4,707 matches
-
decât poetă. Câte o schiță aduce cu un basm și, de altfel, ardeleanca a scris și basme propriu-zise. Un alt timbru prezintă legendele din volumul Țara Moților, cu sorgintea în istorisirile fantasmagorice ale băieșilor de la minele de aur din Munții Apuseni. Cu infiltrații de fantastic păgân, atmosfera e aceea a unui mediu stăpânit de forța anihilantă a superstiției. SCRIERI: Scrisori către eleve, Sibiu, 1900; Poezii, Arad, 1905; Doina, Arad, 1912; Poezii, Cluj, [1927]; Țara Moților, pref. autoarei, Arad, 1928; Povești, Arad
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
Moților, pref. autoarei, Arad, 1928; Povești, Arad, 1940; Țara Moților, Timișoara, 1976; Crăiasa Codrului, îngr. și pref. G. Nistor, Timișoara, 1976. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, II, 66-68; Lovinescu, Scrieri, IV, 393-394; Perpessicius, Lecturi, 59-66; Nicolae Albu, O poetă a Munților Apuseni: Maria Ciobanu, „Unirea. Almanahul județului Alba”, 1972, 61-62; Biografia unor destine, Alba Iulia, 1993, 40-41; Datcu, Dicț. etnolog., I, 99. F.F.
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
lui a fost, din păcate, foarte reală. În Bizanțul secolelor al XIII-lea și al XIV-lea s-a scris, parcă spre a oferi o lăuntrică echilibrare imperiului care începuse să se clatine, o literatură variată, deja atentă la modelele apusene și vizibil înclinată (în ciuda exagerărilor „puriste”, nu puține) către întrebuințarea unui veșmânt lingvistic accesibil, „democratic”. Existau, firește, genuri și specii predilecte, agreate, la fel cum erau altele - textele dramatice, de pildă - care nu stârneau nici un fel de curiozitate. Lirica religioasă
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
și numeroasele texte populate de păsări, animale ori fructe, toate ascunzând sub învelișul parabolelor țeluri critice și combative. Și epica uzează mult de vers. Sunt la modă romanele și povestirile versificate („sedii” ale „materializărilor” ficționare), multe de inspirație și model apusene, chiar atunci când puneau în mișcare eroii din Antichitatea greacă. O Ahileiadă (e drept, din secolul al XV-lea) maschează fondul homeric sub haine croite de scriitorii franci. Urme france, la fel de vizibile, apar în romanul Lybistros și Rhodamna (un text de peste
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
BALADĂ, specie a epicii folclorice, în versuri. Termenul a fost introdus de V. Alecsandri, în 1852, în culegerea sa Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, substituindu-l denumirilor populare cântec bătrânesc, cântec haiducesc sau cântec vitejesc. În Europa apuseană, b. însemna inițial o formă fixă a poeziei lirice, cântată în timpul dansului. Mai târziu ea a denumit cântecul epic popular, dar și o poezie cultă, cu sau fără formă fixă. În folcloristica românească, termenul înglobează, în accepțiunea sa tradițională, întregul
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
fi fost preluată de lăutari și folclorizată, ideea poate fi acceptată numai în cazul textelor cu subiecte din viața de Curte: Dobrișan, Vartici, Radu Calomfirescu. B. românească nu poate fi doar rod al unei influențe străine, fie ea balcanică sau apuseană, deși există, desigur, interferențe, chiar un fond comun de motive în folclorul țărilor balcanice. Se cunosc teme baladești de circulație europeană sau chiar mai largă, adaptate la specificul național, care pot fi explicate prin poligeneză sau prin migrația motivelor. Unele
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
cerul înstelat, Chișinău, 1956; Ileana Cosânzeana, Chișinău, 1958; Drum, Chișinău, 1967; Versuri, Chișinău, 1973; Soare de mai, Chișinău, 1977; Zile roșii, Chișinău, 1978; Trăiesc pentru tine, Chișinău, 1982. Traduceri: A. Pușkin, Evgheni Oneghin, Chișinău, 1950, Poeme, Chișinău, 1951, Cântecele slavilor apuseni, Chișinău, 1958; Goethe, Faust, Chișinău, 1954; M. Lermontov, Poeme, Chișinău, 1955, Bal mascat, Chișinău, 1966, Versuri alese, Chișinău, 1969; Fr. Schiller, Wilhelm Tell, Chișinău, 1956; Vl. Maiakovski, Bine!, Chișinău, 1957; A. Tvardovski, Zări după zări, Chișinău, 1962; M. Râlski, Versuri
BARJANSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285645_a_286974]
-
Antohi, Liviu Cangiopol, Mihai Dinu Gheorghiu, Andrei Corbea ș.a. Revista coagulează rapid în jurul ei un cerc de lectură și de creație, al cărui spirit tutelar este Dan Petrescu. Sfidând izolaționismul cultural și cenzura, grupul lansează în circulație ultimele noutăți editoriale apusene, inițiază o campanie de compromitere a rețetelor oficiale de creație (printre altele, compunând romanul parodic colectiv Brazdă peste haturi, cu o frumoasă carieră underground), se implică prin câțiva dintre membrii săi - în special Dan Petrescu și Liviu Cangiopol - în campania
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
