11,066 matches
-
Angela Merkel nu a luat în seamă incidentul și a continuat discuția cu cei din jur. Autor: Patricia Bîea Un chelner, care venise să aducă mai mult pahare cu bere a demonstrat că era fie emoționat, fie neîndemânatic. S-a aplecat să pună pahar pe masă, iar tava plină cu pahare cu bere s-a vărsat pe spatele cancelarului.
Angela Merkel, udată cu bere de un chelner - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/67218_a_68543]
-
intrigau, la 30, îmi plăceau, la 40, umblam după ele, la 50, plăteam, la 60, mă rugam. La 70, m-am resemnat în sfârșit fără... Acum, am 80 de ani, nenorocitele cresc ca buruienile si eu nu mă mai pot apleca... *** Î: Când a spus Lenin celebra vorbă: învățați, învățați, învățați! R: Când a văzut carnetul de note al lui Hitler! - Măi femeie, administratorul blocului spune că s-a culcat cu toate femeile din bloc, cu excepția uneia... - O fi aia grasă
BANCUL ZILEI: Când a spus Lenin celebra vorbă: învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi! () [Corola-journal/Journalistic/67243_a_68568]
-
pe fapte autentice). Kordian este o dramă cu o structură complexă, un text pluristratificat, deschis la multiple interpretări, în funcție de unghiul de apreciere. Versiunea românească 7 datorează enorm disponibilităților artisitice ale poetei Passionaria Stoicescu, entuziasmului și devotamentului cu care s-a aplecat asupra a încă unui text de anvergură din lirica polonă 8. Prin traducerea în limba română a acestei drame importante am completat și îmbogățit imaginea creației marelui poet polonez la noi9, aducându-i totodată un omagiu cu prilejul bicentenarului nașterii
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
din piesele care încheie cariera dramaturgului. Prof. Ion Pop (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca) a urmărit, pe baza textelor ionesciene de tinerețe publicate în România, legăturile dintre Ionesco și avangarda românească a anilor '30. Prof. Antonietta Sanna (Universitatea din Pisa) s-a aplecat asupra insolitului în opera lui Ionesco, trasînd o posibilă paralelă între jurnalele și memoriile sale și însemnările lui Paul Valéry. În final, filosoful Pietro d'Oriano (cercetător la CNRS, Paris) a făcut o lectură hermeneutică a primei scene din Cîntăreața
Colocviu Eugène Ionesco la Roma by Vlad Russo () [Corola-journal/Journalistic/6611_a_7936]
-
acesta e profilul lui Kierkegaard. Un gînditor căruia vocația cerului i-a furat iubita fără a-i putea lua și amintirea ei. Cel care a intuit cel dintîi primejdia autoreferențialității, adică pericolul solipsist ca, indiferent de tema asupra căreia te apleci, să ajungi invariabil să-ți plîngi de milă, cel care a mirosit primejdia a fost chiar Kierkegaard. Toate pseudonimele de care face uz și toți interlocutorii imaginari cu care polemizează sunt subterfugii scenice menite a-i acoperi mecanismul gîndirii: suferința
Elegia conceptuală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6617_a_7942]
-
rapide, Iorga pornește la drum cu convingerea că va deveni vizibil doar dacă va lua distanță față de acțiunea critică a lui Maiorescu, devenită fapt istoric. Astfel, în chiar primul articol apărut în jurnalul "Lupta" (al junimistului Gheorghe Panu), el se apleacă asupra piesei Năpasta de I. L. Caragiale, văzută ca "un studiu psihologic superior", "printre cele mai bune dintre operele noastre dramatice... și ar avea greutatea sa chiar aiurea, unde s-a scris și s-a gândit mai mult decât la noi
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
acesta punând în pagină multă erudiție și trimiteri la literaturile franceză, rusă, germană, engleză sau italiană, care atestă ardoare comparatistă, nu tocmai favorabilă pentru literatura noastră, la momentul 1890. "Critica științifică" oferă un veritabil poligon de încercare pentru Iorga, spirit aplecat spre rigoare și exactitate analitică, dar asta nu înseamnă că el renunță la anumită prudență în aplicarea metodei, lucru de observat chiar în studiul despre Creangă, unde surprinde încă de la început includerea "scriitorului energic și vioi" în paradigma temperamentelor senzaționale
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
adică înainte de a împlini treizeci de ani, el scrie un număr semnificativ de texte, un fel de microeseuri, așa cum le numește el însuși, parțial experiențe fugare din expoziții, parțial observații de lectură, parțial mici note de călătorie, în care se apleacă riguros și cu o acribie mult mai mare decît ar da de înțeles tonul său paradoxal și jucăuș asupra unora dintre cele mai importante personalități artistice de la noi și de aiurea și asupra unor probleme extrem de complicate ale istoriei artei
