KorAP: Find »[drukola/base=analitică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...68 69 70 ...76 >

1,881 matches

Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483

care devin semnificative anumite demersuri, înseși soluțiile problemelor puse sau formele de adâncire a aporiilor formulate, legăturile teoriilor cu "lucrurile însele" etc. Și tocmai o asemenea situație constituie condiția unei "dictaturi". Dar este vorba despre o dictatură a judicativului, fiindcă analitica și dialectica au ca temei ultim al lor faptul că adevărul, socotit valoare fundamentală pentru cunoaștere, instanța cea mai de preț pentru re-cunoașterea filosofică și una dintre valorile esențiale pentru ființarea omenească, este asociat, direct, doar cu judecata dintre formele

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
la un spațiu impropriu. 44 Hegel, Enciclopedia științelor filosofice. Logica, p. 85. 45 Principiile constitutive ale intelectului sunt, potrivit lui Kant: axiomele intuiției și anticipațiile percepției; iar cele regulative sunt: analogiile experienței și postulatele gândirii empirice. Cf. Critica rațiunii pure, (1994), "Analitica transcendentală". 46 Edmund Husserl, Cercetări logice I. Prolegomene la logica pură, p. 349. A se vedea, pentru această problemă, Capitolul XI: Ideea logicii pure, §69 §70. 47 Cf. Mircea Florian, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV. Gheorghe Vlăduțescu

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
I. Prolegomene la logica pură, p. 349. A se vedea, pentru această problemă, Capitolul XI: Ideea logicii pure, §69 §70. 47 Cf. Mircea Florian, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV. Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești, art. "analitica"; "dialectica". Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești, art. dialektike. 48 Pentru sensurile termenului logos, a se vedea, pe lângă ceea ce a fost deja indicat: M. Heidegger, Introducere în metafizică; Capitolul al patrulea, C. "Ființă și gândire"; Idem, Ființă și timp, Introducere

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
înainte; va fi demonstrativă, dacă este adevărată și derivată din premise admise de la început; va fi dialectică, dacă cel care pune o întrebare cere alegerea între două contradictorii sau dacă se conchide la ceva ce este o aparență și probabil ..." Analitica primă, I, 1, 24 a, b; în Organon II; pp. 5 6. A se vedea și Topica, I, 1, 100 a 101 a; în Organon IV; p. 3 7, unde Aristotel distinge între "filosofemă" (raționament demonstrativ), "epicheremă" (raționament dialectic), "sofism

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
formelor de cunoaștere, așa cum natura este "rezervorul" (sau potențialul) de genuri, de "tipuri" ale lucrurilor, amândouă nefiind, din această perspectivă, decât "temei" al lucrurilor, respectiv al cunoștințelor, nefiind nimic în absența acestora. 59 Mircea Florian, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, p. VII. 60 eironeia (gr.) = ironie, "interogație cu simularea ignoranței"; ca metodă, e "menită ca, printr-o epokhé a tot ceea ce este cunoștință, să conducă spre treapta zero a conștiinței, ca aceasta, ea, care le gândește pe toate, să

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Capitolul III: "Dialectică și ontologie sau nevoia de filosofie". 66 Aristotel, Metafizica, XIV (N), 2; 1089 a; (1965), p. 445. 67 "Inducția însă este ridicarea de la individual la general." Topica, 12, 105 a; în Organon, IV, p. 25. 68 Cf. Analitica primă, II, 23, 68 b, în Organon, II, pp. 259-261. 69 "Când un fenomen individual, care încă nu este distinct în specia sa, persistă, atunci sufletul are un prim caracter general. Căci, deși percepem individualul, percepția însăși se îndreaptă spre

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Callias. Apoi are loc printre aceste caractere generale prime o nouă persistență, până se ajunge la indivizibil și general (universal); (...) Este deci evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul." -Aristotel, Analitica secundă, II, 19, 100 a, în Organon, III, pp. 189-190. 70 Cf. Analitica primă, I, 5, 27 a, p. 22. A se vedea și Nota 63 (Mircea Florian); Ibidem, II, 11, 61 a, pp. 208-217. 71 Cf. Analitica primă, II

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
se ajunge la indivizibil și general (universal); (...) Este deci evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul." -Aristotel, Analitica secundă, II, 19, 100 a, în Organon, III, pp. 189-190. 70 Cf. Analitica primă, I, 5, 27 a, p. 22. A se vedea și Nota 63 (Mircea Florian); Ibidem, II, 11, 61 a, pp. 208-217. 71 Cf. Analitica primă, II, 25, 69 a, pp. 263-265. 72 Analitica secundă, 19, 99 b; p. 186

