7,716 matches
-
În stratul limită (cu lățimea de 1 - 1,5 km), mișcările aerului sunt puternic influențate de formele de relief și de forțele de frecare turbulentă. Aici elementele meteorologice înregistrează variații diurne pronunțate; de exemplu, viteza vântului crește, de regulă, cu altitudinea, rotindu-și direcția spre dreapta. În acest strat se produc schimburi intense de impuls, căldură și vapori de apă între atmosferă și suprafața terestră și ocean; de asemenea, aici se conturează caracteristicile fronturilor, apar vânturile locale (de exemplu, brizele), principalele
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
se delimitează stratul atmosferic adiacent (cu înălțimea de 50 - 100 m), în limitele căruia fluxurile turbulente de căldură, de vaporii de apă, precum și intensitatea frecărilor turbulente pot fi considerate cu un grad de aproximare suficient de bun, independente de altitudine. În acest strat, gradienții temperaturii, vitezei vântului și umidității înregistrează valori foarte ridicate. În atmosfera liberă, în primă aproximație se pot neglija forțele de frecare turbulentă, iar vântul poate fi considerat ca apropiat de cel de gradient. Știindu-se influența
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
vântul poate fi considerat ca apropiat de cel de gradient. Știindu-se influența atmosferei asupra zborurilor sateliților artificiali ai Pământului, acesta a fost împărțită în stratul dens (atmosfera propriu- zisă) și spațiul cosmic circumterestru, demarcația între ele fiind situată la altitudinea de circa 150 km. În cadrul stratului dens, rezistența aerului este suficient de mare pentru a face imposibilă o rotație completă a unui aparat de zbor în jurul Pământului (acesta pierde din viteză sau se aprinde). Este utilizată, de asemenea, împărțirea atmosferei
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de restul atmosferei printr-un strat de tranziție, turbopauza, deasupra căruia predomină echilibrul difuziv.. Troposfera reprezintă pătura atmosferică cea mai joasă, care vine în contact direct cu suprafața terestră la partea sa inferioară. Limita superioară a ei se situează la altitudini cuprinse între 8 și 18 km, în funcție de latitudinea geografică, anotimp (vara este mai ridicată decât în timpul iernii), caracteristicile suprafeței terestre; în regiunile polare, înălțimea ei este de 8-9 km, în regiunile subpolare, de 10-12 km, în timp ce la tropice ajunge la
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
limita superioară a troposferei se situează la circa 16.3 km. În același timp, ea concentrează circa ¾ din masa întregii atmosfere, ceea ce are consecințe extrem de importante pentru dezvoltarea multora din procesele atmosferice. Ca o caracteristică generală, presiunea aerului scade cu altitudinea: la înălțimea h = 5 km, presiunea p este egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare nivelului mării, p0, în timp ce la h = 10 km, p =(1/4)p0. Particularitatea cea mai importantă a troposferei se referă la micșorarea temperaturilor sale cu altitudinea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
altitudinea: la înălțimea h = 5 km, presiunea p este egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare nivelului mării, p0, în timp ce la h = 10 km, p =(1/4)p0. Particularitatea cea mai importantă a troposferei se referă la micșorarea temperaturilor sale cu altitudinea, caracterizată printr-un gradient vertical de temperatură pozitiv, egal cu 6.5 K/km, înregistrând o abatere de 3 K/km, în funcție de anotimp. Astfel, la limita superioară a troposferei, temperatura medie la nivelul ecuatorului este de circa -70
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
metode aerologice și meteorologice au evidențiat o serie de neomogenități semnificative ale troposferei, pe baza cărora acestea a fost împărțită în trei straturi principale. 1. Stratul inferior, sau stratul de excitare- stratul cel mai de jos, care se întinde până la altitudinea de 1-1.5 km. El coincide cu stratul limită. În acest strat se manifestă cel mai accentuat influența mecanică și termică a suprafeței terestre, ceea ce își pune amprenta pe toate procesele care se dezvoltă aici. În stratul inferior se dezvoltă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
km. El coincide cu stratul limită. În acest strat se manifestă cel mai accentuat influența mecanică și termică a suprafeței terestre, ceea ce își pune amprenta pe toate procesele care se dezvoltă aici. În stratul inferior se dezvoltă norii de joasă altitudine. 2. Stratul median, cuprins între 1-1.5 și 6-7 km. Aici influențele locale ale neuformităților suprafețelor terestre se manifestă mai slab. În acest strat se dezvoltă procese importante ale vremii: transportul maselor de aer, convecția majoră și sistemele de nori
