4,471 matches
-
completările ulterioare, precum și ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin: Articolul 1 Se aprobă amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Ocolul Silvic Măgura Șimleu Silvaniei, Unitatea de Producție I Silvania, Unitatea de Producție II Bădăcin și Unitatea de Producție IX Cizer, Direcția Silvică Sălaj
ORDIN nr. 85 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279574]
-
ORDIN nr. 277 din 8 februarie 2024 pentru aprobarea amenajamentului silvic al fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, prin Ocolul Silvic Făgăraș (U.P. III Rupea), Direcția Silvică Brașov EMITENT MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 4 martie
ORDIN nr. 277 din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279566]
-
completările ulterioare, precum și ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin: Articolul 1 Se aprobă amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, prin Ocolul Silvic Făgăraș (U.P. III Rupea), Direcția Silvică Brașov, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. *) Anexa se publică în Monitorul
ORDIN nr. 277 din 8 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279566]
-
combinație cu PP- ul supus analizei, ar putea avea un impact semnificativ asupra ANPIC. Evaluarea trebuie să ia în considerare nu doar impacturile cumulative ale unor planuri sau proiecte similare care vizează același sector de activitate. De exemplu, evaluarea unui amenajament silvic nu ia în analiză doar amenajamente silvice, ci orice plan sau proiect finalizat, aprobat, în implementare. Prevederile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
putea avea un impact semnificativ asupra ANPIC. Evaluarea trebuie să ia în considerare nu doar impacturile cumulative ale unor planuri sau proiecte similare care vizează același sector de activitate. De exemplu, evaluarea unui amenajament silvic nu ia în analiză doar amenajamente silvice, ci orice plan sau proiect finalizat, aprobat, în implementare. Prevederile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
în mediul natural, inclusiv activități regulate destinate utilizării resurselor naturale. "Plan" are în sensul articolului 6 alineatul (3), un sens potențial larg, inclusiv planuri de amenajare a teritoriului și planuri sectoriale (de exemplu: pentru transport, energie, gestionarea deșeurilor, managementul apelor, amenajamente silvice, altele). ... 3. PROCEDURA DE EVALUARE ADECVATĂ Descriere Evaluarea adecvată se realizează în baza obiectivelor de conservare stabilite la nivelul fiecărei ANPIC, conform articolelor 6(3) și 6(4) ale Directivei Habitate 92/42/CEE. Prezentul ghid metodologic detaliază fiecare etapă din cadrul
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
de interes comunitar/administrator. ... g) identificarea incertitudinilor și indicarea lor clară în tabelul de evaluare a impactului. ... Se precizează sursa datelor și a informațiilor utilizate, inclusiv a celor spațiale: formular standard, plan de management, obiective de conservare, studii existente de monitorizare, amenajamente silvice, rapoarte privind starea mediului, evaluări ale impactului pentru PP similare, și altele. Având în vedere aspectele anterioare și în corelare cu conținutul Tabelului de evaluare (Anexa nr. 3C - coloanele 1-21), se extrag și se prezintă tabelar în cadrul Memoriului
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
și în lumina principiului precauției, pentru a evita excluderea componentelor sau a acțiunilor care ar putea avea un impact asupra unei ANPIC și excluderea acestora de la o examinare suplimentară în cadrul evaluării adecvate. De exemplu: PUZ-urile, PUG- urile, amenajamentele silvice pot conține detalii suficiente care să permită determinarea potențialelor impacturi negative asupra ANPIC cu un nivel bun de certitudine. Pe de altă parte, în cazul planurilor sectoriale la nivel regional sau național, în cazul în care amplasarea și proiectarea
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
cu suprafețele aferente fiecărui perimetru defrișat; ... – câmp cu tipurile și categoriile funcționale ale suprafețelor defrișate; ... – punctele cu coordonate în proiecție Stereo 70 care redau conturul suprafeței fiecărui UP sunt într-un număr suficient pentru a reda conturul exact al amplasamentului amenajamentului; ... – punctele cu coordonate în proiecție (Pulkovo_1942_Adj_58_Stereo_70, STEREO 70 Dealul_Piscului_1970) sunt ordonate în tabel în ordinea acelor de ceasornic, pentru fiecare perimetru defrișat, pentru a realiza forma corectă a perimetrului în GIS; ... [ ] nu se îmbină celulele pe niciuna dintre coloane; [ ] nu
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
