2,414 matches
-
sintetizată a întregii familii Mărgineanu, cu toți cei persecutați sau uciși de Securitate (vezi, de pildă, cazul lui Petre Mărgineanu, fratele profesorului). Trăitor timp de 16 ani de detenție în comunism, Nicolae Mărgineanu a depus mărturie despre Gulagul românesc în Amfiteatre și închisori (carte de sertar, publicată postum în 1991) și în volumul mult mai amplu Mărturii asupra unui veac zbuciumat (2002). Cunoscând direct tortura și umilințele practicate în temnițele comuniste, psihologul Nicolae Mărgineanu (anchetat dur și maltratat pentru a fi
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Raiuri și lacrimi Am dezertat din pagină și-am intrat în ceață la începutul lui aprilie, în triluri de fado, cu amintirea Portugaliei în inimă. Ce-am făcut de atunci, preț de două săptămâni? Întâi, am bântuit pe culoarele, prin amfiteatrele și birourile universității, aici, la Tm., căci academicul m-a dat în clocot (cursuri, ședințe, doctorate, acreditări de mastere, conferințeă. Despre bucuriile (dar și deznădejdileă unui dascăl am mai povestit. Am bifat câteva cursuri reușite, ba chiar 15 minute pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
dascăl am mai povestit. Am bifat câteva cursuri reușite, ba chiar 15 minute pe piscuri cu o parte din anul II, când a venit vorba despre ratare și luzări în proza modernă, când patru băieți s-au ciondănit frumos în amfiteatru și când m-am zdrobit să răspund la întrebarea în fond, cine decretează că suntem luzări? Până și din birocrația universitară am izbutit să storc niște stropi care să mă bucure în clipa în care am văzut toate hârțoagele completate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
și ce credeți c-am început să fac? Asta a fost o dată. A doua oară când m-am surpat de emoție a fost chiar la Sorbona, în 8 aprilie, ora 15, 45, în hol. N-o să descriu marea festivitate din amfiteatrul 112, care a încununat truda echipei noastre româno-franco-germano-maghiaro-sârbo-slovace, ci minunea din hol, care mi-a tăiat picioarele. Nu degeaba e Xavier Galmiche, prietenul și partenerul nostru, co-director al unui centru de cercetat Europa Centrală, ale cărui inițiale dau CIRCE. Deci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
familie care sărbătorește cele mai importante evenimente împreună. Nu puteau lipsi răsplata dulce și aprecierile părinților. Dar aventura de școlar era abia la început. Au urmat multe activități plăcute: vizionări de desene animate, spectacole la Casa de cultură sau în amfiteatrul școlii, diverse concursuri, însă, vizita la Jandarmerie nu o vom uita prea curând. A fost o experiență deosebită! Am aflat aproape totul despre echipamentele unui jandarm, ce arme folosește, cum prinde un infractor. Cele mai atractive momente au fost dresura
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Lăcrămioara Borcan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107366]
-
loc la premiera spectacolului Lulu, în regia lui Silviu Purcărete. S-a jucat numai de două ori în festival. Spectacolul, conceput pe baza textelor lui Frank Wedekind, a fost montat într-un cadru neobișnuit. Spectatorii au luat loc într-un amfiteatru pe scenă, martori la o „disecție“ academică. Un spectacol diferit de montările cu care Silviu Purcărete ne-a obișnuit în ultima vreme. Fără decoruri grandioase și mișcări scenice la o scară ieșită din comun, Purcărete a pus în centrul piesei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
continua cu aceiași tenacitate și eficiență eforturile pentru realizarea crezului său științific, viața sa derulându- se în liniștea casei sale din strada Radu Calomfirescu nr. 15 (casa cu geamuri bombate, foto pg. 27 jos), în laboratorul său de la facultate, în amfiteatrul în care își ținea cursurile, în policlinica Saint Vin cent de Paul cu micul său staționar (Bethleem) construit cu ajutorul bisericii catolice franceze și la „giamia din Constanța”, o mică casă de vacanță situată pe litoral unde își petrecea vacanțele de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
poșta redacției vestită la vremea aceea, ținută în „Contemporanul“, îi răspunsese oarecum pozitiv, încurajându-l. Normal, M.R.P. nu știa de unde-i sosesc versurile! Și nici bolnavul că i se dase atenție! Dar să transcriu „comunicarea“. Am citit-o, emoționat, în amfiteatrul principal, cel de lângă decanatul facultății. Studiind pe bolnavul B.I., internat în spitalul de neuropsihiatrie din Iași, în 1947, cu diagnosticul de schizofrenie paranoidă, ne-am oprit în special asupra producției sale literare. Boala debutează în 1939, când el spune că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