din Voltaire (Zaira, actul I) și Musaïos (Hero și Leandru) - s-au pierdut. Creația lui C., romantică, patriotică, a fost cunoscută și prețuită în epocă. Sub îndrumarea lui Heliade, tânărul, înzestrat cu un real talent, venise în contact cu poezia apuseană, detașându-se, datorită înrâuririi lui Lamartine, de tiparele neoanacreontice. Lirismul său prefigurează, prin reflexivitate romantică, înainte de Heliade și Gr. Alexandrescu, o nouă orientare a sensibilității artistice. Păstorul întristat (scrisă la 18 ani) vine încă în prelungirea liniei convenționale a secolului
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
-se ca funcționar la Mitropolie. Ipodiacon și apoi diacon, este hirotonit preot în aprilie, după ce, cu o lună mai înainte, se căsătorise cu Maria Aurelia Radu. Tot în aprilie, este numit preot (de rit unit) în comuna Bucium-Șasa, din Munții Apuseni, unde rămâne până în mai 1910. Dobândește oarecare notorietate cu volumul De la țară (1906), pentru care este premiat, în 1907, de Astra, colaborează la „Viața românească” (din 1906), la „Revista politică și literară” (Blaj), „Lupta” (Budapesta), „Neamul românesc literar”, „Falanga”, apoi
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
să intoduceți expresiile: când se ridică soarele, poduri de gheață, cât este noaptea de lungă. 5.Povestiți în scris textul. Carpații Occidentali „Ramura de apus a Carpaților Românești e formată din trei grupe izolate: Munții Banatului, Poiana Ruscă și Munții Apuseni. Munții Banatului, plini de fier și de cărbuni ca nici un alt munte românesc, au o structură asemănătoare cu a Munților Cernei și Mehedinților, de care nu sunt despărțiți decât de un coridor îngust, pe care trece cale ferată între Orșova
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ca șesul. Atât de netede, încât satele și arăturile sunt răspândite mai mult pe culmi, iar populația, săracă și izolată deasupra pădurilor, a păstrat port și obiceiuri foarte vechi. Dincolo de frumoasa vale a Mureșului se întinde marele masiv al munților Apuseni, în chipul unei palme cu degete răsfirate. E atât de vast , încât, de l-ai putea ridica din loc, ai acoperi cu el aproape toată Transilvania. Dar înălțimea cea mai mare nu trece de 1850m, iar ramurile munților se adâncesc
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
acoperi cu el aproape toată Transilvania. Dar înălțimea cea mai mare nu trece de 1850m, iar ramurile munților se adâncesc bazine interioare cu o densă populație românească. Nici un ținut din munții noștri nu are înfățișări atât de variate ca munții Apuseni. Când îl privești din valea Mureșului, par valurile uriașe ale unei mări infuriate” (George Vâlsan, Pământul, românesc și frumusețile lui) Cerințe: 1. Citiți textul și subliniați expresiile frumoase, utilizațile apoi în enunțuri proprii. 2. Scrieți cinci verbe cu sens opus
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
2. Scrieți cinci verbe cu sens opus pentru: a despărți, a îmbogăți, a păstra, a acoperi. 3. Construiți un text cu titlul „Comorile munților”. Folosiți descrierea și expresiile frumoase învățate. Țara Moților Geo Bogza Țara Moților se află în Munții Apuseni. Pentru a ajunge în inima lor,de la nord, de la răsărit sau din orice alt punct cardinal, trebuie să străbați o sută de kilometri prin creste stâncoase. Așa se face că oamenii care trăiau acolo, cu toate că luptau numai cu furci și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
străjuiește spre nord, precum zidul unei cetăți, orașul și depresiunea Șimleului... La poalele acestui peisaj, foarte plăcut colorat, se înșiruie zidurile vechii cetăți a Șimleului, așezată pe valea Crasnei.” (Ioan Supuran, Masivul Măgura Silvaniei) “În Vrancea, munții, care fac marginea apuseană a ulucului, abia trec de 1000m. La răsărit de uluc unele dealuri stau să ajungă și ele o mie de metri. Chiar și făptura pământului arată aici deosebirea dintre Carpați și Subcarpați. Carpații sunt zidiți în mare parte din gresie
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cele născute din păturile moi ale podișului ardelean (vechi fund de mare), ci au și sâmburi de pietre tari, ca cele din munte. Lucrul se lămurește îndată, dacă ne aducem aminte de rămășițele unor munți mărunți, care legau odinioară Munții Apuseni cu lanțul Rodnei. Dar ploile, vânturile și râurile i-au ros cu totul. Afară de aceste două regiuni, care cuprind miezul Ardealului, mai sunt de jur împrejur câteva petece de podiș acolo unde marea făcea golfuri între munți. Cel mai însemnat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
