu. Deoarece România semnase anterior
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
mai ales cu cele care au avut ca subiect trasarea liniei de demarcație și menținerea administrației transilvănene sub control ungar. Considerată totuși mai târziu aliate, trupele române au trecut Carpații Orientali și fără incidente majore, au ocupat până la 15 decembrie aliniamentul desemnat, în pofida demersurilor politice, diplomatice și militare făcute de guvernul ungar, cu speranța împiedicării instituirii controlului militar românesc în Transilvania. Mai puternică militar în acel moment și mai agresivă, ca urmare a unor tratative duse cu sprijinul generalului francez Berthelot
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
militare făcute de guvernul ungar, cu speranța împiedicării instituirii controlului militar românesc în Transilvania. Mai puternică militar în acel moment și mai agresivă, ca urmare a unor tratative duse cu sprijinul generalului francez Berthelot România și-a deplasat trupele până la aliniamentul Baia-Mare - Dej - Cluj - Deva, ocupându-l deja pe data de 24 decembrie 1918. Deși în faza inițială structurile de conducere ungare locale au refuzat să retragă soldații mobilizați între timp pentru a face față înaintării române, guvernul Ungariei și-a
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
început să se concentreze în nord-estul depresiunii transilvane. Forțele armate române au continuat să preseze presate încet înainte și ca urmare a eforturilor Guvernului României și ale Consiliului Dirigent, linia de demarcație a fost mutată pe linia Sighetu Marmației-Baia Mare-Zalău-Ciucea-Zam, aliniament pe care trupele s-au oprit pe 22 ianuarie 1919 la ordinul aliaților francezi. Iarna care a urmat a fost folosită pentru organizarea și antrenarea temeinică temeinică a trupele române din Transilvania, dar incapacitatea Antantei de a respecta acordurile încheiate
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
disponibile pentru a ocupa poziții de-a lungul liniei de demarcație din Transilvania cât și a unei recunoașteri în fapt a Armatei Române ca forță militară aliată, trupele române au primit permisiunea de a realiza operațiunea de ocupare a primului aliniament demarcațional. Deși pe hârtie Armata Română era constituită dintr-un anumit număr de oameni, aprecierile precum că trupele românești ar fi putut să înceapă intrarea în Transilvania în jurul detelor de 14-15 noiembrie, s-au dovedit nerealiste, deoarece a depins de
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
fuseseră ele stipulate în Tratatul din 1916. Divizilor 7 Infanterie - concentrată la Piatra Neamț sub comanda generalului Traian Moșoiu și 1 Vânători - concentrată la Comănești și Asău sub comanda generalului Aristide Lecca, li s-a trasat sarcina de a ocupa treptat aliniamentele succesive aprobate de Consiliul Militar Interaliat. Granița a fost trecută la 16/29 noiembrie prin Pasul Prisecani spre Tulgheș, Borsec, Toplița și spre Ditrău de către primele efective ale Diviziei a 7-a. Divizia 1 a trecut Carpații Orientali pe la Palanca
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
înaintare, pe care au reluat-o executând ordine transmise pe 4 și 9 decembrie. Planurile operaționale ale trupelor române au fost comunicate Comandamentului Armatei Dunării atât la 2 decembrie cât și la sfârșitul aceleiași luni. Pe data de 15 decembrie aliniamentul prevăzut ca linie de demarcație a fost atins. Este probabil ca mobilizarea rapidă a trupelor române și trecerea primelor unități pe teritoriul transilvan să fi surprins guvernul ungar - dealtfel destul de puțin informat, ceea ce a creat un ascendent militar și moral
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
