3,481 matches
-
ambianței și protecția mediului. Profesia de psiholog s-a dovedit ca fiind extraordinar de flexibilă și capabilă de adaptare, specialiștii din aceste domenii implicându-se în îmbunătățirea vastă a protecției muncii, culturalizarea consumatorului, pretenția pentru condiții de muncă umane și ambianță corespunzătoare cu progresul tehnic mai ales în privința noilor media și a sistemului de prelucrare a datelor. Acceptarea serviciilor psihologice în domeniul sănătății a constat din sarcini profesionale preventive și de reabilitare, activități care au căpătat numele de psihoterapie. În Germania
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
specific în psihicul individual, în funcție de măsura în care este atribuită factorului frustrant calitatea de a ne de poseda de un drept, sau de satisfacția îndeplinirii unui scop. 2. „Ecuația psihologică personală” își pune amprenta pe toate aspectele interacțiunii persoanei cu ambianța, determinând: evaluarea situației frustrante, reactivitatea particulară a subsistemelor psiho-fiziologice angajate de situația, frustrantă, vulnerabilitatea, sau toleranța, la frustrare, alegerea modalităților de răspuns și de adaptare etc. Pornind de aici trebuie respinse încercările unor cercetători de a explica exclusiv fenomenul frustrației
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
putem spune că el constituie termenul general, „genul proxim”, care înglobează atât fenomenul „conflictualității”, cât și pe cel al „frustrției” și „stresului”. Blocării realizate de obstacol îi corespunde, mai precis, conflictul între tendințe (dorințe, trebuințe etc.), sau între individ și ambianță. „Conflictul”, la rândul său, implică în mod necesar - așa cum am văzut - actul frustrării, deoarece „satisfacerea unei tendințe se face în detrimentul alteia, prin privațiunea alteia”, dar nu în mod necesar și conștiința de a fi frustrat. „Conflictul” reprezintă prin urmare, doar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
vede în fenomenul stresului doar unul din cei trei factori ai ecuaței psihologice, implicată în stabilirea pragului maxim de rezistență organismului la perceperea unei amenințări: „Dacă prima treaptă, sau primul prag, numit «instigație», exprimă conflictul între tendințe sau individ și ambianță, al doilea prag, cel al trăirii mai intense, de «frustrație» sau «amenințare», se traduce printr-un sentiment de alarmă, de teamă, legat de integritatea eului. Al treilea prag, propriu-zis al «stresului», atinge intensitatea anxietății sau panicii în fața pericolului iminent. În
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau rolul activității și influențelor sociale și culturale (K. Horney). Datorită în special „reformiștilor”, „freudismul” va evolua - spune V. Pavelescu - spre o concepție integrală a „personalității”, care nu mai este prezentată „ca efect al simplei opoziții între forțele instinctive și ambianță, și nu numai ca «cenzori», ci mai ales ca instanță normativă, cu o funcție cognitivă și alta volitivă”. („Drama psihologiei”, 1965, Ed. științifică, p. 187). În concepția „ reformiștilor”, frustrația apare nu atât ca rezultat al unor conflicte interioare, inerente unei
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
că la „răul public” corespunde „suferința psihică”, E. Fromm nu înlătură, însă, ideea centrală a „psihanalizei”, potrivit căreia motivația umană își trage sevele, în primul rând, din „domeniul intrapsihic” (unde își are fixate rădăcinile), și mai puțin din interacțiunile cu ambianța socială și cea naturală. Analizând multirateral societatea capitalistă, E. Fromm apreciază că aceasta este alcătuită din indivizi dezechilibrați, compulsivi, iraționali, nevritici și psihotici; ea ar reprezenta, cu alte cuvinte, o societate „bolnavă”, alcătuită din indivizi bolnavi care nu vor pșutea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dialectice, conduitele sociale și deliberate câștigând treptat un rol preponderent în sistemul persoanei, suprapunându-se celor „afectiv-reflexive”. H. Wallon, și el, în evoluția personalității, mai multe stadii (faze) prin care se asigură sporirea nivelului conștirntizării, separarea treptată a persoanei de „ambianță” și de opoziția acesteia ca „factor individual-activ” în cadrul ambianței. J.Piaget, la rândul său, distinge șase etape în dezvoltarea personalității, în care „schemele motorii” oferă indicii asupra gradului organizării aspectelor intelectuale ale persoanei. Pe măsura dezvoltării acestor scheme acționale - sub
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
preponderent în sistemul persoanei, suprapunându-se celor „afectiv-reflexive”. H. Wallon, și el, în evoluția personalității, mai multe stadii (faze) prin care se asigură sporirea nivelului conștirntizării, separarea treptată a persoanei de „ambianță” și de opoziția acesteia ca „factor individual-activ” în cadrul ambianței. J.Piaget, la rândul său, distinge șase etape în dezvoltarea personalității, în care „schemele motorii” oferă indicii asupra gradului organizării aspectelor intelectuale ale persoanei. Pe măsura dezvoltării acestor scheme acționale - sub influența mediului, care reprezintă ternul de desfășurare a acestora
