2,792 matches
-
și de o dominantă tematică, și anume predilecția pentru un exotism văzut, ca la Segalen, drept o ingenuă, eternă oscilație între alteritatea pitorească și identitatea în formare: "Vezi, puteam fi beduin sau poate o caravană/ ducând pe umerii mei de aramă poveri de lămâie,/ cu trupu-n nisip, presărat pe sahare întinse/ și cu ochii înnebuniți de sete după fiecare lămâie.// Aș fi adăpat cămilele cocoșate și hâde/ undeva într-o oază mai mică decât o banană,/ sau între dune, tâlhar, aș
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
are impresia că se află în fața unor versuri scrise de Leopardi: O fiule / Ce grea pedeapsă-ndur! Inima ta nu stie; / Și dormi adânc / cufundat în asta noapte de cer neluminata / În beznă cea de lemn ferecata în cuie de arama. / Și nu auzi trecând la creștet / undă prelunga a apei nici vuietul / aerului (Plânsul lui Danae).476 Somnul profund amintește de cel din versurile 7-14 din Seara zilei de sărbătoare, semn că ecourile tematice ale versurilor străvechi se regăsesc și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
largi perspective pentru valorificarea superioară a acelor suprafețe, atât prin comercializarea lemnului, prin mijlocirea drumului natural ce lega Moldova cu Orientul, râul Bistrița, cât mai ales prin utilizarea lui în edificarea unor obiective industriale, precum "băi" de fier și de aramă sau "fabrici" de sticlă, de faianță, porțelan, piatră acră ș.a. "Cu greu nota montanistul poate fi <găsit> vreun alt loc în Moldova mai potrivit, după poziție și împregiurări, pentru sus-arătatele ramuri de industrie, decât valea Bistriței", unde mâna de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cita disponibilitățile metalifere ale subsolului bucovinean, unde exploatările miniere de la Iacobeni, Pojorâta și Cârlibaba realizaseră potrivit informaților sale în anul 1840, "o producție de 12.000 cântare (sau 528.000 ocale) de fier, 1.200 cântare (respectiv 52.800 ocale) aramă, 11 cântare (484 ocale) argint, plus o câtime însemnată de plumb"19. Referindu-se apoi la cercetările personale întreprinse în nord-vestul Moldovei, consemna: "... deși nu am avut îndestule mijloace <tehnice> și am fost mărginit numai pe un scurt timp, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-se apoi la cercetările personale întreprinse în nord-vestul Moldovei, consemna: "... deși nu am avut îndestule mijloace <tehnice> și am fost mărginit numai pe un scurt timp, totuși am descoperit în mai multe locuri straturi mult făgăduitoare de ezuri cuprinzâtoare de aramă și de plumb cu argint, precum și puternice straturi de piatră-fier (minereu n.ns.) bună. În altele, la Broșteni, aproape de Bistrița și de Neagra, se află piatră-fier bună și în mulțime, de-agiuns pe mii de ani, având totodată, în oricare privire
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dispunea de mult fier, cupru, aur și alte metale, iar călătorul anonim, prezent, în primăvara anului 1842, ca invitat la curtea principelui Dimitrie Moruzi, consemna că "natura terenului Moldovei pare să indice prezența minelor de sare, de fier și de aramă, însă nu se cunosc până astăzi cea mai mică tentativă de a face să se asigure existența acestor mine și a lor importanță"21. Spiritul "industrios" al localnicilor era astfel pus la îndoială, dacă nu cumva grija ocrotirii bogățiilor subterane
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de minereuri și minerale întâlnite, din care expediase câte o mostră la expoziția universală de la Paris 21, îl îndreptățeau să afirme că "Moldova este înavuțită și cu producte minerale subterane și că în viitorime va avea băi proprii de fier, aramă, plumb, argint și foarte sigur că și de aur". Disponibilitățile de ordin natural și uman existente pe valea Bistriței le aprecia ca fiind superioare celor ale "învecinatei fabrici" de la Iacobeni, unde, după informațiile sale, numai în cursul anului 1853 proprietarul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
valea Bistriței", ale căror descrieri, cu indicarea locului aflării lor, ilustrate prin "două schițe de situație", le și oferea aceluiași Departament, alături de soluția tehnică a conservării: "fiind că mai multe din aceste descoperiri sunt foarte însemnate, anume de fier, piatră, aramă, plumb, argint și cărbuni de pământ și, în viitorime, la deschiderea băilor neapărat trebuitoare Moldovei au să fie necesare, ar fi nimerit ca din fiecare mineral, câte un exemplar dimpreună cu descrierea și schițele de situație să se păstreze în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