pe teren. Ca urmare a unor tratative duse cu generalul d'Esperey și cu sprijinul generalului Henri Mathias Berthelot, Armata Română a permit permisiunea de a trece Mureșul pentru a ocupa regiunea Cluj - Gherla - Dej și pentru a înainta până la aliniamentul Baia-Mare - Dej - Cluj - Deva. Operațiunea de depășire a liniei de demarcație de către armata română a liniei de demarcație era deja pregătită la data de 15 decembrie, moment în care guvernul Ungariei i-a cerut șefului Misiuni aliate de la Budapesta explicații
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
informare în Transilvania, generalul Berthelot a doua zi - pe 31 decembrie 1918, cu scopul de a preveni un conflict s-a întâlnit cu Apáthy și au convenit împreună asupra unei noi linii de demarcație. Aceasta urma să se întindă pe aliniamentul Baia-Mare - Dej - Cluj - Deva și să aibă de-a lungul său o fâșie demilitarizată de 15 km care ar fi urmat să-i separe pe beligeranți. Despre această nouă linie guvernul Ungariei a aflat de abia la 10 ianuarie. După ce
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
o amenințare pentru aripa dreaptă a dispozitivului militar român, care astfel ar fi putut fi întoarsă printr-un atac executat pe valea Someșului. Ca urmare a eforturilor Guvernului României și ale Consiliului Dirigent, linia de demarcație a fost mutată pe aliniamentul Vest de Sighetu Marmației - Cicârlău - Ardusat - Băsești - Chilioara - Crișeni - Panic - Aghireș - Meseșenii de Sus - Șeredei - Pria - Ciucea - Ciuci - Zam. Aceast nou aliniament deși a reprezentat un pas înainte, a menținut izolarea față de teritoriul național român a comitatelor Arad și Bihor
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Someșului. Ca urmare a eforturilor Guvernului României și ale Consiliului Dirigent, linia de demarcație a fost mutată pe aliniamentul Vest de Sighetu Marmației - Cicârlău - Ardusat - Băsești - Chilioara - Crișeni - Panic - Aghireș - Meseșenii de Sus - Șeredei - Pria - Ciucea - Ciuci - Zam. Aceast nou aliniament deși a reprezentat un pas înainte, a menținut izolarea față de teritoriul național român a comitatelor Arad și Bihor - în întregime, și parțial a comitatelor Sălaj și Sătmar. El și-a încheiat existența în aprilie 1919, odată cu ofensiva Armatei Române spre
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
izolarea față de teritoriul național român a comitatelor Arad și Bihor - în întregime, și parțial a comitatelor Sălaj și Sătmar. El și-a încheiat existența în aprilie 1919, odată cu ofensiva Armatei Române spre vest după fixarea unei noi linii pe un aliniament recunoscut de Antantă. Forțele armate române au continuat să preseze încet înainte, după ce au asigurat Clujul, motivându-și avansul prin referire la instrucțiunile Antantei și dorința de a limita bolșevismul. Depășind ce-a de-a doua linie de demarcație, Armata
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
iar la 24 ianuarie Clemenceau i-a atras atenția lui Henri Berthelot că nu era cazul să se ia în considerare toate pretențiile românești. Un nou ordin din 28 ianuarie al Primului Ministru francez, a determinat fixarea armatelor române pe aliniamentul Sighet-Baia Mare-Zalău-Ciucea-Zam, situație de provizorat care nu a mulțumit pe de-a-ntregul pe nici unul dintre guvernele ungar și român. Pentru asigurarea noului aliniament, au fost destinate Brigăzile 13 și 14 din Divizia 7 Infanterie, respectiv Regimentele 14 Infanterie pentru Baia Mare
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
românești. Un nou ordin din 28 ianuarie al Primului Ministru francez, a determinat fixarea armatelor române pe aliniamentul Sighet-Baia Mare-Zalău-Ciucea-Zam, situație de provizorat care nu a mulțumit pe de-a-ntregul pe nici unul dintre guvernele ungar și român. Pentru asigurarea noului aliniament, au fost destinate Brigăzile 13 și 14 din Divizia 7 Infanterie, respectiv Regimentele 14 Infanterie pentru Baia Mare și Sighetu Marmației și Regimentul 16 Infanterie pentru Jibou și Zalău. Deși forțele militare destinate acestui scop au fost cu totul insuficiente, ele
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]