2,449 matches
-
el să fie un altul. Și, cum metoda pe care o prezint și o utilizez e în primul rând supusă vremii, el va păstra data de acum a întâlnirii în oglinda timpului cu privirea teoretică. Două modele, ambele cu caracter antropologic, se vor regăsi într-o singură imagine, dar nu se vor suprapune. Ambele adună reflexele interpretărilor prealabile, la care se vor adăuga și altele. De la Gilbert Durand la Paul Zumthor, de la Jacques Le Goff la Joël Thomas, schemele pe care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lectură nu urmează fidel teoria arhetipologică propusă de Gilbert Durand și nici supraordonarea poetico-simbolică a elementelor primare în raport cu realitatea, așa cum a văzut Gaston Bachelard imaginarul, ci caută să îi prezinte complexitatea cu ajutorul mai multor noțiuni și exemple, și nu doar antropologice. În acest fel, imaginarul poate releva și discontinuitățile, și transformările ce pot avea loc oricând în structurile sale, uneori chiar în cele de adâncime, dat fiind că mărturiile materiale care îl reflectă sunt simptomatice în raport cu gândirea colectivă. Ce anume au
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
chiar a anti-modelului (trădătorul, "turcitul" etc.). Sistemul imaginarului colectiv are un caracter general și nedeterminat, atât temporal, cât și spațial și cultural; de aceea, este un cadru generos de analiză, pentru că are o mare capacitate de adaptare, datorită sub-componentei sale antropologice, prezente difuz la toate nivelele. Spre exemplu, în cazul evului mediu românesc vorbim despre o perioadă îndelungată, dacă ne referim măcar la un aspect (dovedit statistic de către Vlad Georgescu în cercetarea la care vom reveni): ideile politice și reprezentarea puterii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
concrete sunt relevante în analiza mediului, a condițiilor de viață, a relațiilor interumane, pentru reconstituiri și recuperări de cadre de civilizație sau de fragmente relevante de viață materială. Imaginarul corpului, oglindit de mărturii, este el însuși un testimonial cu rol antropologic, istoric, sociologic, cultural și spiritual. Ceea ce interesează însă în mod aparte o teorie a imaginarului medieval este mai ales "ontofania imaginii", precum și posibilitățile de exprimare a teologiei iconodule sau iconoclaste, sensul epifaniilor, teoria și imaginea Întrupării, ca reprezentare figurală sau
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
privit ca persoană), al libertății, al exigenței critice, al recunoașterii specificității cutumelor, a credințelor și a diferenței; curiositas reprezintă dorința de a cuprinde totalitatea, până la enciclopedism, la sincretismul culturilor, al disciplinelor aflate în căutarea unui adevăr absolut; humanitas denumește viziunea antropologică afirmată chiar în detrimentul celei teologice (situare rediscutată mai apoi de protestantism), centrarea universului asupra condiției umane și asupra demnității; harmonia semnifică orice formă care se definește prin jocul echilibrat al proporțiilor sale: matematica și armoniile muzicale sunt cele care ajută
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
concepte, dar și de relații, în mod special cu imaginea și imaginația, dar și cu mitul și arhetipul, cu simbolul și semnul. Aceste noțiuni sunt numitorii comuni ai abordărilor la care ne-am referit, fie că sunt așezați în perspectivă antropologică, fie filosofică (îl reamintesc aici și pe Paul Ricœur), istorică sau naratologică. Întâlnirea acestor patru discipline umaniste (includem aici antropologia lui Gilbert Durand, datorită teoriei sale arhetipologice și a simbolurilor) generează un larg areal științific, prolific atât pentru interpretarea fenomenului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prolific atât pentru interpretarea fenomenului imaginarului, cât și pentru studiul manifestărilor sale istorice sau culturale. Precum o sumă de reflexe combinate într-o a doua oglindă, provenind de la teoriile discutate, propun alte două configurări ale imaginarului. Ambele sunt de factură antropologică și simbolică și reies, de fapt, din bazinul conceptual umanist delimitat prin această cercetare. Gramatica imaginarului Gilbert Durand, în Structurile antropologice..., pe urmele lui Immanuel Kant, Carl-Gustav Jung și Jean-Paul Sartre (căruia îi critică necruțător volumul din 1940, închinat imaginarului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
într-o a doua oglindă, provenind de la teoriile discutate, propun alte două configurări ale imaginarului. Ambele sunt de factură antropologică și simbolică și reies, de fapt, din bazinul conceptual umanist delimitat prin această cercetare. Gramatica imaginarului Gilbert Durand, în Structurile antropologice..., pe urmele lui Immanuel Kant, Carl-Gustav Jung și Jean-Paul Sartre (căruia îi critică necruțător volumul din 1940, închinat imaginarului), alege să definească noțiunea de schemă drept: ... o generalizare dinamică și afectivă a imaginii, ea constituie factivitatea și non-substantivitatea generală a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