totală a pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție și administrare silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum și alte terenuri cu destinație forestieră și neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Indicatorii ce caracterizează fondul funciar sunt în principal indicatori de structură și intensitate: − structura fondului funciar pe regiuni, județe, localități; − structura suprafeței agricole după modul de utilizare; − suprafața agricolă pe locuitor etc. Resursele
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
totală a pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție și administrare silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum și alte terenuri cu destinație forestieră și neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Indicatorii ce caracterizează fondul funciar sunt în principal indicatori de structură și intensitate: − structura fondului funciar pe regiuni, județe, localități; − structura suprafeței agricole după modul de utilizare; − suprafața agricolă pe locuitor etc. Resursele
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
totală a pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție și administrare silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum și alte terenuri cu destinație forestieră și neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Indicatorii ce caracterizează fondul funciar sunt în principal indicatori de structură și intensitate: − structura fondului funciar pe regiuni, județe, localități; − structura suprafeței agricole după modul de utilizare; − suprafața agricolă pe locuitor etc. Resursele
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
nimic și, crezând că e vorba de colibă, au menționat și s-a notificat în hartă Pârâul Colibelor, dar nu au greșit atunci când a fost vorba de denumirea Pârâul Arșițile Iepei. Într-o lucrare dactilografiată, „Pădurea obștei Vama”, Planul de amenajament pentru deceniul 1923-1932, aparținând lui Grigore Sârbu, Cernăuți, mai 1923 <footnote Lucrarea se află în arhiva Ocolului Silvic Vama. footnote>, care conține și harta cu pădurile obștii Vama, se menționează un pârâu Cobila și o parcelă numită la fel, Cobila
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
că valoarea pantei longitudinale, pe acest sector depășește 16‰. Bahluiul păstrează aceste caractere până la intrarea în Câmpia Moldovei, în dreptul orașului Hârlău, pe o lungime de aproximativ 25 km, drenând un bazin hidrografic de 139 km2, din care 81% este împădurit (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). În continuare, până la Cotnari, râul Bahlui curge printr-o depresiune de contact dezvoltată în cadrul Câmpiei Moldovei, la piciorul coastei ce limitează Podișul Sucevei. În acest sector, șesul Bahluiului are lățimi variabile, până la 2 km, mai ales
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Pajiștile (în totalitate secundare) sunt dominate de păiușcă (Agrostis tenuis), ovăscior (Arrhenatherum elatius), păiuș (Festuca pratensis), timfotică (Phleum pratensis), care formează asociații furajere de mare productivitate (în amonte de Hârlău, poienile cu asociații ierboase dețin o suprafață de 56 ha). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău 1995). Subetajul gorun-stejar; este cel mai extins și cel care dă nota specifică din bazinul hidrografic al Bahluiului în amonte de Cotnari. Tipul staționar majoritar este cel deluros de cvercete, cu șleauri de deal fără fag, care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
25%. Astfel, aceste formațiuni de pădure, pot fi întâlnite în Coasta vestică a Holmului, în zona "Lacuri", pe cursul superior al Bahluiului-amonte de "Vama cu Tablă", în Coasta Șurii, Dealul Horodiștea Cotnari, sud-vestul Dealului Basaraba, la vest de satul Sticlăria, (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Gorunetele pure ocupă doar 3% din suprafața pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de câmp, cireșul, vișinul , obiectivul principal fiind ocupat cu vegetație forestieră, pentru frânarea procesului de eroziune și alunecare a terenului (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Stratul arbuștilor este bine dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, fiind constituit din aceleași esențe arbustifere ca în pădurile de stejar și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă, în estul și sud-estul depresiunii de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și gorunul. Producția de fructe de pădure este în continuă creștere și cuprinde următoarele specii: măcieșul (Rosa canina) cu 20 t/an; zmeurul (Rubus idaens) cu circa 0,7 t/an; porumbarul (Prunus spinasa) cu 1,1 t/an, ș.a. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Ciupercile comestibile formează o categorie foarte solicitată pentru consumul intern cât și la export. Se recoltează următoarele specii: ghebe (Armillaria mella), gălbiori (Cantharellus cibarius), hribi (Boletus edulus), vinețica (Russula vesca). Cantitatea recoltată variază de la un an
