2,520 matches
-
și Banat, Cluj-Napoca, 1994; Viață privată, mentalități colective și imaginar social În Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca,1996; Interethnischeund Zivilisationsbeziehungen im siebenbürgischen Raum. Historische Studien, Verein der Historiker aus Siebenbürgen und dem Banat, Klausenburg, 1996; Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală. Omagiu profesorului Liviu Maior XE "Maior" , Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002. A mai publicat manuale școlare de istorie, În română și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca,1996; Interethnischeund Zivilisationsbeziehungen im siebenbürgischen Raum. Historische Studien, Verein der Historiker aus Siebenbürgen und dem Banat, Klausenburg, 1996; Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală. Omagiu profesorului Liviu Maior XE "Maior" , Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002. A mai publicat manuale școlare de istorie, În română și În maghiară, precum și un volum de versuri: După douăzeci de ani, Editura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-lea Teme de fond În istoria Transilvaniei moderne: patria, Europa, revoluția, sărbătoarea 73 Construirea ideii de patrie la românii ardeleni 74 Imaginea Europei la românii ardeleni 79 De ce au făcut țăranii români revoluție? 86 Ziarul și (contra)revoluția 98 Sărbătoare, alteritate și conflict social 105 Capitolul al IV-lea Mentalități, atitudini și sentimente: o istorie scrisă cu inima 116 Dragostea În mentalitatea țărănească din Ardeal 117 Celibat ecleziastic și moravuri clericale 121 Ardelencele, Împărații Austriei și sentimentul național 129 Iubitele unguroaice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istorie”, metodele, conceptele și perspectiva imagologiei comparate rămân o sumă de instrumente indispensabile pentru studierea fenomenelor sociale, În general, și a identității istorice a Transilvaniei, În particular. 1. Preliminarii După cum se poate observa cu ușurință, studiile referitoare la „imaginea celuilalt”, alteritate, reprezentări sociale, imagini etnice, stereotipii, modele culturale etc. au În vedere aproximativ același obiect de cercetare. Dar această problematică este abordată, fie autonom, fie Într-o manieră interși transdisciplinară, de o sumă de discipline științifice diferite, unele chiar destul de Îndepărtate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ramură a istoriei artei, În ceea ce privește imaginile transmise prin limbaj figurativ; disciplinele sistemelor generale: teoria comunicării, cibernetica, semiotica, gramaticile formale - nu atât printr-o atenție specială acordată imagologiei, cât prin sugestiile metodologice, tehnicile și conceptele care pot fi aplicate În studiul alterității; teoria relațiilor internaționale, studiul opiniei publice și al propagandei - În măsura În care aceste domenii nu sunt acoperite de disciplinele evocate mai sus, aparținând științelor politice. În fața acestui redutabil arsenal pluridisciplinar, principala dificultate de ordin epistemic și metodologic a imagologiei comparate o constituie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de sinteză necesar unificării unor optici, metode și concepte atât de diferite, care se focalizează totuși, deși din unghiuri diverse, asupra unei problematici comune. Printr-un travaliu de reunire a bagajului terminologic, conceptual și metodologic al științelor interesate În studiul alterități se poate imagina proiectul unei discipline de sinteză - cea mai potrivită denominație pare a fi cea de imagologie comparată - care ar beneficia de avantajul integrării contribuțiilor disciplinelor particulare, În beneficiul unei viziuni globalizante, comprehensive, atât de dorită În peisajul științelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
integrării contribuțiilor disciplinelor particulare, În beneficiul unei viziuni globalizante, comprehensive, atât de dorită În peisajul științelor socio-umane contemporane. Voi Încerca, așadar, În capitolul de față, să delimitez punctul de plecare al unui asemenea demers, prin evidențierea contribuțiilor aduse la studiul alterității de către cele trei mari discipline interesate pe care le-am evocat anterior. Prin prezentarea distinctă a noțiunilor, a perspectivei și a metodelor folosite de către acestea putem surprinde aportul specific al fiecărei discipline. Ulterior, plecând de aici, se poate continua cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reflectă mai fidel Însuși procesul de edificare a imagologiei comparate, În cadrul căruia unele discipline participante nu au evoluat nici până În prezent pe căi separate, ci, dimpotrivă, au contribuit Împreună, prin interacțiune și interferență, la conturarea unui domeniu de studiu al alterității. Este mai ales cazul literaturii comparate și al istoriei mentalităților (cărora li s-a asociat, mai apoi, istoria relațiilor internaționale), care și-au Împrumutat adeseori metodele și perspectiva, Împletindu-și demersurile Într-un efort conjugat de descifrare a unui teritoriu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Împletindu-și demersurile Într-un efort conjugat de descifrare a unui teritoriu comun. Este Însă mult mai puțin cazul celuilalt mare partener În ipoteticul cartel al imagologiei comparate, psihologia socială, care, deși a dezvoltat o direcție proprie de studiere a alterității și a reprezentărilor sociale (fără Îndoială, cea mai temeinică), a făcut-o pe un drum separat, participând Într-o măsură insuficientă la dialogul cu celelalte științe care au ca obiect domeniul imagologiei, mai ales În perimetrul științific românesc. La noi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În consecință, În capitolul de față voi Încerca să subliniez și importanța pe care psihologia socială o prezintă pentru cercetările de imagologie comparată, aducând În atenția istoricilor și a comparatiștilor câteva concepte și metode utilizate de această disciplină În studiul alterității, În vederea realizării acelei perspective imagologice integratoare amintită anterior. 