duce la război Florin Lăzărescu Nu-mi mai amintesc exact anul în care l-am cunoscut pe Dan, dar am în minte o imagine precisă cu momentul în care a apărut în cenaclu „la noi“ (la Outopos), într-unul dintre amfiteatrele Universității, si s-a așezat cumva mai într-o parte, cu o mină - cel puțin eu așa l-am perceput atunci - de evaluator matur al „joacei“ noastre de-a literatura. L-am întrebat pe un prieten cine-i „intrusul“ și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
pereții căptușiți cu cărți. Uneori îmi vine să le ard pe toate. Voi sfârși prin a le vinde? Mi-amintesc cum am plâns, singur, pe linia ferată, într-o primăvară cu zăpadă, la Dolhasca, citind în pagina a treia a „Amfiteatru“-lui de atunci, în chenar două poezii pe care mi le-ați publicat: Între anotimpuri și Ea stăpânește. S-a întâmplat ceva curios. Mi-am dat seama ce enorm de mult timp pierdusem nescriind. Aveam 27 de ani. Când mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
noiembrie 1937) să nu i se mai trimită nici un stagiar și să i se înapoieze raportul, socotindu-l ca neavenit. Cursul de accidentele muncii și asigurările sociale (două ore pe săptămână) se adresa studenților anului V și avea loc în amfiteatrul Institutului Medico-legal. Tot aici se desfășura și cursul de accidentele muncii și asigurările sociale cu medicii care urmau un an cursul pentru specializarea în medicină legală. URGENȚELE CHIRURGICALE ȘI LOCUL LOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL MEDICAL UNIVERSITAR Tematica lucrării ne obligă indiscutabil
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
luni și-au pus halatele albe și este nevoit cu mijloace improvizate, cu anastezie pe mască și poate mai mult cu sprijinul lui Dumnezeu, să coasă ficatul; hemoragia se oprește și omul supraviețuiește. La auzul acestei povestiri, toți cei din amfiteatru, în zilele următoare, fără să spunem unul altuia, ne-am strecurat tiptil în sălile de operație din strada Arhitect Mincu. Îl elogiam, îl admiram și îl stimam pe marele șef de clinică de la Colțea..., dar sufletul meu a fost tulburat
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ficatul.... După șapte ani de la cursul de specialitate organizat de acad. N. Hortolomei, profesorul Țurai a organizat și el, la Spitalul „I. C. Frimu” primul curs de specializare în chirurgia de urgență. Era în 1 iunie 1960. O dimineață însorită. În amfiteatrul proaspăt spălat și luminat al spitalului din Calea Floreasca se întâlneau, pentru prima oară, zeci de medici tineri, entuziaști și vârstnici cu experiență care își dădeau mâna să ducă mai departe chirurgia de urgență bucureșteană” [5]. Toate eforturile desfășurate pe
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
putea fi considerată un veritabil Institut de chirurgie și de ortopedie pentru copii ce constituia după cum se aprecia în presa vremii, „o podoabă a Facultății și totodată a Eforiei” [56]. Sala mare de operație, construită (odată cu renovarea clinicii) cu un amfiteatru spațios, pentru studenți, era considerată ca una din cele mai mari din Capitală. Ea era înzestrată cu o instalație de sterilizare ultramodernă, cu un bogat instrumentar de curând achiziționat; o sală mai mică de operație cu un amfiteatru mai mic
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cu un amfiteatru spațios, pentru studenți, era considerată ca una din cele mai mari din Capitală. Ea era înzestrată cu o instalație de sterilizare ultramodernă, cu un bogat instrumentar de curând achiziționat; o sală mai mică de operație cu un amfiteatru mai mic pentru studenți și cu o instalație specială de sterilizare; opt săli de pansamente cu tot instrumentarul și mobilierul necesar; o sală mare pentru ghips, o sală pentru gimnastică, laborator de analize medicale, laboratorul de radiologie, secția de mecanoterapie
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
științific al chirurgiei românești; în unele perioade sociale mai delicate, a fost aproape singurul mijloc de a face cunoscut și a lua cunoștință de rezultatele chirurgilor bucureșteni și din întreaga țară. Profesorul Cosăcescu a pus la dispoziția Societății de Chirurgie amfiteatrul clinicii sale de la Spitalul de Copii în perioada în care sediul obișnuit al Societății - Spitalul Colțea nu a fost disponibil (1945). Sfârșitul prematur l-a surprins în plină activitate: a murit în spital, în serviciul pe care îl conducea, serviciu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
asistență medicală curentă (de aceste investigații beneficiază nu numai clinică de cardiologie ci și alte secții precum și pacienți din ambulatoriu ceea ce face posibilă existența unor venituri suplimentare) în laborator se desfășoară și activitate didactică, existând posibilitatea transmiterii în direct, în amfiteatru, a acestor investigații precum și o activitate de cercetare (toți membrii echipei fiind în perioada de pregătire a tezei de doctorat). Ca urmare a activității performante ce se desfășoară în Laborator acesta a fost acreditat european încă din anul 2010, fiind