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6502_a_7827]
-
o cravată cu nodul prost făcut largă în jurul gâtului, cu gulerul descheiat fără nasturi. Avea nevoie de un ras și pe laturile gurii se lăsa o mustață moale și neîngrijită. Am ridicat mâna ca să-i dau biletul, în timp ce mi-am aplecat nițel capul și el a făcut la fel. Am văzut că zâmbește și am simțit că zâmbesc și eu; amândoi am înțeles în același timp: era o oglindă. Tipul (ce era, un majordom, secretar, bodyguard?) mă mai aștepta încă la
Guillermo Cabrera Infante - Trei tigri triști by Dan Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/6504_a_7829]
-
ca Stăpânul Inelelor este catalogat, în mod superficial, drept tocmai ceea ce nu este: „o aiureală cu monștri". De ce? Pentru că românii nu mai au nici timpul, nici disponibilitatea de a descifra mesajele unui discurs cinematografic de excepție. Iar cei care se apleacă asupra miilor de pagini ale cărții sunt și mai puțini. Când criza financiară a cuprins lumea, cui îi mai pasă că Umbra lui Sauron se întinde peste Pământul-de-Mijloc? Și totuși trebuie să ne pese! Vizionând Stăpânul Inelelor vom redescoperi nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6522_a_7847]
-
Hexagon în ultimul deceniu și jumătate și datorită sărăciei producției literare franceze contemporane; minor în absolut, autorul Venețiilor sau al nuvelei Milady e un scriitor extraordinar pe lîngă cei mai mulți dintre tenorii de azi. Editura Cartier ar merita eventual să se aplece asupra a două-trei titluri din opera sa, care oferă mai mult cititorului decît Jurnalul inutil. Ideea publicării integrale a acestuia nu a fost una strălucită; ar fi putut fi un eveniment o antologie de două sute de pagini, care să nu
De ce Morand? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6537_a_7862]
-
Lexxa, o tânără sexy cu foarte multe tatuaje și cercei să pozeze provocator lângă mașină. După ce a postat noile poze, autovehiculul a fost vândut cu peste 7.500 de dolari după ce 5 oameni „s-au luptat” să îl cumpere. Blonda aplecându-se pe mașină cu prim-planuri în care i se vedeau ori decolteul ori posteriorul au făcut ravagii asupra posibililor cumpărători. Unul dintre doritori chiar l-a întrebat pe Kim dacă "cumpărarea mașinii vine la pachet cu „o cursă gratuit
Un tată și-a pus fiica să pozeze sexy lângă mașină. Vezi de ce () [Corola-journal/Journalistic/65428_a_66753]
-
și stăteam rezemat de fereastră deschisă a vagonului lăsând să mă bată vântul... Perdelele fâlfâia de curent. Era zgomot mare. Nu l-am auzit venind pe coridor pe Nichita de la toaletă... Am simțit că cineva trecând prin spatele meu se apleacă asupra mea și mă săruta pe ceafa spunând: Dublez singurătatea cu un sărut - și imediat a tras ușa și a intrat în compartiment.
Momente cu Nichita by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6549_a_7874]
-
că marfa lui e cea mai bună. În plus, cine scrie despre ideile politice nu are cum să scape de ispita de a vrea să atragă cît mai mulți prozeliți. E o vînă misionară în aproape orice teoretician care se apleacă asupra chichițelor ideologice, o înclinație de propovăduire camuflată îndărătul cerințelor de obiectivitate discursivă. Principala calitate a lui Vladimir Tismăneanu e că nu se străduiește că te convingă cu orice preț. Se numără printre acei rari teoreticieni care nu te acostează
Fler ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6560_a_7885]
-
a dedicat studiului filozofiei politice (cu teza de doctorat Monarhia socială, sub coordonarea lui Carl Schmitt în 1938), pentru ca în final să îmbrățișeze politica liberală (a fost președintele Tineretului liberal între 1940 și 1946). Pe scurt, mai bătăios și mai aplecat spre viața cetății, Mihail îl eclipsa în anii ‘40 pe Nicolae, care, pe cît de înzestrat era pentru pledoaria avocățească, pe atît de retras era din viața socială. Pe de altă parte, bunăstarea la care ajunseseră amîndoi în răstimpul interbelic
Cruciatul și crucificatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6574_a_7899]
-
bine dispus, vrînd parcă să ne menajeze: Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă și nevinovată. Ce-i drept, e drept. Dar și îndemnul, Cît de voios! Să-l urmăm... Cu el în minte, ne aplecăm părtunzînd surîzători pe sub arcul sutei de ani înflorite, în raiul de ștrengării al Amintirilor...
