1,979 matches
-
lui Chopin, între făclii, într-un salon gol. Apoi apare în salon o blondă goală, care ia o scripcă neagră și-ncepe a cânta lugubrul cântec. A doua poză (în această poezie deloc simplă) este retorica întoarsă, adică sfărâmarea până la anarhie a solemnității, simulîndu-se pierderea șirului ideilor, pretenția de filozofie, declarația absurdă, intervenția prozaică. Această simulație dă naștere unui fel de ermetism care în poeziile din urmă, din exces de naivitate, duc la un manierism insuportabil: . - O! corb!Ce rost mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-l lumineze pe dedesubt în culori. Toate lucrurile la locul lor, este principiul Primarului General. E o simplificare și o reorganizare a vieții. Având de pildă 250.000 robinete de apă la un loc, debitul poate fi matematic supravegheat și anarhia răspândirii lor în tot orașul suprimată. Primarul a fost impresionat de vechiul simț de grupare din Babilonia, unde toți elefanții de piatră ai unei regiuni erau puși alături pe două rânduri, ca să păzească intrarea în templu. Ceea ce izbutise deocamdată era
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zice el, capitala noastră neîntrerupt se bucurase de la întronarea Prea Înaltului Domn Mihail C. Sturdza..." Iar față cu publicarea unui oarecare "ofis" al lui Mihail Sturdza, partizanul intereselor politice rusești, Asachi scrie: "Rusia a luat toate măsurile să nu răzbată anarhia în... provințiile otomane"1, adică în principate! Dar acest om vechi în politică a fost unul din cei mai de seamă reprezentanți ai introducerii culturii apusene la noi, prin ziare, calendare (calendarele pe acea vreme erau un fel de reviste
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ne-a prigonit până acum mai mult de șapte decenii.” (Sebastian Mocanu) Până când această oribilă nedreptate făcută legionarului român de a ne blama veșnic și a ne ține în ilegalitate într-un moment greu, când Țara răvășită de hoardele și anarhia comunistă se sufoca în geamătul durerilor, și inima istovită a românului sângerează și așteaptă? Țara are nevoie de ajutorul oricărui bun român pentru redresare și supraviețuire. Până când această miopie a nevrednicilor guvernanți? Opriți abuzul, opriți infamia, opriți minciuna, opriți defăimarea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe pământul său natal și, probabil, osemintele lui au fost arse și aruncate în necunoscut. Ura lui împotriva Mișcării Legionare a întunecat orice rațiune, a consternat și a însângerat multe inimi românești, iar această nefericită Țară a fost aruncată în anarhia panslavă comunistă datorită multor greșeli. Au fost arestați toți șefii Grupului F.D.C. 47 Ștefan Vodă Bacău: Eugen Măgirescu, șeful Grupului; Roman Popa, șeful Unității „A”; Ioan Cotfas, secretarul Unității „A”; Ernest Maftei, șeful Unității „B” (viitorul artist); Vasile Sava, secretarul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
iarăși în posturi de conducere și au devenit și parlamentari. Buze văruite, mari la vorbe, mici la fapte. Nărăviții vorbesc pentru a vorbi și trăiesc pentru a mânca, singura lor aspirație, ca și animalul, clefăie, rumegă și mugesc. Oligarhia și anarhia comunistă a fost înlocuită cu cea parlamentară și a rămas mai presus de lege. Nici o confruntare cu alte păreri. Nici un interes pentru frații noștri lăsați în stăpânire străină, care zi de zi își pierd continuitatea cu patria mamă. Vezi ungurii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
noastre - care par cele mai indiferente la adevăr, sau, dacă preferați, care par să fi făcut o alegere fără rezerve pentru libertate, în detrimentul adevărului sau chiar al căutării adevărului. Aron nu invocă niciun adevăr pe care să-l opună la anarhia dorințelor consacrate în drepturile lor, nu dojenește nici chiar hedonismul contemporan pentru frenezia sa pe care nicio limită nu o mai reține, ci interoghează "criza morală a democrațiilor liberale". Neliniștea care le frământă și care se poate traduce prin conduitele
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
vrem descentralizarea sau multiplicarea grupurilor sau a locurilor de comandă. În fine, ne putem pune speranțele într-o idee, o reprezentare care mi se pare că inspiră această generație: ceva ce uneori se definește drept comunitate, alteori se definește drept anarhie. Mi-e teamă că cele două noțiuni să nu fie la antipozi, însă găsim ca o obsesie, de exemplu în cartea scrisă de Robert Badinter, ideea de comunitate, adică ideea că indivizii găsesc libertatea adevărată în comunitate. Bineînțeles, este posibil
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
libertatea într-o comunitate fraternă, și nu în competiție sau în singurătate. Dar este, de asemenea, posibil ca o comunitate restrânsă să devină foarte repede despotică. Nu sunt sigur că satul, înțeles ca o comunitate, a fost, ca atare, o anarhie sau a garantat libertatea indivizilor. În același mod nu sunt sigur că puterea sindicatelor este totdeauna o garanție a libertății muncitorilor care nu aderă la sindicate, sau care preferă să nu adere la ele. Însă trebuie să constatăm că astăzi
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