însăși, care are ca punct de plecare "conceptul" (ideea sau amintirea, mentalitatea sau stereotipul etc.) și oferă "schița" pe care apoi se încarcă materia imaginarului sau o structură simbolică. Durand o reduce la un impuls primordial, la un factor pur antropologic, corelând-o strict cu senzorialitatea, restrângând în acest fel și pluralitatea funcțiilor imaginației și ale imaginii la limitele percepției "sensibilului". O a doua noțiune generală și fundamentală pentru sistem, precum schema − transportor și suport în timp pentru materia imaginară −, este
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
avea loc în timp. Schema sa conceptuală, așa cum am stabilit-o aici, se regăsește în orice model particularizat, care integrează oricum arhetipuri, mituri, coduri, imagini și simboluri. Imaginarul medieval, după cum îl vom configura și îl vom descrie, pe o "platformă" antropologică (în baza mărturiilor prezente în special în texte), manifestă și el o anumită logică internă și o articulare modulară, chiar dacă este străbătut, precum un teritoriu, de granița dintre cele trei zone care îl compun (laic, divin, demonic). Fiecăreia îi corespunde
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru modelele religioase canonice. În al doilea palier (tipologic ca și primul), al vieții cotidiene, prezența femeii (care se remarcă în grupul "marginalilor"), deși nu este atât de bine reprezentată în texte sau imagini, se poate deduce pe baza analizei antropologice. Momentele existențiale cele mai importante - nașterea, botezul, căsătoria, păcatul, penitența și moartea 18 −, codurile vestimentare, alimentare, sexuale și pedagogice (primii ani de viață ai fiului, iar pentru fiică, până la căsătorie) reflectă încadrarea socială (și nu doar) a femininului în raport cu masculinitatea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și cruciată a politicii militare anti-otomane, ci și mărturiile culturale (scrise, materiale sau moștenite prin tradițiile orale) ale exemplarității colective și individuale, ale angajamentului pentru menținerea valorilor identitare. Mecanismul de compunere a acestei matrice a imaginarului pune în lumină factorul antropologic care o și determină (dihotomia feminin-masculin - modelul durand-ian de lectură opozitivă a spațiului, completat de viziunea lui Zumthor și de cea a lui Le Goff asupra timpului), dar și relațiile care interesează direct antropologia puterii (stăpân-supus, putere laică-putere religioasă, putere
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și chipul maleficului sau "literatura" livrescă ficțională (în formele ei medievale), în timp ce imaginația este cotată drept o funcție de reprezentare a fenomenelor puterii laice sau religioase (istoriografie, pravile sau morala creștină). Urmând acest traseu științific, se poate realiza joncțiunea dintre viziunea antropologică asupra puterii și matricea de organizare a materiei imaginarului medieval. Modelul s-a format ținând cont de o repartiție de tip antropologic și simbologic a raporturilor de putere în societate. Aceste relații includ însă și "terțul", registrul negației, în care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
laice sau religioase (istoriografie, pravile sau morala creștină). Urmând acest traseu științific, se poate realiza joncțiunea dintre viziunea antropologică asupra puterii și matricea de organizare a materiei imaginarului medieval. Modelul s-a format ținând cont de o repartiție de tip antropologic și simbologic a raporturilor de putere în societate. Aceste relații includ însă și "terțul", registrul negației, în care sunt "repartizați" atât păcătoșii, cât și forțele răului și scenografia puniției (fie în câmpul acțiunii umane coercitive, fie în cel al Judecății
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
O simbolistică inegală a feminității - asupra căreia vom reveni -, cu rupturi ilogice de nivel, cu o situare indiscutabil inferioară a femeii, socio-cultural și economic, și cu un rol public puțin vizibil, deși atributele și rolul ei în regimul simbolic și antropologic al imaginarului sunt fundamentale. Chiar și ritualul nunții pune în evidență clasarea superioară a bărbatului - această unică instanță cu drept de judecată și de stăpânire în evul de mijloc. Situația este diferită față de statutul femeii din lumea bizantină și față de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
iar pe mătușă-sa Olimbiiada o au trimis la Bațcov, la mănăstire, și o au zidit într-o chilie, lăsându-i numai o ferestruie, de-i da pe acolo pită și apă. (Cronica anonimă despre Brâncoveanu 347) Dacă analizăm codurile antropologice ale "cotidianului" - aici, ale interiorului domestic -, se observă cu ușurință că arhetipul femininului își subsumează și întreaga simbolistică a preparării hranei, a apei vieții și a morții, a focului vetrei, a vestimentației țesute și a culorilor. Peste acest regim al
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Ciobanu 97) din cărțile de prevestire și de ghicit (Astrologhie, Gromovnic, Obrociri de zile, Cărți de visuri, Oglinda norocului etc). Eliade identifica în ele, stabilindu-i suprarealului o sorginte mitologică, urmele unei cosmogonii și ale unor tehnici arhaice cu valoare antropologică, reținute ulterior în imaginarul medieval ("Cărțile populare în literatura română". Meșterul Manole 151-65). Dintre scrierile de prevestire, cărțile cu conținut astrologic se bucurau, probabil, de cel mai numeros public, deoarece ele satisfac o nevoie ancestrală a omului de a-și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
