2,537 matches
-
endnote id="(423, p. 75)"/>. Opoziția dintre evreul/străinul „generic” și cel „genetic” apare și În literatura română modernă. „Toți scriitorii români, cu rare excepții [...] - observă G. Călinescu, referindu-se mai ales la grupul din jurul Vieții Românești -, sunt xenofobi și antisemiți În măsura În care se pune problema socială a existenței neamului, invadat și apăsat de prea mult element alogen, și În același timp umanitariști, mai bine zis Înțelegători pentru străin luat ca individ. Astfel, Sadoveanu Înfățișează pe român ca victimă a evreului [generic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai auzit vorba asta - Îi replică protagonistul romanului, un alter ego al autorului -, „Dacă toți evreii ar fi ca tine...”. E o amabilitate așa de veche. Și așa de umilitoare... <endnote id="(219, p. 218)"/>. Comentând apreciativ lipsa de scrieri antisemite În opera lui Caragiale, publicistul B. Brănișteanu refuză să invoce În acest sens prietenia dramaturgului român pentru scriitorul evreu Ronetti Roman. „Știu - scrie Brănișteanu În jurnalul său, În 1943 - că aproape nu este antisemit care să nu aibă un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
218)"/>. Comentând apreciativ lipsa de scrieri antisemite În opera lui Caragiale, publicistul B. Brănișteanu refuză să invoce În acest sens prietenia dramaturgului român pentru scriitorul evreu Ronetti Roman. „Știu - scrie Brănișteanu În jurnalul său, În 1943 - că aproape nu este antisemit care să nu aibă un evreu despre care să ne asigure că, dacă toți evreii ar fi ca el, nu ar mai exista antisemitism” <endnote id="(847, p. 327)"/>. Se pare că imaginea „evreului bun” (deci „atipic”) este o invenție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iubiți, dacă toți ar avea calitățile dumitale !” <endnote id="(267, p. 63)"/>. „Nu toți evreii sunt răi” Tot În această categorie de clișee verbale intră și expresia „Nu toți evreii sunt răi”. Într-un articol recent, menit să descurajeze prejudecățile antisemite, publicat Într-o revistă românească altfel cu vederi democrate, autorul preia formula de mai multe ori : „Evreii nu au fost toți răi și nici românii toți buni” <endnote id="(438)"/>. Sub aparența obiectivității, această expresie induce de fapt ideea că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să spună autorul, „unii dintre evrei au fost totuși buni”. Și invers, În cazul românilor : de regulă, ei au fost buni, dar nu chiar toți. „Ceea ce este stupid - scria În 1925 Wilhelm Filderman, liderul Uniunii Evreilor din România - este pretenția antisemiților de a crede că [...] toți evreii trebuie să fie puși Într-o singură căldare și tratați de periculoși. Sunt evrei buni, sunt evrei răi, după cum sunt români buni și români răi, francezi buni și francezi răi etc.” <endnote id=" (517
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În esență evreii nu se deosebesc de ceilalți oameni” (510, p. 136). În fine, În aceeași epocă, publicistul evreu B. Brănișteanu Își nota În jurnal următoarele : „[Evreii] sunt oameni cu calități și cu defecte, nu numai cu defecte, cum afirmă antisemiții, nu numai cu calități, cum cred mulți dintre evrei” <endnote id="(847, p. 327)"/>. Afirmațiile lui Filderman, Aderca și Brănișteanu frizează locul comun. Dar truismele nu pot fi evitate atunci când evidențele nu sunt percepute ca atare. A-i pune pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
257, p. XVI)"/ Este atestat faptul că În Europa medievală se scrijeleau ochii evreilor de pe diferite imagini. Martin Luther Însuși a oferit, indirect, această inedită informație. Într-o lucrare publicată În 1520 - când Încă nu intrase În perioada sa virulent antisemită și când spera Încă În masiva convertire la creștinism a evreilor -, reformatorul german susținea că cei care Îi persecută pe evrei se aseamănă acelor copii naivi care scrijelesc ochii evreilor de pe diverse reprezentări plastice <endnote id=" (123, p. 648)"/>. Luther
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cal alb” (Corneliu Zelea Codreanu) <endnote id=" (189)"/>, care - Împreună cu camarazii („apostolii”) săi - se roagă să primească „puterea de a lua asupră-le păcatele neamului lor” (Vremea, nr. 523, 1938 ; <endnote id="vezi și 188, pp. 292-295"/>). În fine, pentru antisemiți, evreul este surd nu doar la „vocea lui Isus”, ci și la „vocea sângelui” neamului În mijlocul căruia trăiește. În septembrie 1991, de pildă, ultranaționalistul C.V. Tudor scrie despre prim-ministrul Petre Roman că, fiind evreu, acesta nu aude „vocea sângelui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