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
generalul." -Aristotel, Analitica secundă, II, 19, 100 a, în Organon, III, pp. 189-190. 70 Cf. Analitica primă, I, 5, 27 a, p. 22. A se vedea și Nota 63 (Mircea Florian); Ibidem, II, 11, 61 a, pp. 208-217. 71 Cf. Analitica primă, II, 25, 69 a, pp. 263-265. 72 Analitica secundă, 19, 99 b; p. 186. 73 A se vedea: Analitica secundă, 100 a., și Nota 2, p. 190 (Mircea Florian). 74 "... știința constă în cunoașterea generalului ...". Aristotel, Metafizica, I (A

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Organon, III, pp. 189-190. 70 Cf. Analitica primă, I, 5, 27 a, p. 22. A se vedea și Nota 63 (Mircea Florian); Ibidem, II, 11, 61 a, pp. 208-217. 71 Cf. Analitica primă, II, 25, 69 a, pp. 263-265. 72 Analitica secundă, 19, 99 b; p. 186. 73 A se vedea: Analitica secundă, 100 a., și Nota 2, p. 190 (Mircea Florian). 74 "... știința constă în cunoașterea generalului ...". Aristotel, Metafizica, I (A), 1, 981 a; (1965) p. 51. 75 A se

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
a, p. 22. A se vedea și Nota 63 (Mircea Florian); Ibidem, II, 11, 61 a, pp. 208-217. 71 Cf. Analitica primă, II, 25, 69 a, pp. 263-265. 72 Analitica secundă, 19, 99 b; p. 186. 73 A se vedea: Analitica secundă, 100 a., și Nota 2, p. 190 (Mircea Florian). 74 "... știința constă în cunoașterea generalului ...". Aristotel, Metafizica, I (A), 1, 981 a; (1965) p. 51. 75 A se vedea Gh. Vlăduțescu, Modernitatea ontologiei aristotelice: aristotelismul ca filosofie a individualului

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
393. 79 Pentru o discuție a acestei răvășitoare probleme, a se vedea Pierre Aubenque, Op. cit.; Introducere, Cap. II: "Filosofie primă sau metafizică?". 80 Husserl, Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, p. 64. 81 "... principiile sunt obiectul intelectului intuitiv ..." Analitica secundă, II, 19, 100 a; 191. 82 (1) " Este deci evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul."; (2) "Deoarece totuși numai intelectul intuitiv este mai adevărat decât știința, principiile sunt

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
100 a; 191. 82 (1) " Este deci evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul."; (2) "Deoarece totuși numai intelectul intuitiv este mai adevărat decât știința, principiile sunt obiectul intelectului intuitiv." Analitica secundă, II, 19, 100 a; pp. 189-191. 83 Cf. G. Patzig, Silogistica aristotelică. Cercetări logico-filologice asupra cărții "A" a "Analiticelor prime". 84 Pentru stilul formal, Cf. Analitica primă, I, 28, 45 a. 85 Analitica primă, I, 27, 43 b; p.

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
senzația ne dezvăluie generalul."; (2) "Deoarece totuși numai intelectul intuitiv este mai adevărat decât știința, principiile sunt obiectul intelectului intuitiv." Analitica secundă, II, 19, 100 a; pp. 189-191. 83 Cf. G. Patzig, Silogistica aristotelică. Cercetări logico-filologice asupra cărții "A" a "Analiticelor prime". 84 Pentru stilul formal, Cf. Analitica primă, I, 28, 45 a. 85 Analitica primă, I, 27, 43 b; p. 104. 86 "Este deci clar că, în orice propoziție care are nevoie de dovadă, trebuie să avem în vedere relațiile

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
numai intelectul intuitiv este mai adevărat decât știința, principiile sunt obiectul intelectului intuitiv." Analitica secundă, II, 19, 100 a; pp. 189-191. 83 Cf. G. Patzig, Silogistica aristotelică. Cercetări logico-filologice asupra cărții "A" a "Analiticelor prime". 84 Pentru stilul formal, Cf. Analitica primă, I, 28, 45 a. 85 Analitica primă, I, 27, 43 b; p. 104. 86 "Este deci clar că, în orice propoziție care are nevoie de dovadă, trebuie să avem în vedere relațiile de mai sus ale subiectului și predicatului

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
știința, principiile sunt obiectul intelectului intuitiv." Analitica secundă, II, 19, 100 a; pp. 189-191. 83 Cf. G. Patzig, Silogistica aristotelică. Cercetări logico-filologice asupra cărții "A" a "Analiticelor prime". 84 Pentru stilul formal, Cf. Analitica primă, I, 28, 45 a. 85 Analitica primă, I, 27, 43 b; p. 104. 86 "Este deci clar că, în orice propoziție care are nevoie de dovadă, trebuie să avem în vedere relațiile de mai sus ale subiectului și predicatului în chestiune, pentru că toate silogismele se reazimă

