2,797 matches
-
de dopamină, plasați în girusul cingulat posterior lateral și în lobul frontal drept. — Nu există nici o îndoială asupra modului ei de acțiune, spune el. Afirmațiile lui Harmon au produs o avalanșă de critici din partea colegilor lui universitari. O așa de aprigă controversă nu mai izbucnise de când E.O. Wilson își publicase, cu două decenii în urmă, teza sociobiologică. Conform geneticianului Vartan Gorvald de la Universitatea din Columbia, Harmon introduce politica în ceea ce ar fi trebuit să fie o cercetare pur științifică. Câtuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
se îndrepta spre ea cu țipete de bucurie, reuși să o scoată din toropeală, copleșind-o. Nu se credea vrednică de o asemenea dragoste, simțea că nu o merită, însă acest sentiment de vinovăție îi fu repede spulberat de inocența aprigă a Verei cu care aceasta își revendica mama, având nevoie de dragostea ei și de legătura eternă și aproape nefirească dintre ele. Slăbită și cu lacrimi în ochi, Lilia nu sesiză schimbarea din înfățișarea Verei și se lăsă în voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
fost și tatăl mai multor bastarzi. Cu o ironie pe care anticii ar fi apreciat-o, numele unuia dintre bastarzii lui Jupiter este Fides. ă Ce înseamnă asta? întrebă Liputin, lăsând jos hârtia și aruncându-i lui Porfiri o privire aprigă. ă Până acuma, n-am nicio idee. ă N-ai nicio idee? tonul lui Liputin era indignat. ă Dumneavoastră aveți, excelența voastră? Ați avut acum ocazia să analizați toate probele de la dosar. ă Bineînțeles că nu am. Aceste abureli fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
sale, el a declanșat în mine o opoziție înverșunată care n-a lăsat să se piardă nici un defect de-al meu. M-am războit cu tot ce era în mine timiditate, îndoială, modestie și am pus în locul lor o dorință aprigă de a-mi da dreptate, indiferent ce făceam. Am devenit un fel de fanatic al nesupunerii, un fel de bigot al nesăbuinței și îmi cheltuiam energiile până la secătuire în această încleștare, încât nu mai aveam ochi și urechi pentru nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mănânc. La sfârșit, strângea totul cu aceeași liniște. Discutam puțin și numai dacă eu aveam chef de vorbă. Atunci îmi povestea întâmplări din viața ei și a cătunului și abia în astfel de ocazii mi-am dat seama ce fire aprigă se ascundea sub simplitatea ei lipsită de mofturi și de gesturi exagerate. Cu trei zile înainte de nuntă, fugise cu altul. Un marinar frumos și bețiv care se aciuise prin cătun. Părinții au căutat-o, au găsit-o, dar în noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dormitor, Wild Rover veni și își puse capul pe genunchiul lui Jack. — Așadar, zise Jack aplecându-se să se uite în ochii căprui și duioși ai câinelui, oare Ben are dreptate? Sunt eu ultimul ratat? Ar trebui să lupt mai aprig să câștig mâna preafrumoasei Francesca? În semn de răspuns, Wild Rover îi trase o ștampilă plină de bale, care duhnea atât de tare a mâncare puturoasă pentru câini, încât Jack își dădu duhul încet și zăcu pe podea cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
afinități cu programul artistic expresionist-constructivist al importantei reviste germane. Într-o notă din numărul 32, citim următoarele: „Der Sturm, numărul pe iulie-august (august-septembrie) e consacrat grupului unu. Solicitați de Herwarth Walden, directorul lui Sturm, poet și unul dintre cei mai aprigi pionieri ai Germaniei moderne, de a-i întocmi un număr românesc contimporan, după cum a consacrat mai tuturor țărilor cu o mișcare nouă de artă, am acceptat. Acest număr special începe cu un articol explicativ al d-lui Stephan Roll, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Rotari le-a curmat printr-un acces de mânie în toiul unei întruniri a consiliului, făcându-i pe cei de față să le tremure nădragii. Am simțit că, cel puțin de data asta, mânia pe care o arăta era mai aprigă decât cea pe care o încerca. Rămânând singuri, mi-a spus râzând: - Dacă n-aș fi fost sigur de iubirea soției mele, de credința ei și de prietenia ta, aș fi intrat și eu la bănuială. La drept vorbind, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