9 și 3, 9 ; <endnote id="cf. 240, p. 84"/>). Această sintagmă s-a bucurat de succes, pentru că punea cele două religii În poziții antagonice : dacă biserica este „Templul lui Dumnezeu”, sinagoga trebuie să fie „Templul lui Satan”. Traversând diatribele antisemite ale Părinților Bisericii (mai ales cele ale lui Ioan Hrisostom și Grigore de Nyssa) <endnote id="(121, pp. 45-46)"/>, formula a fost preluată și relansată de Inchiziție, În secolele XIV-XV <endnote id="(85, p. 87 ; 238, p. 386 ; 239, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a lungul Întregului Ev Mediu european <endnote id="(41, II, pp. 136-192)"/>. Într-o oarecare măsură, iudeofobia a fost o ipostază a demonofobiei. „După Diavol, creștinul nu are dușman mai crud decât pe jidan”, se scria În 1941 În ziarul antisemit românesc Porunca Vremii <endnote id=" (693, II, p. 20)"/>. Antisemitismul politic - În special cel dintre războaiele mondiale - nu a Încetat să proclame asocierea constitu tivă dintre evreu și Diavol. În această privință, discursul nazist a dat tonul. Fie prin vocea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
La jumătatea anilor ’20, profesorul A.C. Cuza de la Universitatea din Iași clama repudierea de către Biserica Ortodoxă a Vechiului Testament, care ar permite atotputernicia Satanei „Întrupată În jidani” <endnote id="(67, p. 46)"/>. În 1928, tot el Își definea propria dogmă antisemită : „Doctrina naționalistă creștină” sau „Cuzismul”. În acest cadru, A.C. Cuza Îl celebra pe Isus Cristos, „galileanul de rasă arică” (sic ! ), cel care a luptat și i-a Învățat pe toți să lupte Împotriva evreilor, „popor al Diavolului”. Isus a Înlocuit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Așa cum a observat și Leon Volovici, doctorul și savantul Nicolae C. Paulescu - „un caz interesant de antisemitism visceral obsesiv” - l-a secondat pe A.C. Cuza În Întemeierea unor mișcări politice ultranaționaliste (precum Liga Apărării Național Creștine, În 1923) și publicații antisemite (precum ziarul Apărarea Națională, În 1922). Dar, În unele privințe, Paulescu l-a Întrecut pe A.C. Cuza, ba chiar l-a premers. În 1923, el reducea totul la termenii unui dualism religios. Lumea era sfâșiată de un uriaș conflict de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
130)"/>. Într-adevăr, În România de la mijlocul anilor ’30, această dispută teologică suferă de o profundă inadecvare, Într-o epocă În care studenții evrei erau bătuți crunt de studenții legionari și cuziști, se cerea ultimativ impunerea regulii numerus clausus, publicațiile antisemite Înfloreau, iar În centrul Bucureștiului se scanda „Moarte jidanilor !”, În timp ce oamenii treceau indiferenți, „fără ca nimeni să Întoarcă măcar capul” <endnote id="(219, p. 205)"/>. Bineînțeles, toate aceste elemente apar În „romanul evreiesc” al lui Mihail Sebastian, roman care a generat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câteva dintre cauzele nașterii și dezvoltării legendei „evreului rătăcitor” anume În Europa Centrală și Începând anume de la mijlocul secolului al XVI-lea. În primul rînd, apariția În limba germană a cărții populare despre „evreul rătăcitor” ar trebui pusă În legătură cu diatribele antisemite semnate de Martin Luther (1483-1546) În ultima perioadă a vieții sale. Este foarte probabil ca legenda să se fi născut pe la jumătatea secolului al XVI-lea, În cercurile luterane din nordul Germaniei. De altfel, În cartea populară din 1602, eroul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu „evreul rătăcitor” Ahasverus (la Hamburg, În 1542) este viitorul teolog și episcop de Schleswig, Paul von Eitzen, care pe atunci studia cu Martin Luther la Universitatea din Wittenberg. Este epoca În care Luther Își redacta cea mai virulentă lucrare antisemită, publicată În 1543 : Von den Jüden und ihren Lügen (Despre evrei și minciunile lor). În al doilea rând, una dintre explicațiile imensului succes de care s-a bucurat cartea În deceniile de după apariția sa (În 1602) ar putea fi apropierea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
slăbit mult În epocă, pentru a lăsa loc celor Împotriva protestanților <endnote id="(455, I, pp. 175- 176)"/>. Aceștia au fost receptați ca fiind un fel de „semi-evrei”, așa cum, de altfel, i-a numit Edouard Drumont (La France juive, 1886), antisemitul de serviciu al Franței sfârșitului de secol XIX. De asemenea, În 1941, pentru savantul român Simion Mehedinți, Calvin a fost „fanatic ca un rabin”, iar calviniștii „au fost tot atât de cruzi ca și cuceritorii Canaanului” <endnote id="(476, p. 30)"/>. Pe la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