2. Domeniul alterității Înainte de a trece la expunerea propusă e necesar să clarificăm câteva aspecte legate de obiectul de studiu al imagologiei, ca și de poziția cercetătorului față de acest gen de investigație
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
importanța pe care psihologia socială o prezintă pentru cercetările de imagologie comparată, aducând În atenția istoricilor și a comparatiștilor câteva concepte și metode utilizate de această disciplină În studiul alterității, În vederea realizării acelei perspective imagologice integratoare amintită anterior. 2. Domeniul alterității Înainte de a trece la expunerea propusă e necesar să clarificăm câteva aspecte legate de obiectul de studiu al imagologiei, ca și de poziția cercetătorului față de acest gen de investigație. Principala obiecție de ordin general care poate fi adusă cercetărilor de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mentalități pozitiviste, ci și prin specificul elementelor (surse, date, fapte) cu care istoricul operează În mod tradițional și care aparțin adeseori unui nivel mai concret, mai „palpabil” al realității. Pentru a contracara această Întâmpinare, voi aduce două argumente În favoarea studiului alterității, a căror Înseriere poate conduce la definirea mai clară a specificului imagologiei comparate. 2.1. În primul rând, putem reține ca o constatare general acceptată, indiferent de nuanțe, faptul că istoricul nu abordează niciodată o realitate În sine, așa cum e
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
anumite reprezentări, imagini ale celuilalt și ale propriei identități. Pentru definirea domeniului de studiu al imagologiei comparate, aceste observații prezintă interes special datorită punerii În evidență a raportului dintre imaginea de sine și imaginea celuilalt, relație fundamentală pentru cercetările de alteritate. Într-adevăr, chiar În eventualitatea În care nu acordăm atenție cadrului de referință, pentru a nu cădea În iluzia referențială de care aminteam anterior, ne rămâne posibilitatea relaționării imaginii pe care colectivitatea și-o făurește despre sine cu imaginea pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va fi interesată În această direcție istoriografia, pentru care raportarea procesului imagologic la o realitate istorică referențială va rămâne, fără Îndoială, o permanentă tentație. 3. Literatura comparată Istoria literară comparată este disciplina cea mai apropiată de imagologia comparată. Dacă domeniul alterității nu ar fi revendicat În egală măsură de alte științe interesate, - existând, prin aceasta, posibilitatea constituirii unei discipline de sinteză cu profil autonom și specific -, fără Îndoială că imagologia ar rămâne o simplă ramură a literaturii comparate. 3.1. Necesitatea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comparatisticii; pe de altă parte, va ilustra el Însuși, În mod aplicat, această tendință, printr-o serie de lucrări de imagologie, În care lansează conceptul de „miraj” - ca formă specifică de hetero-imagine națională -, termen folosit și astăzi În studiile dedicate alterității. Orientarea imagologică e susținută, după cel de-al doilea război mondial, de către continuatorul său, M.F. Guyard, care o teoretizează În sinteza sa de literatură comparată (1965), la fel cum Îi acordă spațiu alți doi autori francezi ai unui tratat de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asemenea, studiul imaginilor În favoarea relevării analogiilor structurale, născute În absența contactelor și explicabile tot prin factori morfopoetici, formali, ținând de natura specificității și „imanenței” literare. Privite din afară, contestările evocate pot fi puse, În fond, pe seama vocației multidisciplinare a studiului alterității, constituindu-se astfel Într-un argument suplimentar În favoarea depășirii limitelor impuse imagologiei de către istoria literară și a articulării sale Într-o disciplină mai complexă. Era firesc Însă ca prea apăsata subliniere a factorului estetic În defavoarea celui sociologic să producă, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comparatisticii, succesul imagologiei s-a bazat Însă și pe un efort pluridisciplinar, concretizat prin apelul la istoria mentalităților, ca și la unele cercetări de sociologie sau de psihologie socială. 3.2. Istoria culturală și istoria mentalităților au Împrumutat studiilor de alteritate din sfera comparatisticii Îndeosebi sursele și tehnicile lor de lectură. Desigur, principalul material al imagologiei literare rămâne textul literar - chiar cel de bună calitate artistică -, tocmai acesta conținând, de obicei, imagini ale celuilalt complete, nuanțate și, În același timp, puternic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