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Stratul median, cuprins între 1-1.5 și 6-7 km. Aici influențele locale ale neuformităților suprafețelor terestre se manifestă mai slab. În acest strat se dezvoltă procese importante ale vremii: transportul maselor de aer, convecția majoră și sistemele de nori de altitudine medie. 3. Stratul superior, situat de la altitudinea de 6-7 km ( în zona temperată) până la tropopauză. În acest strat, influența suprafeței terestre este și mai slabă. Aici pătrund numai vârfurile celor mai dezvoltați nori cumulus și de averse, care se dezvoltă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
6-7 km. Aici influențele locale ale neuformităților suprafețelor terestre se manifestă mai slab. În acest strat se dezvoltă procese importante ale vremii: transportul maselor de aer, convecția majoră și sistemele de nori de altitudine medie. 3. Stratul superior, situat de la altitudinea de 6-7 km ( în zona temperată) până la tropopauză. În acest strat, influența suprafeței terestre este și mai slabă. Aici pătrund numai vârfurile celor mai dezvoltați nori cumulus și de averse, care se dezvoltă printr-o puternică convecție ordonată; ceilalți nori
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
în zona temperată) până la tropopauză. În acest strat, influența suprafeței terestre este și mai slabă. Aici pătrund numai vârfurile celor mai dezvoltați nori cumulus și de averse, care se dezvoltă printr-o puternică convecție ordonată; ceilalți nori sunt de mare altitudine, alcătuiți din particule de gheață. Temperatura acestui strat este cea mai joasă și, spre deosebire de celelalte straturi, este totdeauna negativă. Tropopauza (substratosfera) reprezintă stratul de tranziție dintre troposferă și stratosferă. El se întinde între 8 și 12 km în zona latitudinilor
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mai joasă și, spre deosebire de celelalte straturi, este totdeauna negativă. Tropopauza (substratosfera) reprezintă stratul de tranziție dintre troposferă și stratosferă. El se întinde între 8 și 12 km în zona latitudinilor medii, iar la tropice-între 15 și 18 km. În medie, altitudinea tropopauzei crește cu micșorarea latitudinii. Cele mai importante modificări de poziție a tropopauzei se înregistrează în regiunea latitudinilor 30-40 0, cu excepția direcțiilor spre ecuator și pol, unde tropopauza este practic orizontală. Ca în fiecare strat de tranziție, aici se înregistrează
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
a tropopauzei se înregistrează în regiunea latitudinilor 30-40 0, cu excepția direcțiilor spre ecuator și pol, unde tropopauza este practic orizontală. Ca în fiecare strat de tranziție, aici se înregistrează modificări importante ale valorilor temperaturii și modul său de variație cu altitudinea. Caracteristic tropopauzei este variația gradientului vertical de temperatură, de la 6-8 K/km la limita inferioară, până la zero sau chiar valori negative mici la limita superioară. Cea mai coborâtă temperatură în tropopauză și la partea inferioară a stratosferei este consemnată în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
continuă. În cazul suprafețelor de separație de ordinul zero, elementele meteorologice sunt acelea care variază în salt. Ca exemplu, suprafețele fronturilor în atmosferă, unde temperatura, densitatea și viteza vântului (presiunea) prezintă discontinuități. Stratosfera se întinde de la limita tropopauzei, adică de la altitudinea medie de 12 km (pentru zona temperată), până la înălțimea de 50-55 km. Ea se deosebește de troposferă prin profilul vertical al temperaturii (gradientul vertical de temperatură este foarte mic, temperatura prezintă o ușoară scădere cu înălțimea în timpul iernii și o
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
slabe și cu apariție aleatoare. Ea este mai caldă în zona latitudinilor temperate și polare (în jur de -55 0C) decât la tropice (-80 0C). De aceea, gradientul orizontal de temperatură în stratosferă are sensul opus aceluia din troposferă. La altitudinea de peste 13-14 km, în jumătatea caldă a anului, el este direcționat, în întreaga emisferă, de la pol la ecuator. În timpul iernii, deasupra Arcticii și Antarcticii se înregistrează temperaturii foarte scăzute ( de -80 -85 0C), ceea ce face ca gradientul orizontal de temperatură
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
În timpul iernii, deasupra Arcticii și Antarcticii se înregistrează temperaturii foarte scăzute ( de -80 -85 0C), ceea ce face ca gradientul orizontal de temperatură să fie orientat dinspre regiunea latitudinilor medii înspre pol și ecuator. Temperaturile cele mai joase se înregistrează la altitudini în jur de 20 km. Datorită temperaturilor foarte scăzute din regiunile tropicale, vaporii de apă sunt transformați în gheață; de aceea umiditatea este foarte scăzută în aceste regiuni, prezența norilor fiind foarte redusă (se semnalează, uneori, la altitudini de 22-27
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