astfel : „Nu vrem să fim creștini,/ Isus a fost un porc de evreu” (Wir wollen keine Christen sein,/ Denn Christ war ein Judenschwein) <endnote id="(569 și 789, p. 291)"/>. Asocierea evreului cu animalul prohibit a devenit unul dintre stereotipurile antisemite cele mai puternice, iar Claudine Fabre-Vassas este Îndreptățită să sublinieze acest paradox : „În pofida regulii universale care Îl asociază pe celălalt, pe străin, cu ceea ce mănâncă <endnote id="[vezi 625]"/>, evreii sunt asimilați cu animalul a cărui carne le este interzisă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care Îl are În comun cu evreii și, Îndemnată nu de motive politice, ci de iubire religioasă, evanghelică, deplânge urile, prigonirile și toate manifestările de antisemitism Îndreptate În orice vremuri și de către oricine Împotriva evreilor” <endnote id=" (132)"/>. Dar antisemiții Înrăiți refuză să facă acest pas. În anii ’90, revistele românești de extremă dreaptă perpetuează același tip de retorică ieftină a anilor ’30 : „Evreii sunt vinovați de răstignirea lui Iisus” (Mișcarea, nr. 6, 1994), fiind „un popor deicid” (România Mare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cum se autodefinește C.V. Tudor) a fost votat de 32% din electoratul care s-a prezentat la vot la alegerile prezidențiale din 10 decembrie 2000. Este probabil că ponderea mare În opțiunile votanților nu a avut-o atât retorica visceral antisemită din revista România Mare, cât demagogia populistă practicată de C.V. Tudor. „Dar chiar dacă așa stau lucrurile - conchide Leon Volovici -, indiferența electoratului la mesajul violent antisemit și xenofob nu e mai puțin gravă și ar trebui să fie un semnal de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Este probabil că ponderea mare În opțiunile votanților nu a avut-o atât retorica visceral antisemită din revista România Mare, cât demagogia populistă practicată de C.V. Tudor. „Dar chiar dacă așa stau lucrurile - conchide Leon Volovici -, indiferența electoratului la mesajul violent antisemit și xenofob nu e mai puțin gravă și ar trebui să fie un semnal de alarmă...” <endnote id="(583)"/>. Un sondaj de opinie realizat În Germania anului 1992 arată că 4% dintre subiecți consideră că vinovați de moartea lui Isus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o amintește pe mama sa cântând - prin anii ’30, la jumătate de secol după desfășurarea evenimentelor - „un cântec trist” despre procesul Înscenat evreilor la Tiszaeszlár <endnote id="(133, p. 23)"/>. Semnificativ este faptul că, În 1913, Într-o carte violent antisemită, În capitolul dedicat infanticidului ritual practicat, chipurile, de evrei, Nicolae Paulescu renunță să mai prezinte „omorul din Tisza-Elzlar” [sic !] pe motiv că este „cunoscut de toți” <endnote id=" (695, p. 44)"/>. Credința că evreii ar practica omorul ritual nu ținea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Împotriva credinței că evreii ar practica infanticidul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, de exemplu, deputatul maghiar de Tiszaeszlár (locul În care a avut loc celebrul proces de „omor ritual”) era György Onody, care - nu Întâmplător - a fost fondatorul Partidului Antisemit Ungar, unul dintre primele partide politice de acest gen din lume <endnote id=" (138)"/>. La polul opus acestuia a fost juristul, omul politic și publicistul Eötvös Károly, apărătorul principal al evreilor În procesul de la Tiszaeszlár. De altfel, acesta din urmă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moldavia, În tipografia sfintei mitropolii În Iași, la anii de la Hristos 1803, fevruarie 8”. Trebuie spus că unii intelectuali români luminați, precum Ion Heliade-Rădulescu și C.A. Rosetti (În ziarul liberal Românul), au publicat articole Împotriva unor astfel de pamflete antisemite. Campania lor a dus, În 1858, de pildă, la interzicerea de către autorități a difuzării broșurii Praștia (tipărită Întâi În 1836, la Mănăstirea Neamțului), care punea În circulație calomnia omorului ritual practicat, chipurile, de evrei <endnote id="(612, I, p. 170
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
campanie pentru expulzarea și exterminarea evreilor din zonă. Crușevan l-a invitat la Chișinău chiar și pe parlamentarul român ultranaționalist A.C. Cuza, profesor la Universitatea din Iași, care a ținut mai multe conferințe incendiare În care și-a prezentat doctrina antisemită. Amândoi au proclamat că „Noaptea Sfântului Bartholomeu” va avea loc de sărbătoarea Paștelui, la 6-8 aprilie 1903. Într-adevăr, ziarul lui Crușevan a anunțat chiar Înaintea Paștelui că În târgul Dubăsari, pe malul Nistrului, evreii ar fi comis un omor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prea puternic, timp de secole, În mentalitatea populară pentru a nu fi speculat până la ultima consecință. Iată un exemplu de la sfârșitul secolului al XIX- lea, care Îl are ca erou principal pe redactorul ziarului Deșteptarea, Polichroniade - participant marcant la Congresul antisemit româno-european desfășurat la București În 7-9 septembrie 1886. În primăvara anului 1897, În preajma sărbătorii Paștelui, acesta a reprodus și răspândit În toată țara, În mii de exemplare, o litografie reprezentând „infanticidul ritual” petrecut, chipurile, În 1882 la Tiszaeszlár, În imediata
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]