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
50 t/an. Plantele medicinale recoltate au atins cifra de 19,6 t/an, dintre care menționăm: mușețelul (Matricaria chamomilla), coada șoricelului (Achillea setacea), urzica moartă (Urtica dioica), vâscul (Vâscum album), potbal (Tusilaga farfara), socul (Sambucus migra), măcieșul (Rosa canina). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). 4. REZERVAȚIILE ȘTIINȚIFICE FORESTIERE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, prin grija organelor locale și a unor oameni conștienți de necesitatea păstrării unor colțuri de natură nealterată pentru cei de azi și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de pădure (Apodemus sylvaticus), pârșul mare (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedulla). O frecvență apreciabilă o au iepurii (Lepus europaeus), care ating aici o densitate de 10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis), ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendrocapos major), huhurezul (Strix aluca), cucuveaua (Athene noctua), guguștiucul (Streptopelia decaocto), coțofana (Pica pica), uliul porumbar (Accipiter gentilis), cucul (Cuculuș canorus), pupăza (Upupa epops), graurul (Sturnus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
râului Bahlui în amonte de Cotnari. Ponderea cea mai mare o au animalele vânate (mistreți, căpriori, iepuri) și care au atins cifra de 200-300 kg/an.Legistația acuală reglementează vânatul și pescuitul încât să nu afecteze fondul zoologic de bază. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). VIII. SOLURILE CARACTERISTICILE PEDOGEOGRAFICE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a creat în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari un înveliș de sol complex. Principala trăsătură a învelișului de sol o constituie structura sa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o constituie structura sa zonal etajată, condiționată de etajarea reliefului, climei, vegetației, la care se adaugă apa și omul. (N. Florea, 1962). Cercetările complexe efectuate de Stațiunea I.C.A.S. Roman, pentru analiza solurilor din zona aflată în studiu, în vederea întocmirii Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995, au stabilit că cea mai mare suprafață este ocupată de soluri din clasa argiluvisoluri (66%), urmate de clasa cambisolurilor, cu un procent de 22%. În zona colinară înaltă din vest și nord vest, condițiile pedogenetice se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Buhalnița, Broscăria, Valea Mare), procesele pedogenetice sunt dominate de regimul hidrologic al cursurilor respective și de gradul de mineralizare a apelor lor. De altfel, luncile ocupă suprafețe relativ mici în zona colinară, unde apele acestor râuri (pâraie) nu sunt mineralizate. (Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995). 2.CLASE, TIPURI ȘI SUBTIPURI DE SOLURI 2.1. Argiluvisolurile (soluri cu orizontul Ao, ocric, au culori mai deschise, grosimi de 20 25 cm și cu orizontul Bt cu argilă iluvială) ocupă cea mai mare suprafață
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în orizonturile superioare și slabă în orizontul Btw, unde apa stagnează producând pseudogleizarea până la moderată a orizontului Btw. Solurile sunt mezobazice, carbonatul de calciu este levigat până la 90 cm adâncime. Conținutul de humus variază de la 0,12 la 4,60%. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Brune luvice planice (succesiunea orizonturilor este: AoEl-Bt-C). A fost identificat numai în zona Deleni, pe o suprafață de 187 ha, la altitudinea de 180 350 m, pe versanți cu înclinări slabe moderate, cu expoziție semiînsorită, pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 0,76 2,02%. După aceste valori solurile sunt sărace în humus. 2.2. Cambisolurile Din această clasă (în orizontul Bv) cele mai mari suprafețe le ocupă tipul de sol brun eumezobazic (cu cele două subtipuri: tipice și litice). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Brun eumezobazic tipic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-C). După subtipul brun luvic tipic, acest subtip de sol ocupă locul doi, cu 20% din suprafața regiunii aflate în studiu (aproximativ 2.100 ha). A fost identificat în zonele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]