salute pe prietenul Elio - accentuând cuvântul cu un ton ușor insinuant - Zero dădu din cap cu tristețe. Ieși din aulă fără să se Întoarcă. Se rușină pentru faptul că se agățase de numele tatălui său. Omul acela era cel mai aprig dușman al său. Ar fi trebuit să-l renege și să se lase respins. Ar fi ieșit Înfrânt, dar cu capul sus. S-ar fi putut simți mândru de el. Bella Ciao. Dar ești un laș, iar viața ta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Dionisie, ci la Vlad Dracul, pe care un călugăr chiar pretindea că l-a văzut ridicându-se la cer ca un fum de pucioasă. Povestea a mers repede, din sat în sat, până la Târgoviște, și a adus aminte de timpul aprig al domniei lui Dracula. Apoi, la puține săptămâni, Dionisie a înfipt barda în grinda unui cerdac. Nu că ar fi avut vreo intenție, ci a lăsat-o puțin din mână, cât să se scarpine, și a uitat-o acolo. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de veste Că-n împărăție Nunta mare o să fie. Greuceanu Greuceanu a plecat La Roșu Împărat Pentru că a fost chemat Special, la palat. Are răspundere mare Să aducă Luna și măritul Soare Pentru că le-a furat un zmeu Cel mai aprig paraleu. Treaba el a isprăvit Apoi vesel a venit Să-și primească și el plata Împărăția și fata. Sărbătorile de iarnă În Ajun de Crăciun Omul rău și omul bun Merg să vestească în lume Cea mai măreață minune Că
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
în ziua aia în țărână. Era un gest teribil de risipă și de lipsă de respect și cred că nu i-a venit să creadă că făcusem asta. Nici mie nu-mi venea să cred. Într-o clipită, o palmă aprigă a coborât spre obrazul meu. Am fost mai mult șocată, decât lovită. Deși mama îi mai plesnea pe frații mei din când în când, era prima dată când ridica mâna asupra mea. Am înlemnit acolo și i-am privit fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
În cabina traulerului, noaptea precedentă, cînd venise Gildas. - Ne-am ascuns, așteptînd ca șefu’ să plece. Ne gîndeam că n-o să stea prea mult, dar a durat cel puțin zece minute. L-am auzit discutînd. - Era cineva cu el? Întrebă aprig tînăra polițistă. - Păi, nu. Vorbea la telefon. - Ce spunea? - Habar n-am. Doar l-am auzit strigînd: „Vii sau mă duc la poliție!“. Junele roșcovan mai adăugă și că-l văzuseră pe Gildas plecînd la puțin timp după aceea, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fixă cu privirea lui de un albastru palid. - De treizeci și cinci de ani aștept momentul ăsta. Bună ziua, tată. Ryan Îl privi pe Arthus drept În față. Dorințele lui de răzbunare, acutizate de treizeci și cinci de ani de pușcărie, Închipuiseră o luptă finală aprigă, În confruntarea cu un dușman Întortocheat și viclean. Descoperise În cele din urmă cine era vinovatul. Cel care Îi ucisese soția, Îi adusese nefericirea, Îi distrusese familia, Înrădăcinase ura și semănase moartea la Lands’en. Iar acesta nu era decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
adus Încoace? Runa dădu din cap că da. - Și celelalte femei? - Cum să vină? Doar una l-a cunoscut pe Enkim, zise ea, râzând. Și niciuna pe Krog, nici măcar Vinas, meștera aia pricepută foarte să-i tăvălească pe cei mai aprigi vânători, adăugă ea, dregându-și glasul. Noroc că era beznă căci am simțit cum mă Îmbujorez. - Vinas știe că ești aici? - Nu. Runa nu se mai Întoarce niciodată În satul lui Vinas. Enkim i-a povestit Runei despre Krog. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
spetindu-ne, pentru ca apoi să ne certăm Între noi. - Așa zici tu? se băgă un bătrân strașnic, pe care Îl strigau Philo. Eu zic că o să avem unde să ne adăpostim de vânt și de ploaie, căci vezi cât de aprige s-au făcut vijeliile și iernile... Ne izbesc din ce În ce mai tare, de-mi amintesc tot mai des ce-mi spuneau bătrânii mei odată: că Înaintea Ceței Adânci au fost friguri și arșițe și potop de furtuni. Și ce dacă Dilc o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
nu mai erau de găsit nicăieri. N-am mai spus niciunul nimic. Hârciogul ăla blestemat... Știuse dar nu zisese nimic! Ticălosul! Măcar pentru Unu s-o fi făcut! Soarele nu mai dogorea la fel de tare, dar căldura era parcă și mai aprigă decât În zilele trecute. Nisipul frigea. Nu se auzea nimic. Nu se vedea nimic. Am Început să-i cântăm pe rând lui Unu. - Nani pui, nani pui... Unu a fost primul care s-a Înmuiat. Apoi Runa. Apoi Enkim. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