la Mediaș) “La Teiuș spațiul se lărgește căci în apropiere se varsă în Mureș molatecele Târnave, unite la Blaj...E o cotitură importantă. În apropiere romanii au clădit ...cetatea Apulum...Abia ai ieșit din Teiuș și tainica frumusețe a Munților Apuseni îți face semn să o privești.” (Ion Simionescu , Pitorescul României) Cerințe: 1. Explicați expresiile: „fața de plumb a unei ape mari...” „parc închis de ziduri” 2. Dezvoltați cu ajutorul textelor și al ideilor principale temele: a. Muntele singuratec; b. Dealurile și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
în Iran și în Asia mediteraneana, începând din secolul V, apoi în Imperiul Bizantin în secolul IX, de unde au pătruns în sud-estul și centrul Europei (secolele X - XIV), ca și în nordul Africii. În secolul XV au pătruns în Europa apuseană (în special în peninsula iberică) iar din secolul XIX în cele doua Americi. Limba țigănească are importante influente persane și armene, ceea ce dovedește trecerea țiganilor prin aceste țări. În Europa, țiganii au fost ținuți în sclavie în Balcani (în special
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Tatăl său era în mod clar îngrijorat - și avea toate motivele. Războinic încercat, nu îmbrățișare bucuros ideea unui alt război cu hunii, iar acum, când se îndrepta către Genava ca să-l înștiințeze pe Gundovek despre hotărârile adunării căpeteniilor din Sapaudia apuseană, nu o făcea cu inima ușoară. El, în schimb, era nerăbdător să ajungă, fiindcă acolo putea găsi mulți prieteni, toți din familii de vază, ca și el, cu care să petreacă puțin prin oraș - și, cu siguranță, puteau conta pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Nu era de acord cu prieteni de-ai săi refugiați că această ursită era inevitabilă, dar credințele liberale nu păreau capabile de autoapărare și puteai mirosi putreziciunea. Vedeai impulsurile sinucigașe ale civilizației cum Împing puternic. Te Întrebai dacă această cultură apuseană putea supraviețui diseminării universale - dacă doar știința și tehnologia sau practicile sale administrative se vor duce mai departe și vor fi adoptate de alte societăți. Sau dacă cei mai mari inamici ai civilizației nu ar putea să se dovedească a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mult decât plăcute: discoteca de sâmbătă, excursii cu chitariști și „mag-uri”, reviste și cenacluri. Acea lume părea să fie a noastră, să poată deveni a noastră. Citeam Les poets maudits, filosofie existențialistă, romane premiate cu Goncour. Gustam deliciile prozei apusene în așteptarea celei latino-americane. Luam distanță față de cultura sumară și improvizată a generației părintești. Ne băteam cu societatea de consum în plină societate a cincinalelor în patru ani și jumătate. Nici unul dintre noi nu credea în viitorul luminos al comunismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și Schwarzenegger. Pe de altă parte, când vin democrații lor la putere, trântește câte un Bill mucii în fasole fugărindu-se cu secretare pe sub mesele din Biroul oval. Anul trecut citeam în Times un articol care evidenția teama că societățile apusene sunt meaningless după Războiul Rece și că noi ăștia, tribalisticii de la marginea Evropei, mai avem o șansă că avem o societate de construit. Eu am un singur canal de televiziune fiindcă nu mi-am pus cablu. Ceea ce e bine. Relația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de o actriță franceză, aflată într-un grup de cineaști la o ocazie festivă; se imagina îmbrăcată în strălucitoarea rochie pariziană, se visa, cu alte cuvinte, în mijlocul acelei lumi trecute pentru cei de aici, dar încă actuală pentru civilizația lumii apusene de pe continent. Rochiile, croiala și eleganța acestora, erau, implicit - simțea ea - expresia unei lumi libere, care trăia după pofta inimii, simțea că lucrurile stau așa, fără să-i spună cineva, fără să ceară părerea cuiva. În felul acesta, o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
e Sadoveanu mai firesc și totodată mai prețios.“ (Nicolae Manolescu) Roxelanatc "Roxelana" Itc "I" În primăvara anului 1930, pe o vreme prielnică, am văzut Constantinopolul, având buni tovarăși pe Ștefana Velisar și Ionel Teodoreanu. Dormeam în Pera, la un hotel apusean; dar zilele mi le petreceam mai mult în Istambul. Cercetam bazarurile și marile moschei ale sultanilor cuceritori. Căutam în Hipodrom și la basilicile vechi prefăcute în geamii urmele Bizanțului. Pe mine mă interesau îndeosebi unele priveliști și locuri în legătură cu istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-i ceva mai mare, mai mult, mai covârșitor decât sultan Soliman. Soarta, cu ochii de ghiață verde ca și ai doamnei Roxelana, i se împotrivea, făcând altă rânduială viilor și morților. Lacrimile și strigătele nu folosesc la nimic. Unii filosofi apuseni au dovedit celor inițiați că Dumnezeu e o născocire pentru cei slabi, ca să-și poată suporta mizeria. Duhul pe care-l avem în noi e o forță în sine, care poate restabili cumpăna împrejurărilor. Deci Roxelana a zâmbit numai puțintel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]