actuală a școlii este că profesorii în general (mai puțin profesorii creativi) agreează și promovează mai mult elevii inteligenți și cuminți (conformiști) decât pe cei foarte creativi și nonconformiști. Elevii creativi sunt considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Categoria cea mai dezavantajată în școală este categoria elevilor creativi, dar pe un fond de inteligență mai modestă. Ei vor claca pentru că sunt deficitari sub aspectul inteligenței, care este aptitudinea cea mai apreciată în școală. Randamentul școlar general constituie un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lider nu este creativ. Să ne amintim (§4.1.3.6 și §7.4 pct.2), stilul autoritar este cel care înăbușă creativitatea. Stilul permisiv, orientat spre laissez-faire, este înțeles ca absența conducerii autoritare, fără însă a se identifica cu anarhia, respectiv cu absența oricărei conduceri, dar nici cu conducerea democratică. Productivitatea grupului este slabă, dar cu oarecare rezultate creative. Stilul democratic este propice creativității. Acest stil se caracterizează prin următoarele acțiuni: deciziile se iau în comun; la rezolvarea sarcinilor sunt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de „patologie literară și artistică” care pleacă de la premisa că procesul literar „bolnav” este indus de un profund dezechilibru în structura psihofiziologică a scriitorilor moderni și că procesul acesta, animat de impulsuri erotice, determină mentalitatea publicului. Autorul articolului, indignat de anarhia sintactică, determinată în opinia sa de libertatea excesivă a celor care zdruncină normele, trece literatura și arta de avangardă în categoria artei bolnave și pornografice, iar în final cere ca această stare de lucruri să fie privită ca o problemă
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
demonstrație a acestei afirmații. Într-un mediu anarhic precum cel internațional, lipsit de autoritate, ierarhie și ordine, natura umană se manifestă liber, iar statele se comportă precum oamenii din starea de natură descrisă de Hobbes în Leviathanul de aici așadar anarhia și ostilitatea culminând cu conflictele militare din relațiile internaționale. Astfel, în viziune realistă, istoria este o constantă, posibil de figurat sub forma unei repetiții de secvențe cauză-efect și determinată, în ultimă instanță, de limitele naturii umane. Analiza variabilei independente indivizi
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
statelor, cauzalitatea inversă (inside→out) fiind mult mai slabă sau chiar inexistentă. Pentru neorealiști, structura sistemului este esențială în înțelegerea relațiilor internaționale. Compunând, împreună cu unitățile (statele), sistemul internațional, ea se definește (după Waltz) prin trei elemente: principiul ordonator ierarhie sau anarhie; diferențierea funcțională a unităților inexistentă în sistemul internațional, statele îndeplinind aceleași funcții de reprezentare a populației în forurile internaționale, de organizare a propriei apărări și de asigurare a supraviețuirii lor economice; distribuția capabilităților între unități ca indicator al puterii fiecărui
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
internațional, statele îndeplinind aceleași funcții de reprezentare a populației în forurile internaționale, de organizare a propriei apărări și de asigurare a supraviețuirii lor economice; distribuția capabilităților între unități ca indicator al puterii fiecărui stat. Ca principiu ordonator caracterizând sistemul internațional, anarhia nu înseamnă haos și conflictualitate, ci doar absența unei autorități mondiale juridice, politice și/sau militare superioare statelor, a unui guvern mondial care să ordoneze autoritativ relațiile internaționale, să adopte decizii general obligatorii în sistem și să le implementeze. Anarhia
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
anarhia nu înseamnă haos și conflictualitate, ci doar absența unei autorități mondiale juridice, politice și/sau militare superioare statelor, a unui guvern mondial care să ordoneze autoritativ relațiile internaționale, să adopte decizii general obligatorii în sistem și să le implementeze. Anarhia internațională este însoțită de incertitudine și insecuritate, ceea ce face ca dinamica sistemului să fie dictată finalmente de structura sistemului mai exact, de distribuția capabilităților, care constrânge statele să urmeze anumite cursuri de acțiune și să renunțe la altele. Regula care
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
o variabilă dependentă, o expresie a intereselor statelor, autorii aparținând acestui curent atribuie o importanță majoră instituțiilor internaționale și actorilor nonstatali în general, fie ei organizații intersau nonguvernamentale, convenții sau regimuri internaționale. Indiferent de motivația creării lor, instituțiile internaționale diminuează anarhia, modificând ulterior percepțiile și comportamentul statelor membre sau non-membre, pe care le impulsionează înspre interacțiuni mai cooperante și mai puțin conflictuale. Alternativ și de pe o poziție de acomodare a celor două perspective, unii autori consideră că statele membre și instituția
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