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o viziune sintactică asupra „personalității”. În perspectiva acestei ultime concepții - la care vom face, în continuare, unele referiri - „fenomenul de frstrație” are o condiționare multiplă: ca orice alt fenomen psihic, el se produce și se dezvoltă în realitățile persoanei cu ambianța socială și naurală, în procesul activității umane, neputând fi explicat decât pe baza acestor relații („organism-meediu”, „om-societate”, „subiectiv-obiectiv”) și a atitudinilor omului față de activitate, față de comunitatea în care trăiește, și față de sine însuți. Nu există, deci, fenomene de frustrație în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
profund întreaga personalitate a subiectului (determinând tulburări afective sau, uneori, chiar o traumatizare a „eului”). Obstacolele și amenințările aparținând mediului social, cuprind de regulă situații de genul: absența condițiilor necesare îndeplinirii unui obiectiv sau a uneia activități (ex. a unei ambianțe agreabile, tonifinte pentru persoana obișnuită cu aceasta); pierderile (ex. a unei prietenii, a serviciului, etc.); interdicția de a frecventa anumite grupuri; calomniile, rivalitățile agresive; aprobarea pe care o așteptăm din partea colectivului și indiferența acestuia; discrepanța dintre posibilitățile noastre și cerințele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
societate - ele exprimă neconcordanța. dintre „vederi” și „opirii” reflectate în relațiile disarmonice ale micro - sau macro-grupurilor sociale. Din toate aceste clasificări, rezultă faptul că „resursele frustrației caracterizează tocmai acele situații în care nu a fost realizată concordanța între „persoană” și „ambianță”, între interesele individuale și cele ale societății, în care viața psihică interioară și-a peridut caracterul unui ansamblu armonios, fiind sfârșită de motive divergente (incompatibile). Diferite conduite deviate, întâlnite în cursul vieții, nu constituie altceva decât comportamente neadecvate față de diferitele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
subiectului de a găsi noi modalități de echilibrare, H.H. Kendler evidențiază câteva din formele de reacție adoptate de subiect la „situația de frustrare”: a) „agresiunea” în diverse forme: de la atacul fizic, la blam; b) „apatia”, care exprimă indiferența externă față de ambianță, produsă atunci când frustrația este atât de puternică încât depășește limitele de rezistență ale subiectului; c) „raționalizarea”, prin care se găsesc pretexte justificative, aparent logice; d) „fantezia” sau „reveria” (mai ușor se poate învinge un obstacol în imaginație, decât în realitate
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de flexibilitate psihică în găsirea răspunsurilor corespunzătoare la solicitările multiple și adesea contrariante ale mediului, grad care constituie și măsura adaptabilității și maturizării presoanei. „Situațiile frustrante” caracterizează tocmai acele condiții în care nu a fost realizată concordanța între „persoană” și „ambianță” (armonia între interesele individuale și cele ale societății), precum și echilibrul intra psihic (între aspectele intelectuale, afective și morale ale sistemului personalității). Frustrate se dovedesc a fi, în primul rând, acelepersoane care nu reușesc, - datorită unui egocentrism psihologic exagerat al unui
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mediul social. Crearea bazelor morale ale personalității tânărului impune exersarea acestuia în forme concrete de activitate, care, consolidate în obișnuințe, devin fundamental trăsăturilor morale ale personalității. Persoanele cu deficiențe de „caracter” percep, se știe, într-un mod deosebit fenomenele din ambianța socială, astfel că reacțiile lor vor fi conforme acestei „percepții” specifice (ex. percepția elementelor din sistemul social — adică a diferitelor persoane, situații, sau cerințe normative — de pe poziția unei neîncrederi excesive în viață și a unui dispreț față de om, determină un
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de a depăși modelele mintale, în scopul realizării unei finalități individuale). O corespunzătoare integrare vocațională a oamenilor în activitate asigură, însă, nu numai echilibrul psihic individual, ci și cel social: concordanța între finalitatea individuală și cea socială este chezășia unei ambianțe cu cât mai puține surse de conflict. Necorespondența între modelul personal al subiectului și profesia pe care se exercită provoacă, mai ales atunci când intervin și alți factori (ex. de ordin situațional), un sentiment de incompetență, derealizare și insatisfacție, care compromite
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în spiritul colaborării în familie, în școală), fie prin accentuarea rolului controlului comportamentului individual în grup, rezolvarea conflictelor în interiorul grupului, atenuarea competiției interindividuale exacerbate, concomitent cu dezvoltarea coparticipării elevilor la viața colectivului din care fac parte. Toți acești factori de ambianță sporesc încrederea elevului în forțele proprii, în colectivul în care trăiește și se dezvoltă, reduc insatisfacțiile, disconfortul, sau impresia de neajutorare și de insecuritate, în general acel fond de tensiune nervoasă care facilitează acțiunea unor factori frustranți. Dar, evitarea și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