suportul material, exterior, al realității literare, de interes preponderent sociologic (studierea cunoașterii limbilor străine, a circulației cărților și revistelor, a traducerilor, adaptărilor și prelucrărilor, a lecturii, bibliotecilor, librăriilor și saloanelor literare etc.). Ca și În cazul altor discipline care studiază alteritatea, imagologia literară nu abordează problema relațiilor În sine, ci doar ca o etapă preliminară În studiul imaginilor, relațiile jucând un rol foarte important În constituirea reprezentărilor, dar fiind lipsite de relevanță atâta vreme cât sunt privite separat și scoase din contextul mult
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
percepției colective, două sau mai multe „Franțe” ori „Germanii”, În funcție de timp, de loc, de trăsăturile societății reflectoare sau de perspectiva socială, fără a mai vorbi de opticile personale, subiective, ale feluriților scriitori. Importanța clișeelor și a stereotipiilor naționale pentru studiul alterității reprezintă un alt element remarcat În mod pertinent de imagologia literară, iar abordarea insistentă a acestui domeniu are loc pe fondul contactului interdisciplinar cu psihologia socială. Se remarcă utilizarea de către imagologi a unor noțiuni din sfera psihologiei („auto-” și „hetero-imagine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este important de reținut, pentru tentativa de racordare transdisciplinară a psihologiei sociale la studiul imagologiei comparate, faptul că psihosociologia contemporană nu dispune de o teorie cuprinzătoare, integratoare, care să furnizeze o explicație globală comportamentului social și, implicit, fenomenelor din sfera alterității. Astfel de teorii, „de rang mare”, au fost specifice mai ales școlilor de psihologie socială de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care Își Îndreptau atenția asupra grupurilor umane mari („mulțimi”, mase, popoare) și căutau să explice cauzele determinante ale comportamentului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îndreaptă mai ales asupra comportamentelor colective ale unor grupuri mari, și deși prezentau seducția unei interpretări globale, general-valabilă, a fenomenelor sociale, teoriile psihosociale de rang mare nu pot constitui un suport teoretic suficient nici pentru istoria mentalităților. Subiectele din sfera alterității dovedesc ușor acest lucru. De pildă, descrierea comportamentelor colective manifestate În timpul unui pogrom sau al unui conflict interetnic, pe baza fenomenului contagiunii mentale, poate să explice, cel mult, propagarea și derularea lor propriu-zisă, fără să spună nimic despre cauzele care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
concepte aparținând domeniilor și orientărilor psihosociologice amintite la Începutul acestui paragraf prezintă o importanță deosebită pentru imagologia comparată, nu numai În sens metodologic, ci și În ceea ce privește identificarea unor structuri teoretico-explicative mai ample, capabile să ofere o perspectivă conceptuală studiilor de alteritate venite din spațiul istoriei sau al comparatisticii. Conceptele de bază cu care operează psihologia socială În studiul imaginilor etnice sunt cele de prejudecată și discriminare. Acest dublet terminologic exprimă o distincție teoretică deosebit de utilă pentru cercetarea fenomenului alterității. Prejudecata este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
studiilor de alteritate venite din spațiul istoriei sau al comparatisticii. Conceptele de bază cu care operează psihologia socială În studiul imaginilor etnice sunt cele de prejudecată și discriminare. Acest dublet terminologic exprimă o distincție teoretică deosebit de utilă pentru cercetarea fenomenului alterității. Prejudecata este definită ca o atitudine emoțională rigidă manifestată față de un colectivitate umană, o opinie dogmatică și defavorabilă față de un grup străin și, prin extensie, față de membrii acestui grup, o predispoziție de a răspunde la anumiți stimuli Într-un anume
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi acordat o atenție specială imagologiei la o dată mai târzie decât au făcut-o literatura comparată sau psihologia socială, astăzi putem consemna atât acumularea unui mare număr de cercetări aplicate pe această temă, cât și o veritabilă definire a problematicii alterității ca direcție specifică de studiu a științei istorice. Preocupări de imagologie pot fi sesizate În cele mai diverse zone ale istoriografiei noi sau tradiționale, repartizate În mai toate secțiunile cronologice ale disciplinei. Totuși, cu riscul unei schematizări, putem reține, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu problematici de studiu interferente sau interșanjabile. Astfel, după cum am văzut Într-un paragraf anterior, tematica istoriei culturale poate fi asumată la fel de bine de literatura comparată, după cum cercetările de istorie a mentalităților și a relațiilor internaționale fuzionează În cazul studierii alterității, iar comparatistica și istoria mentalităților colaborează, la rândul lor, În efortul de constituire a unei imagologii comparate. 5.1. Întârzierea cu care istoriografia pare să fi abordat studiul alterității, Într-un mod coerent, nu este decât aparentă, deoarece adeseori istoricii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]