Evoluția relațiilor dintre state, enorma diversitate a acestora, precum și dinamica teoretică a făcut ca și abordarea de tip realist să se diversifice și să se aprofundeze. De exemplu, Barry Buzan observa încă de la începutul anilor '80 că simpla condiție a anarhiei nu presupune cu necesitate relații conflictuale între state. Studiind relațiile dintre țările din nordul continetului european, el introduce conceptul de anarhie matură, pentru a defini raporturile dintre aceste state puternice și mulțumite: fiecare dintre actori înțelege preocupările de securitate ale
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
diversifice și să se aprofundeze. De exemplu, Barry Buzan observa încă de la începutul anilor '80 că simpla condiție a anarhiei nu presupune cu necesitate relații conflictuale între state. Studiind relațiile dintre țările din nordul continetului european, el introduce conceptul de anarhie matură, pentru a defini raporturile dintre aceste state puternice și mulțumite: fiecare dintre actori înțelege preocupările de securitate ale celorlalți, iar dilema securității este îmbunătățită. O amenințare cu forța între aceste state nefiind luată în calcul, se poate observa aici
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
ea le recompensează pe unele, pedepsindu-le pe altele, prin intermediul a două mecanisme: socializarea actorilor și competiția între ei. Structura este definită prin trei eșaloane, dintre care primul este principiul organizator al sistemului. Pentru sistemul politic internațional, principiul organizator este anarhia: nu există nici o autoritate deasupra statelor. Astfel este separat domeniul politicii internaționale de cel al politicii interne, organizată ierarhic. Pentru a ilustra modul în care anarhia constrânge comportamentele actorilor, Waltz recurge la analogia cu echilibrul pieței din teoria economică neoclasică
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
care primul este principiul organizator al sistemului. Pentru sistemul politic internațional, principiul organizator este anarhia: nu există nici o autoritate deasupra statelor. Astfel este separat domeniul politicii internaționale de cel al politicii interne, organizată ierarhic. Pentru a ilustra modul în care anarhia constrânge comportamentele actorilor, Waltz recurge la analogia cu echilibrul pieței din teoria economică neoclasică un domeniu similar din punct de vedere structural (ibidem, p. 89) cu sistemul politic internațional, în sensul că în ambele funcționează principiul autoajutorării. Piața condiționează comportamentul
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
interacțiunile lor pot fi teoretizate. Conceptul de structură permite diferențierea între schimbările la nivel de unitate și cele la nivel de sistem. În cazul acestora din urmă, unicul eșalon la care ele pot apărea este al treilea (polaritatea); primele două (anarhia, respectiv absența diferențierii funcționale) sunt parametri, nu variabile. O teorie strict sistemică a politicii internaționale ar trebui să expliciteze presiunile exercitate și posibilitățile de acțiune oferite de sisteme având diferite structuri, fără a intra însă pe terenul politicii externe adică
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
statele să se comporte ofensiv unele față de celelalte, conturându-se trei modele generale de comportament: teama, autoajutorarea și maximizarea puterii. Raportarea teoriei lui Mearsheimer la cea a lui Waltz sugerează că realismul lui Waltz este unul defensiv, în sensul că anarhia internațională încurajează statele să urmărească menținerea echilibrului balanței de putere. Mearsheimer (după exemplul lui Morgenthau) avansează un realism ofensiv: în condițiile anarhiei și dilemei securității, marile puteri caută să-și maximizeze puterea relativă în raport cu competitorii, având drept țel fundamental hegemonia
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
lui Mearsheimer la cea a lui Waltz sugerează că realismul lui Waltz este unul defensiv, în sensul că anarhia internațională încurajează statele să urmărească menținerea echilibrului balanței de putere. Mearsheimer (după exemplul lui Morgenthau) avansează un realism ofensiv: în condițiile anarhiei și dilemei securității, marile puteri caută să-și maximizeze puterea relativă în raport cu competitorii, având drept țel fundamental hegemonia. Puterea unui stat este definită în termeni de capacități și include componente precum populația și forța economică, însă decisivă este puterea militară
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
nu mai este unul pur structural, ci include și factori nestructurali precum diplomația, politica internă sau competența conducătorilor. Indiferent de afilierea la programul neorealist sau realist neoclasic, adepții defensivei apreciază că statele pot găsi soluții de cooperare, în condiții de anarhie. Gândire realistă și teorie neorealistă Kenneth Waltz pretinde că demersul său aduce teoriei politicii internaționale acea legitimitate științifică pe care realiștii clasici sau protagoniștii celei de-a doua dezbateri nu încercaseră (sau nu reușiseră) să i-o confere. Lui Hans
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]