înregistrează la altitudini în jur de 20 km. Datorită temperaturilor foarte scăzute din regiunile tropicale, vaporii de apă sunt transformați în gheață; de aceea umiditatea este foarte scăzută în aceste regiuni, prezența norilor fiind foarte redusă (se semnalează, uneori, la altitudini de 22-27 km, prezența norilor sidefii, cu grosimi mici, alcătuiți din picături de apă suprarăcită). Troposfera și stratosfera concentrează împreună peste 99% din masa totală a atmosferei. Stratul de tranziție spre următoarea pătură atmosferică, mezosfera, este stratopauza. Temperatura sa medie
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
22-27 km, prezența norilor sidefii, cu grosimi mici, alcătuiți din picături de apă suprarăcită). Troposfera și stratosfera concentrează împreună peste 99% din masa totală a atmosferei. Stratul de tranziție spre următoarea pătură atmosferică, mezosfera, este stratopauza. Temperatura sa medie (la altitudinea de 45-55 km) este apropiată de 0 0C , prezentând fluctuații de circa 20 0 C. În mezosferă (considerată la început ca al treilea strat, stratul superior, rece, al stratosferei), cuprinsă aproximativ între 50 și 85 km, temperatura scade rapid cu
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de circa 200 ori mai mică. Destul de rar, în mezosferă se formează așa- numiți nori argintii (mezosferici), formați din cristale mici gheață, prezentând uneori fenomene ondulatori și chiar vârtejuri. Stratul superior de tranziție al mezosferei este mezopauza, situat la o altitudine medie de 82 km, în care temperatura coboară până la -70 0C. În troposferă, următoarea pătură principală, temperatura poate lua valori între 500 K și 2000K. Temperatura crește accentuat cu altitudinea, ajungând la circa 1400 K la înălțimea de 250 km
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
superior de tranziție al mezosferei este mezopauza, situat la o altitudine medie de 82 km, în care temperatura coboară până la -70 0C. În troposferă, următoarea pătură principală, temperatura poate lua valori între 500 K și 2000K. Temperatura crește accentuat cu altitudinea, ajungând la circa 1400 K la înălțimea de 250 km (la valori mult mai mari, în perioade de activitate solară ridicată) și la 1500-2000 K, la limita superioară. Termosfera reprezintă stratul cel mai cald al atmosferei, datorită absorbției puternice a
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
soluții, etc. 2.1. Componentele gazoase ale atmosferei 2.1.1. Mărimi și unități de măsură Pentru a caracteriza conținutul diferitelor gaze în atmosferă, sunt utilizate următoarele mărimi: În componența aerului uscat (pentru orice punct aflat între nivelul mării și altitudinea de 20-25 km) intră, în conformitate cu datele recunoscute de Organizația Meteorologică Mondială, un număr de 20 gaze (tabelul 2.2). Primele patru (N2, O2, Ar și CO2) totalizează 99.9995% din volumul și 99.9976% din masa aerului uscat. Dintre toate
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
în raport cu duratele proceselor atmosferice, agitația ozonului în turbosferă poate fi considerată prin comparație ca aproape instantanee. Acesta ar trebui să conducă la o distribuție uniformă a ozonului în turbosferă, fapt confirmat prin măsurători-concentrația sa în atmosferă este constantă până la o altitudine de circa 80 km. Să notăm că menținerea unui exces ușor de fixare în raport cu denitrificarea (la nivelul amintit mai sus) poate avea consecințe profunde în timp: în circa 250 milioane ani, jumătate din cantitatea totală de azot va fi eliminată
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de alge în râuri și lacuri contaminate datorită terenurilor intens fertilizate din apropiere. de 9.76 eV, este mai mare decât valoarea corespunzătoare oxigenului, egală cu 5.11 eV. Din această cauză, azotul atomic poate apărea în atmosferă numai la altitudini foarte mari, de peste 300 km, unde proporția O2 este deja redusă. În particular, dubletul azotului cu = 520 nm este foarte rar observat în spectrul aureolelor polare, în care sunt preponderente liniile oxigenului O. Oxigenul O2, al doilea gaz ca pondere
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
temporar un deficit local de oxigen. În straturile atmosferei situate între 65 și 115 km, sub acțiunea radiației ultraviolete cu < 0.1 nm (cu energia cuantei mai mare decât 5.11 eV), moleculele de oxigen disociază, rezultând oxigenul atomic. La altitudini cuprinse între 115 și 160 km, radiațiile solare cu < 0.1 m produc fotoionizarea atomilor de oxigen. Cele două procese sunt reversibile: în timpul nopții au loc procese inverse, de recombinare a atomilor cu moleculele de oxigen, care duc la eliberarea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
moleculele de oxigen, care duc la eliberarea unei părți din energia absorbită în timpul zilei, sub forma unei emisii radiative-luminozitatea nocturnă. Aceste recombinări dau naștere liniilor spectrale localizate la 0.630-0.636 m (culoare roșie) și 0.5577 m (verde), pentru altitudini de 300 și respectiv 90 km față de nivelul mării. De asemenea, în urma ciocnirilor cu electronii de proveniență solară, atomii de O pot fi excitați, producând prin dezexcitare emisii radiative vizibile în spectrul aurorelor polare la altitudini de peste 100 km
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]