plasa ierarhiei sociale, reflex al atotstăpânitorului mod de gândire masculină din medievalitatea ortodoxă. De la casă la mormânt: un imaginar cronotopic Într-o poetică a spațiului, în interiorul căruia se mișcă lumea imaginară a medievalității românești, casa este ea însăși un reper antropologic, cu o "poveste" proprie. Simbol totalizant al matricei familiale (trupul matern, casa părintească, locul de origine), dar și al peșterii protoistorice, al grotei christice, al Edenului și al mormântului, constituie locul primordial, centrul topografiei generale, precum și al sistemului de reprezentări
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Constantin I), discursul oficial despre putere ne relevă coordonatele pe care s-a constituit imaginarul. Să reamintim aici că registrele matricei teoretice reflectă modul în care puterea a organizat și a gestionat spațiul perceptibil, fie după ceea ce numim azi modelul antropologic, teoretizat încă de la Aristotel (masculin−feminin, stăpân−supus), fie după modele simbolice proprii evului mediu (cultură−natură) sau generale (spațiu locuit−spațiu străin, spațiu privat−spațiu public, spațiu laic-spațiu religios, spațiu concret-spațiul "lumii de dincolo" etc.). Timpul însoțește aceste tipologii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Timpul însoțește aceste tipologii spațiale și se fărâmițează în "timpii" cotidianului sau ai ritualului, ai cunoașterii/formării (traseul inițiatic) sau ai penitenței (postul, rugăciunea) etc. Am introdus această perspectivă asupra timpului și asupra spațiului tocmai pentru a reprezenta complexitatea dominantei antropologice din modelul imaginarului medieval − completat aici cu al patrulea nivel, al ficțiunilor "literare", culte și populare, care au ca resort imaginativ fantezia. Imaginarul medieval românesc (precum sistemul teoretic general) integrează imaginea, simbolul și semnul, ca unități fundamentale în transferul de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Meridiane, 1998. [1978]. ---. Doamnele din veacul al XII-lea. București: Meridiane, 2000. [1995]. Durand, Gilbert. L'Immaginario. Scienza e filosofia dell'immagine. Como: RED, 1996. Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză. București: Nemira, 1998. [1992]. ---. Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală. București: Univers Enciclopedic, 1998. [1960]. ---. Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul. București: Nemira, 1999. [1964] [1994]. ---. Arte și arhetipuri. București: Meridiane, 2003. [1989]. Duțu, Alexandru. Dimensiunea umană a istoriei. Direcții în istoria mentalităților. București: Meridiane
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
consecința obligatorie dar constituia, în ciuda a tot și a toate, o ieșire posibilă. Această interpretare, care coincide în multe privințe cu cele ale lui Karl Popper, Hannah Arendt sau Claude Lefort, evidențiază prezența în opera lui Marx a unui „nucleu antropologic” vinovat în mare parte de concepția coercitivă a comunismului care va triumfa mai târziu, și invitând la despărțirea de lecturile propuse de filosoful comunist francez Louis Althusser. într-adevăr, nu există nicio „separație epistemologică” între operele din tinerețe marcate de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care o națiune este capabilă să o exercite în politica internațională. Nu ne preocupăm aici de problema factorilor responsabili de dezvoltarea caracterului național. Ne interesează doar faptul - contestat, dar (ni se pare nouă) incontestabil, mai ales ținând cont de conceptul antropologic al „modelelor culturale” - că anumite calități ale intelectului și caracterului se întâlnesc mai des și sunt mai mult apreciate într-o cultură decât în celelalte. Să-l cităm pe Coleridge: Dar consider că este un adevăr indiscutabil, fără de care istoria
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
greutatea, compoziția chimică tisulară - din care, îndeosebi, interesează masa corporal activă, masa musculară, cantitatea de apă liberă și intracelulară, structura histologică și histochimică a fibrei viscerale, elemente care definesc tipul constituțional somatic. Aceste elemente sunt prezentate pe larg în cadrul metodologiei antropologice, constituind principalii indici structurali antropometrici pe baza cărora - prin diferite metode detaliate, de asemenea, în același capitol - se definește tipul constituțional. Există corelații strânse între tipurile constituționale somatice astfel delimitate și activitatea sportivă de performanță. Prin creștere și dezvoltare înțelegem
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Între 9-11 ani, deplasările către locul de prindere a obiectelor sunt mult mai sigure, fiind susținute de menținerea stabilității verticale. În probele sportive ce necesită o însușire precoce a tehnicii, copiii își perfecționează chiar repertoriul gestual specific. Pentru statutarea tipului antropologic optim pe ramură de sport de o mare însemnătate este stabilirea nivelului calităților motrice. Calitățile motrice sunt caracteristicile care definesc mișcarea. În esență, în conținutul lor, ele exprimă posibilitățile și substratul efectuării actului motric. Dacă, în concluzie, mișcarea și realizarea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]