iconomie, pentru stolerie, butnărie, rotărie și pentru multe alte lucruri de industrie și iconomie. Pădurile sînt neapărat trebuitoare pentru multe fabrici. Numai cu material de ars îndestul și <i>eftin să pot țânea într-o țară băi de fier, de aramă, plumb, fabrici de steclă, de porțelan și multe altele, cu oarecare folos și rezultat mulțămitor. Luând în băgare de samă un așa mare însemnător ram de iconomie națională, multe guvernuri, pân și cele constituționale, au așezat toate pădurile, atât particulare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
încă și mai mare ar aduce pădurile întinse ale valei Bistriței atât țărei, cum și proprietarilor dacă ele, pe lângă exportație, s-ar întrebuința la fabrici de stecle, de faians, porțelan, piatră acră, iar mai ales la băi de fier, de aramă ș.a. Cu greu poate fi vre-un alt loc în Moldova mai potrivit, după poziție și împregiurări, pentru sus-arătatele ramuri de industrie decât valea Bistriței. Întăi, din pricina împoporărei apropiete mai des în aceste locuri cari nu au îndestul pământ de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la iconomie, cum și pentru luxul care, de asemine, s-au făcut acum neapărat. Aurari și argintari și alți meșteri pregătesc mii de lucruri din metalurile prețioase. Arămari, căldărari, clopotari, alămari, tinichegii și o mulțime de meșteri cari lucrează la aramă, fier, oțăl ș.a. scot hrana lor din metaluri. Felurite fabricate se fac din plumb, argint viu și din alte metaluri și mineralii, cu a cărora prelucrare află o mulțime de oameni a lor hrană. O mare parte a lăcuitorilor țărei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și că în aceste agricultura mai mult sporește decât în alte părți. Așa, de pildă, o mare parte a Ungariei de Gios trăiește din băile de la Șemnitz și Cremnitz și o mare parte a Ungariei de Sus, din baia de aramă de la Șemnitz. Minele Transilvaniei au mare înrâurire asupra întregii țări și o mare parte a Banatului de Temesvar trăiește cu banii de <la> băile de Oravița, Sasca și Moldova <Nouă>, precum și toată Stiria și Carintia (landuri în Austria n.ns
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
argint pe an. Pentru scurtare, nu voi însămna producerea cea foarte mare de argint a multor altor staturi. Însă nu numai prin metalurile nobile, precum aur și argint, dar adeseori încă și mai mult prin cele mai de gios, precum aramă, fier, custori ș.a. sporește înavuțirea națională a tuturor țerilor ce au minării. Așa Anglia (cea mai înavuțită de fier și aramă dintre toate staturile) au produs în anul 1828 o somă de 237.396 țentn<ari> 16.445.424 ocă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prin metalurile nobile, precum aur și argint, dar adeseori încă și mai mult prin cele mai de gios, precum aramă, fier, custori ș.a. sporește înavuțirea națională a tuturor țerilor ce au minării. Așa Anglia (cea mai înavuțită de fier și aramă dintre toate staturile) au produs în anul 1828 o somă de 237.396 țentn<ari> 16.445.424 ocă de aramă. Ungaria și Transilvania produce pe an 30.000 țent<nari> sau 1.320.000 ocă de aramă. Rosia produce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
custori ș.a. sporește înavuțirea națională a tuturor țerilor ce au minării. Așa Anglia (cea mai înavuțită de fier și aramă dintre toate staturile) au produs în anul 1828 o somă de 237.396 țentn<ari> 16.445.424 ocă de aramă. Ungaria și Transilvania produce pe an 30.000 țent<nari> sau 1.320.000 ocă de aramă. Rosia produce pe an 65.000 țent<nari> 2.860.000 ocă de aramă. Svezia scoate pe an ca la 17.000 țent
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fier și aramă dintre toate staturile) au produs în anul 1828 o somă de 237.396 țentn<ari> 16.445.424 ocă de aramă. Ungaria și Transilvania produce pe an 30.000 țent<nari> sau 1.320.000 ocă de aramă. Rosia produce pe an 65.000 țent<nari> 2.860.000 ocă de aramă. Svezia scoate pe an ca la 17.000 țent<nari> 748.000 ocă de aramă. Comitatul Mansfeld numit mai sus scoate din băile de aramă de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