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Bază de Tratament Fizical-Kinetic/ Recuperator - inclusiv cu piscină terapeutică - la standarde europene. SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ „SF. IOAN” BUCUREȘTI Prof. dr. ALEXANDRU CIOCÂLTEU Numărul inițial de paturi - peste 1 100 - a fost redus în conformitate cu normele igienico-sanitare. A fost construit un amfiteatru cu o capacitate de 100 de locuri, s-au dezvoltat, în special, clinicile de medicină internă și chirurgie generală. Ulterior, spitalul a devenit Spitalul Sectorului 4; după 1990 (când peste 10% din paturi se aflau în clinici universitare) a devenit
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
îi vom avea în următorii ani. Așa am aflat că în anul II vom avea în program disciplina Electricitate, la care titular era vestitul profesor Ștefan Procopiu (1890-1972). Și a început anul al II-lea. Primul curs de Electricitate. În amfiteatrul IV-13 se aflau grupele de fizică și fizică-chimie. În sala de curs a intrat un grup format din 5-6 persoane. În fruntea grupului era un bărbat înalt, impunător, serios, care s-a așezat în prima bancă. Era profesorul Ștefan Procopiu
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
lui, de care Profesorul era mândru, motiv pentru care toate aparatele îi erau dragi, după cum obișnuia să spună. În anul 1960, când s-a sărbătorit Centenarul Universității, profesorul Șandru, prorector pe atunci și profesor la Facultatea de Geografie, inspecta spațiile (amfiteatre, laboratoare, săli de seminar), pentru ca acestea să se prezinte în cele mai bune condiții la momentul evenimentului. Ajungând și la Catedra de Electricitate și văzând pe hol dulapurile cu aparatura Profesorului Procopiu, i-a recomandat acestuia ca dulapurile să fie
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
lector Ilie Bursuc. Profesorul Procopiu participa la fiecare curs, supraveghind desfășurarea, dar și pregătirea și derularea experimentelor care ilustrau tema predată la curs. Lectorul Bursuc nu l-a dezamăgit niciodată, confirmând faptul că Profesorul făcuse alegerea potrivită. În fața studenților din amfiteatru, lectorul Ilie Bursuc preda cursul cu eleganță și solemnitate, rostind rar cuvintele și construind idei menite să convingă și să fie reținute. Mai târziu, în anul IV (1961-1962), la cursul de Electronică prin gaze, predat acum de conferențiarul Bursuc, mi
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
a predat. Stilul a fost altul decât cel al profesorului Constantin Mihul, iar noi l-am receptat ca pe un curs foarte frumos. Chiar de la începutul cursului m-a impresionat faptul că prof. Tutovan, în timp ce vorbea privind spre studenții din amfiteatru, clipea destul de des, vrând parcă să accentueze anumite afirmații legate subiectul predat, iar eu, în timp ce luam notițe, clipeam aproape în același ritm cu profesorul de la catedră. Imaginea aceasta m-a urmărit multă vreme și îmi revine și acum, uneori, în
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
solicitat prin reprezentanții lor unirea cu România, cerere nesprijinita de București și „neluata în considerare de Marile Puteri”. Vom notă că la Târgu-Jiu, întrunirea de protest din 1 iunie 1919, împotriva anexării Banatului, nu s-a putut limită la incinta amfiteatrului Liceului „Tudor Vladimirescu”, cum a fost programată inițial, desfășurându-se în aer liber datorită unei numeroase prezente. Primul vorbitor a fost neobositul luptător pentru unitate națională, profesorul St. Bobancu. În cuvinte mobilizatoare subliniază că „Banatul trebuie să fie al nostru
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
gîndindu-ne că aplicarea dreptului roman s-a extins și la acest teritoriu, la fel cum s-a extins asupra tuturor provinciilor cucerite: cetățenii romani nu puteau fi judecați decît de guvernatorul provinciei, dar condamnarea la moarte o pronunța doar împăratul. Amfiteatrul de la Sarmisegetuza se pare că avea și rolul de tribunal, prezidat de guvernator 236. Cucerirea romană a adus cu sine primele închisori, în fapt locuri de executare a muncii silite: cariere de piatră, de aur, saline, mine. Exploatarea unor astfel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1978; Paul Goma, Gherla, Paris, 1989; Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană, Paris, 1978. 265 Constantin Noica, Rugați-vă pentru fratele Alexandru, București 1990; Remus Radina, Testamentul din morgă, București, 1990; Gheorghe Mazilu, În ghearele Securității, București, 1990; Nicolae Mărgineanu, Amfiteatre și închisori, Cluj-Napoca, 1991; Teodor Mihadaș, Pe muntele Ebal, Cluj-Napoca, 1990; Doru Novacovici, În România după gratii, București, 1990; Max Bănuș, Cei care ne-au ucis, București 1991; Oana Orlea, Ia-ți boarfele și mișcă, București, 1991; Andrei Șerbulescu, Monarhia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]