Creangă: un rai de ștrengării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6579_a_7904]
-
două cărți ține de o ruptură de orizont, adică de un alt rang al educației filozofice, iar cine afirmă că ambele cărți sînt capodopere împărtășește superstiția estetică a creatorului care nu numai că este independent de tema asupra căreia se apleacă, dar care nici măcar nu trebuie să aibă o viziune pentru a scrie despre ea. În realitate, ținuta speculativă a unui scriitor îl predispune spre alegerea anumitor teme, interzicîndu-i în același timp să se apropie de altele. În schimb, cînd ținuta
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
cotloane e semn de pierdere a discernămînului, căci cotlonul e steril și nu duce nicăreri. Acesta e cazul romanelor românești inspirate de vermina mahalalelor noastre. Groapa, Maidanul cu dragoste sau Amantul colivăresei - cele trei romane asupra cărora Georgiana Sârbu se apleacă cu precădere în teza ei de doctorat - sunt niște indubitabile reușite literare cărora le lipsește conturul vreunui orizont reflexiv. Niște drugi soioși de pe care picură zeama maidanelor urbane, pe care îi citești cu aerul că ai vizitat un ospiciu în
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
sensibilitate nu s-a strecurat ambiția ierarhiei sau gustul idealului. Paradoxul cărții Georgianei Sârbu e că te face indirect să constați toate aceste trăsături livrești, că așadar volumul Istoriile periferiei are o statură analitică pe care romanele asupra căreia se apleacă nu-l au. E ca și cum autoarea se ridică cu o treaptă deasupra romanelor comentate, încercînd să le suplinească îngustimea printr-o conduită speculativă menită a sugera existența unui orizont. De aceea, miezul volumului nu vine din extravaganțele temelor înfățișate - prostituatele
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
decât după ce ai ajuns la disperare încercând s-o rezolvi. Pentru filozoful german, condiția înțelegerii este intuiția, dar începutul ei este furia. De aceea, Schopenhauer scrie scrâșnind din dinți și luptându-se la propriu cu fiecare nuanță asupra căreia se apleacă. Așa se face că, cercetând principiul rațiunii suficiente, mai înainte de a trata chichițe și a opera distincții, el atacă autori și critică cărți. E un război dus în numele clarificării finale, un duel purtat când cu Kant, când cu Hegel, când
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
făcea era de o deosebită sugestivitate plastică. In alte situații, un grup de actori, modelați de un coregraf, spuneau totul prin mișcarea propriilor corpuri. Dacă Miriam Răducanu are vechime într-un astfel de demers, în perioada asupra căreia ne-am aplecat acum Florin Fieroiu a performat în acest fel cu actori de la Teatrul „Nottara", în DaDaDans și în Dansolitude, iar Vava Ștefănescu, cu actorii Teatrului „Tony Bulandra" din Târgoviște, în Visele călătorilor de pe Titanic. Și exemplele alese sunt cele în care
Una historia de tango by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6361_a_7686]
-
înrîurirea suferită atunci fiind hotărîtoare în dospirea viziunii sale teologice. Lapidar descris, Mathaeus este un profesor de scolastică tratînd temele vremii cu o seriozitate reculeasă și netulburată, arătînd acea migală pe care o față bisericească, chiar și atunci cînd se apleacă asupra unor austere discriminări conceptuale, vede în ele urme ale prezenței divine. Cu alte cuvinte, scolasticii fac filozofie cu ochii îndreptați spre Dumnezeu și, de aceea, textele lor nu pot fi gustate decît, de cei a căror minte e însuflețită
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
sfrșitul celor șapte înțelepți, precum și celor mai importanți filosofi. Cum în privința înțelepților numele și numărul lor variază de la o sursă istorică la alta (Platon vorbește de 7, Dikaiarchos de 10, Hermippos de 17 înțelepți și tot așa), atenția profesorului se apleacă asupra a opt dintre ei: Orfeu, Musaios, Solon, Chilon (fiul lui Damagetas), Bias din Priene, Periandros din Corint, Anarchasis, Epimenides din Cnossos, iar dintre gînditori sunt aleși clasicii, de la Thales pînă la Plotin. Primul amănunt care sare în ochi e
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
acestei superstiții e cu atît mai răspîndită cu cît nu e recunoscută de cei care o trăiesc. Umberto Eco are meritul de a nu-și ascunde nostalgiile care i-au hrănit odată interesul semiotic, de aici verva cu care se apleacă asupra unor teme a căror uscăciune descurajează de obicei pe cititor. Eco e un filolog care are darul de a nu plictisi chiar și atunci cînd erudiția lui atinge treapta pietroasă a considerațiilor de seacă specialitate, atîta doar că darul
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
Răzvan Voncu Puțini mai sunt cercetătorii dispuși să se aplece asupra textelor vechi și să realizeze acele lucrări -monografii, ediții -pe care filologia românească ar fi trebuit să le facă în deceniile trecute, dar care, din varii motive, încă lipsesc. Un Eugen Munteanu, un Alexandru Mareș, un Gheorghe Chivu, un
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]