atrași de surprinderea raporturilor psihologice subtile între stările sufletești umane. Un astfel de raport este, de exemplu, între egocentrismul psihologic și sentimentul de frustrație. Egocentrismul psihologic” este un mare dușman al deschiderii „sistemului personalității” spre probleme noi care apar în ambianța de viață și de activitate a omului, deoarece el exprimă, de fapt, o incapacitate a conștiinței individuale a unor persoane de a depăși limitele trăirilor și intereselor personale, egoiste. Or, o personalitate matură sub raport social se judecă — spune V.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acțiunile pot deveni autonome față de motivația primară”. 9Studies in personality, 1961, p. 145-155). Studies in personality, 1961, Helt Rinchart and Winston, London. Compusă, în viziunea lui Allpert, din: conștiința „imperativă” (care constă în adaptarea de către personalitate a cerințelor, obiceiurile etc. ambianței sociale) și conștiința „optativă” (conștiința de sine, „Propriumul”), care permite compararea și corelarea valorilor și exigențelor externe cu sistemul propriu de valori și exigențe morale. A dynamic theory of personality, 1935, McGraw-Hill, New York. Vectorul reprezintă forța cu care valența acționează
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai avansate ale Asiei, o alta. Toată civilizația occidentală stă într-un singur cuvânt: aptitudinea creatoare. Ridicat deasupra mediului, dominându-l prin stăpânire de sine, prin curaj, prin răbdare și inițiativă, occidentalul e spirit activ mai înainte de toate. El preface ambianța, sfințește locul, căruia îi impune legea și ideea sa și care îl ascultă docil și învins. Apuseanul e stăpânul voinței sale elastice și ferme în același timp și pentru aceasta e și stăpânul lucrurilor înconjurătoare. Curajul său e când temerar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și resemnarea orientalului, se poate găsi o valoare intermediară. Să numim această structură adaptabilitate. Această aptitudine nu e încă activitate creatoare. A te adapta la mediu nu înseamnă chiar a preface mediul. Înseamnă cel mult a rezolva un conflict cu ambianța, înseamnă a ajunge la un fel de armistițiu. E o activitate, dacă vreți, pe jumătate creatoare. Cel care se adaptează e oarecum pasiv, fiindcă imită în bună parte mijloacele de existență ale mediului, acceptă ceea ce i se impune, stabilind un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ordinii. Din acest motiv, la nivel psihologic, ceața îmbracă adesea un caracter neliniștitor, ce evocă pierderea reperelor, lipsa de claritate interioară și obscurantismul. Ger, gheață, grindină Gheața are o semnificație negativă, de răceală, de duritate și de dezolare. Ea revelează ambianțele tensionate, dar care rămân latente și intră în categoria lucrurilor nespuse. Înfruntarea nu este directă. Nu sunt conflicte deschise, ci un război rece și subversiv, care e, din această cauză, mult mai provocator și mai periculos. În expresii este sinonim
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
simbolizează în toate culturile pedeapsa celestă. Acest fenomen exprimă în limbajul curent mânia, furia și enervarea: «trăsnetele lui...Ă, «o atmosferă furtunoasăă, «fulgere de mânieă. În vis, marchează dezordinea, haosul, prăbușirea posibilă a anumitor situații (divorț, pierderea serviciului). Dezvăluie și ambianțele electrice și conflictuale (plutește furtuna în aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea necesară (se spune o «sclipireă de geniu sau «a se iluminaă); exprimă adesea spontaneitatea înțelegerii sau a cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
concepția altora despre persoana respectivă. 1.5 Factorii situaționali Factorii situaționali sunt acei factori care actioneaza la un moment dat, într-un anumit loc, asupra consumatorului, independent de caracteristicile produsului sau individului. Acești factori pot fi grupați în cinci categorii: ambianța fizică ambianța socială perspectiva temporală utilitatea intenționată dispoziția sufletească Ambianța fizică se referă la situarea în spațiu, condițiile atmosferice, sunete, arome, lumini, decor, alte condiții fizice și de microclimat la care este expus consumatorul în timpul cumpărării produsului. Stimulând cele cinci
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
despre persoana respectivă. 1.5 Factorii situaționali Factorii situaționali sunt acei factori care actioneaza la un moment dat, într-un anumit loc, asupra consumatorului, independent de caracteristicile produsului sau individului. Acești factori pot fi grupați în cinci categorii: ambianța fizică ambianța socială perspectiva temporală utilitatea intenționată dispoziția sufletească Ambianța fizică se referă la situarea în spațiu, condițiile atmosferice, sunete, arome, lumini, decor, alte condiții fizice și de microclimat la care este expus consumatorul în timpul cumpărării produsului. Stimulând cele cinci simțuri ale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
situaționali sunt acei factori care actioneaza la un moment dat, într-un anumit loc, asupra consumatorului, independent de caracteristicile produsului sau individului. Acești factori pot fi grupați în cinci categorii: ambianța fizică ambianța socială perspectiva temporală utilitatea intenționată dispoziția sufletească Ambianța fizică se referă la situarea în spațiu, condițiile atmosferice, sunete, arome, lumini, decor, alte condiții fizice și de microclimat la care este expus consumatorul în timpul cumpărării produsului. Stimulând cele cinci simțuri ale consumatorului, se poate realiza o creștere substanțială a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]