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
27, 43 b; p. 104. 86 "Este deci clar că, în orice propoziție care are nevoie de dovadă, trebuie să avem în vedere relațiile de mai sus ale subiectului și predicatului în chestiune, pentru că toate silogismele se reazimă pe acestea." Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 111. 87 Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 108. 88 Cf. Analitica primă, I, 29, 45 a 45 b. 89 Analitica primă, I, 30, 46 a; p. 118. 90 " Teza este o opinie

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
că, în orice propoziție care are nevoie de dovadă, trebuie să avem în vedere relațiile de mai sus ale subiectului și predicatului în chestiune, pentru că toate silogismele se reazimă pe acestea." Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 111. 87 Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 108. 88 Cf. Analitica primă, I, 29, 45 a 45 b. 89 Analitica primă, I, 30, 46 a; p. 118. 90 " Teza este o opinie paradoxală." Topica, I, 11, 104 b; p. 24. A

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
să avem în vedere relațiile de mai sus ale subiectului și predicatului în chestiune, pentru că toate silogismele se reazimă pe acestea." Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 111. 87 Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 108. 88 Cf. Analitica primă, I, 29, 45 a 45 b. 89 Analitica primă, I, 30, 46 a; p. 118. 90 " Teza este o opinie paradoxală." Topica, I, 11, 104 b; p. 24. A se vedea, pentru sensul "tezei": Ibidem, I, 11, 104 a

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
subiectului și predicatului în chestiune, pentru că toate silogismele se reazimă pe acestea." Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 111. 87 Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 108. 88 Cf. Analitica primă, I, 29, 45 a 45 b. 89 Analitica primă, I, 30, 46 a; p. 118. 90 " Teza este o opinie paradoxală." Topica, I, 11, 104 b; p. 24. A se vedea, pentru sensul "tezei": Ibidem, I, 11, 104 a 105 a. 91 "Problema dialectică este un obiect de

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
de a cerceta, ea ne îndrumează spre principiile tuturor științelor." Topica, I, 2, 101 a; p. 9. 98 Pentru relațiile dintre logica aristotelică și logica transcendentală, a se vedea și: Alexandru Surdu, "Studiu introductiv" la Imm. Kant, Logica generală. 99 Analitica transcendentală este o logică a adevărului; Dialectica transcendentală este "o critică a intelectului și rațiunii cu privire la folosirea ei hiperfizică, pentru a descoperi falsa aparență a pretențiilor ei neîntemeiate și pentru a reduce ambițiile ei cu privire la invenție și extindere, pe care

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
1994) p. 103. (Au fost consultate, pentru diverse probleme, și celelalte ediții ale acestei lucrări indicate în Indicele bibliografic. În analiza de față însă este citată doar ediția românească din 1994.) 100 În acest context nu am în vedere decât analitica și dialectica din Critica rațiunii pure. Kant însă utilizează aceste două modele de discurs, de reglare a demersului filosofic, și în celelalte două Critici (cu o poziție specială a lor în Critica facultății de judecare, unde Kant nu le mai

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
pentru că aceasta din urmă nu mai este posibilă, din anumite motive, în contextul precizat). 101 CRP, II, p. 101. 102 Toți acești termeni: paralogism, antinomie, ideal, regulativ, aparență etc. vor fi lămuriți în partea a doua din această prezentare a analiticii și dialecticii transcendentale kantiene. 103 CRP, II; (1994) p. 274. 104 Cf. CRP, partea finală a Analiticii transcendentale, Apendice: Despre amfibolia conceptelor reflecției care rezultă din confundarea folosirii empirice a intelectului cu folosirea lui transcendentală. 105 "Prin canon înțeleg ansamblul

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
p. 101. 102 Toți acești termeni: paralogism, antinomie, ideal, regulativ, aparență etc. vor fi lămuriți în partea a doua din această prezentare a analiticii și dialecticii transcendentale kantiene. 103 CRP, II; (1994) p. 274. 104 Cf. CRP, partea finală a Analiticii transcendentale, Apendice: Despre amfibolia conceptelor reflecției care rezultă din confundarea folosirii empirice a intelectului cu folosirea lui transcendentală. 105 "Prin canon înțeleg ansamblul principiilor a priori de folosire corectă a unor anumite facultăți de cunoaștere în genere. Astfel, logica generală

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
face abstracție de orice conținut." CRP, II (Metodologia transcendentală, Capitolul al doilea: "Canonul rațiunii pure"), p. 568. 106 "Deci partea logicii transcendentale care expune elementele cunoștinței pure ale intelectului și principiile, fără care nici un obiect nu poate fi gândit, este Analitica transcendentală și totodată o logică a adevărului.", CRP, II, p. 102. 107 CRP, II, p. 100. 108 CRP, II, pp. 224-225. 109 CRP, II, pp. 176-177. 110 Cf. CRP, II, p. 62. 111 "Eu leg, deci, propriu-zis, două percepții în

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]