muri după cum le e rămas. De ce să le grăbesc eu sfârșitul? Rupe câteva fire din pânza de păianjen și păianjenul o să moară. Ia zi, am schimbat vorba, crezi că termină Logon luntrele alea până ajung vrăjmașii aici? - Scept e om aprig, iar oamenii lui sunt vânjoși, că de-aia n-am reușit să-i spulberăm până acum. Scept ăsta o să-și alerge vânătorii de-o să le dea sângele pe nas. Dacă nu apucăm să plecăm iute-iute spre ghețarul cu Gemeni, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
argint era o farsă. Ca și oratoria lui de modă veche de la Congres. Ca și ospețele la care se ghiftuia, la ferma din Nebraska. Mesele Îmbelșugate erau moartea lui, spunea Mencken. La proces, vederile sale asupra creaționismului special au fost aprig ridiculizate, iar Bryan a parcurs traiectoria pterodactilului - o versiune grosolană a unei idei ce s‑a impus mai târziu - reptilele târâtoare transformate, chipurile, În păsări cu sânge cald, care zburau și cântau. Am umplut un catastif cu citate din Mencken
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Știa foarte bine că nu exista vreo cale legală pentru recuperarea banilor. - Mai cu seamă În cazul de față, spunea el, când chiriașul e un evreu, iar În arborele genealogic al proprietarului există un Gobineau. Acești Gobineau erau niște antisemiți aprigi. Și nu numai că sunt evreu, dar pe deasupra și american - deci cu atât mai periculos pentru civilizație, așa cum o Înțeleg ei. Oricum, dacă Îi Îngăduie unui evreu să locuiască pe strada lor, acesta trebuie să plătească pentru asemenea privilegiu. Într
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Încrengătura de vene. Nu te puteai Împiedica să te gândești la sângele infectat din ele. În timp ce infirmiera Încerca să‑i acopere organele genitale, Ravelstein părea să rumege o Întrebare presantă - poate dacă are vreo noimă să te zbați atât de aprig pentru existență. Nu are nici o noimă, totuși el se zbătea. Se crampona de tubul de oțel, care era probabil foarte rece, pumnii Încleștați i se apropiaseră de urechile mari, de franjul de păr occipital care se zbârlea la liziera cheliei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
deosebit de susceptibil. Pentru nimic În lume n‑aș fi lăsat În urma mea aceste pagini. Aș fi putut să invoc suferința care mă răscolea ca să mă justific. Dar În timpul zborului paginile au dispărut. Ușurarea care se citea pe fața arătoasă a aprigei noastre proprietărese vorbea de la sine. Cât era de mulțumită și de mândră să scape de mine! Ducă‑se să crape În altă parte - În taxi sau În avion! S‑a sculat cu noaptea În cap ca să ne vadă plecând. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Își petrecu două degete în deschizătura cârlionțată. Apoi încercă să treacă toată mâna, răsucind-o, scormonind, scotocind, cotrobăind, colcăind tot mai adânc. Fata se zbătea, lovind-o, trăgând-o de plete pe maică-sa, devenită dintr-o dată o atât de aprigă, hapsână și criminală moașă. Urla înnebunită de durere. - Io ți-l scot, fă, acușica, pă moment, în ziua asta de s-a născut Sfântul Cristos, ăl răstignit pă crucea durerilor și necazurilor noastre. Cu mâinile astea ți-l scot, nenorocito
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
către cel ce nu mai vine de a te reda orbirii în care te-ai născut, cobora zbaterea paserii ascunse spre îngemănarea coapselor, făcea smoaticele argintii-arămii, cocleală de dorință și sclipire a prunceniei neîntinate, le silea în galeșe unduiri și aprige sfârlituri să se înfioare, ca răsfirate de atingerea unui vânticel nestatornic, dându-i șovăitoar, întrebătoar, fremătător atât de râvnite târcoale, necutezând să-și ostoiască goana, să încenunche și să sărute sfios soreanca, să-i șoptească dorul de-l pustiise până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
aveai și tu nevoie de o mângâiere în puterea nopții, era bărbat de casă, așezat, îngândurat, tăcut, dar plin de foc, când mă prindea la-ncheietură dădeam dracului și servici, și jalea din mine că mă persecutase la Facultate, era aprig de ziceai că zăcuse nemângâiat prin cine știe ce ocnă, mă lovea în draci de urlam ca ursoaica împușcată în buci, mă zvârcoleam de-mi rupeam mațele, ficații, splina, toate organili interne le lua la căsăpit, cum taie măcelarul carnea de tochitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]