237.396 țentn<ari> 16.445.424 ocă de aramă. Ungaria și Transilvania produce pe an 30.000 țent<nari> sau 1.320.000 ocă de aramă. Rosia produce pe an 65.000 țent<nari> 2.860.000 ocă de aramă. Svezia scoate pe an ca la 17.000 țent<nari> 748.000 ocă de aramă. Comitatul Mansfeld numit mai sus scoate din băile de aramă de Helsted pe an 12 pân <la> 15.000 țent<nari> sau 528.000 pân
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
an 30.000 țent<nari> sau 1.320.000 ocă de aramă. Rosia produce pe an 65.000 țent<nari> 2.860.000 ocă de aramă. Svezia scoate pe an ca la 17.000 țent<nari> 748.000 ocă de aramă. Comitatul Mansfeld numit mai sus scoate din băile de aramă de Helsted pe an 12 pân <la> 15.000 țent<nari> sau 528.000 pân <la> 660.000 ocă de aramă. Un necurmat și totdeauna pre sigur izvor de înavuțire
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de aramă. Rosia produce pe an 65.000 țent<nari> 2.860.000 ocă de aramă. Svezia scoate pe an ca la 17.000 țent<nari> 748.000 ocă de aramă. Comitatul Mansfeld numit mai sus scoate din băile de aramă de Helsted pe an 12 pân <la> 15.000 țent<nari> sau 528.000 pân <la> 660.000 ocă de aramă. Un necurmat și totdeauna pre sigur izvor de înavuțire sînt minele și fabricile de fier pentru toate țările ce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la 17.000 țent<nari> 748.000 ocă de aramă. Comitatul Mansfeld numit mai sus scoate din băile de aramă de Helsted pe an 12 pân <la> 15.000 țent<nari> sau 528.000 pân <la> 660.000 ocă de aramă. Un necurmat și totdeauna pre sigur izvor de înavuțire sînt minele și fabricile de fier pentru toate țările ce sînt înzăstrate cu acest metal și fiind că fierul, dintre toate metalurile, este cel mai neapărat trebuitori, căci fără dânsul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Bucovinei nu este neînsămnătoare, de vreme ce numai băile și fabricile de la Iacobeni, Pojorâta și Cârlibaba au produs în anul trecut 1840 o somă de 12.000 cântare sau 528.000 ocă de fier, 1.200 cântare sau 52.800 ocă de aramă, 11 cântare sau 484 ocă de argint și, pe lângă aceste, și o câtime însămnată de plumb. Cum că și Moldova este înzăstrată cu munți de metaluri se dovedește din descoperirile mele. Deși nu am avut îndestule mijloace și am fost
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este înzăstrată cu munți de metaluri se dovedește din descoperirile mele. Deși nu am avut îndestule mijloace și am fost mărginit numai pe un scurt timp, totuși am descoperit în mai multe locuri straturi mult făgăduitoare de esuri cuprinzătoare de aramă și de plumb cu argint, precum și puternice straturi de piatră-fier bună. Între altele, la Broșteni, aproape de Bistrița și de Neagra, se află piatră-fier bună și în mulțime, de agiuns pe mii de ani, având totodată în oricare privire cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Psilomelane manganoxydul, schvarz-oder hartmanganerz, se compune din mangan-oxidul, oxigen, pământ de var, silițium și apă, formează straturi groase în formație de glimer și fer pe dealu Boambei, lângă satul Șaru Dornei. 9-le. Aramă-piatră, chalkopyrite, copper-pyrites, kupferkies, se compune din aramă, argint, fer, pucioasă, silițium și talc, formează straturi groase de vr-un stânjen în valea Holda, pe dealul Țăzrei, în formă de glimerșifel. Straturile acestui mineral încă nu sînt descoperite. Totuși, întinderea de câteva ceasuri este dovedită și anume în direcția
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este dovedită și anume în direcția de la nord-vest spre sud-ost, prin unele punturi ale acestui strat de mineral ce-s dezvelite de pământ, anume în dealul Ursului, Păzra, valea Holdița și pe costișul de nord al dealului Tonci, în părăul Aramei, unde se văd și gropi vechi năruite. Cum că în vechime, în acești munți, se lucra băi de aramă și de alte metale se dovedește de pe năruitele gropi vechi pe costișul de sud al muntelui Aluniș, în valea Holda, de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-s dezvelite de pământ, anume în dealul Ursului, Păzra, valea Holdița și pe costișul de nord al dealului Tonci, în părăul Aramei, unde se văd și gropi vechi năruite. Cum că în vechime, în acești munți, se lucra băi de aramă și de alte metale se dovedește de pe năruitele gropi vechi pe costișul de sud al muntelui Aluniș, în valea Holda, de asemine prin videratul loc în valea Holdița, unde din învechime se spala auru. Precum în Ungaria, așa și în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]