2,333 matches
-
inspirat" în proporție de 99% tocmai din proiectul lui Samurcaș, supervizat de Antonescu. Monumentul, conceput ca o necropolă, este format dintr-o bază cu un volum construit masiv, de forma stelată, placată cu granit negru pe care sunt amplasate cinci arcade zvelte placate cu granit roșu. Baza conține în interior o incintă circulară (rotondă), căptușită cu plăci din granit roșu, a cărei boltă (cupolă) interioară este ornată cu un mozaic, acoperit cu foiță de aur, adus din Italia. Pentru placările exterioare
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
egale, pe sub care se desfășoară o torsadă în relief, ce înconjoară pereții exteriori ai treptei inferioare. Turnul-clopotniță, foarte zvelt, are foișorul ieșit în afară și parapetul înfundat cu scânduri traforate cu găuri mărunte și dese, iar pe laterale, câte trei arcade ingenios îmbinate, peste care se înalță un coif pătrat la bază, ce continuă octogonal, prelungindu-se cu o cruce simplă din fier forjat. Ușa de intrare are un ancadrament în formă de acoladă, iar pe portal o frânghie răsucită scoasă
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
ancadrament în formă de acoladă, iar pe portal o frânghie răsucită scoasă discret în relief, ce face legătură cu torsada, care înconjură pereții exteriori ai bisericii, dând unitate ansamblului. Peretele despărțitor între pronaos și naos are câte trei deschideri în arcadă acoperite cu un grilaj din fier forjat, alături de portalul ușii de trecere, profilat și pictat în culori specifice zonei. Se mai rețin ușile împărătești și jilțul arhieresc, candelabrul, icoanele de lemn și pictura murală, ce lasă să se întrevadă caracterul
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
împărătești sunt construite în ajur, pe suportul unor linii șerpuite, pe care se înfășoară vrejuri cu frunze, iar ușile diaconești sunt decupate după forma siluetelor arhanghelilor Mihail și Gavril. Icoanele împărătești sunt închise în chenare, terminate în partea superioară prin arcade baroce flancate de colonete pe care se încolăcesc ciorchini de viță de vie. Celelalte picturi murale ale lui Toader Hodor s-au pierdut odată cu dezmembrarea bisericilor din Văleni și Nănești.
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
închinată sfinților Atanasie și Chiril, are dimensiuni mai puțin impunătoare, dar bine proporționate. Fațadele construcției sunt liniștite și drepte, vopsite în alb. Intrarea se face printr-un pridvor elegant asemănător cu prispele întâlnite la casele țărănești din România. Pridvorul prezintă arcade polilobate susținute de stâlpi din lemn. În partea superioară edificiul are o turlă simplă cu streașină largă și o cupolă în formă de ciupercă. Ușa și ferestrele prezintă ancadramente din piatră sculptată aplicate la începutul secolului XX.
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
pereche, de formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între față și craniu. Formează proeminența pometului obrazului, peretele lateral și planșeul orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Partea interioară a craniului se numește endocraniu
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
stavrofor. Biserica este construită din piatră brută, fiind în întregime tencuită în afară de unele părți speciale (brâul, canelurile și coloanele). Ea este construită în plan triconc, cu turlă deasupra naosului, întocmai ca și Biserica Aroneanu, având un pridvor deschis ale cărui arcade semicirculare se sprijină pe coloane de secțiune circulară sau pătrată. În interiorul pridvorului se mai văd resturi de frescă, precum și unele imitații de zugrăveală. Sub ocnițele de sub streașină s-a realizat un brâu simplu, profilat, care împarte suprafața zidurilor în două
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și altar, care înfățișează un amestec de elemente structurale clasice cum ar fi: boltirea în sistemul arcurilor piezișe a naosului - cu altele de inovație recentă: înlocuirea peretelui despărțitor dintre pronaos și naos cu arcade sprijinite pe doi pilaștri, precum și dispunerea în altar a încă două ferestre pe lângă cea din axul bisericii. În partea stângă a bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, construită separat de corpul bisericii și compusă din trei arcade susținute
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
cu arcade sprijinite pe doi pilaștri, precum și dispunerea în altar a încă două ferestre pe lângă cea din axul bisericii. În partea stângă a bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, construită separat de corpul bisericii și compusă din trei arcade susținute de stâlpi masivi. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, (Suceava), Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți (Milișăuți), Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești și
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
este formată dintr-o incintă alcătuită din clădiri pe două nivele, având un cerdac larg, care se desfășoară de jur-împrejurul bisericii. Pe latura de est se află un turn clopotniță cu două etaje, având la primul etaj o prispă continuă cu arcade elegante și coloane de lemn dispuse în linie. Pe latura sudică a incintei se află Paraclisul „Nașterea Maicii Domnului”. În paraclis se află vechea catapeteasmă cu picturi din secolul al XVIII-lea a Paraclisului „Sf. Gheorghe” de la Mănăstirea Bisericani. Principalul
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
fost lăsată cu paramentul originar. Pridvorul a fost adăugat puțin timp după repararea și pictarea bisericii, căci arhitectura sa este caracteristică primei jumătăți a secolului al XVII-lea, reprezentând o interpretare învechită a planului de cruce în greaca înscrisă, cu arcadele în plin cintru susținute de stâlpi masivi cu secțiunea octogonală, arcadă centrală a fațadei de vest, mai joasă decât celelalte, servind drept intrare. El a fost, desigur, construit de Preda Brâncoveanu, puțin după 1644, și ulterior i-a fost zidit
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
după repararea și pictarea bisericii, căci arhitectura sa este caracteristică primei jumătăți a secolului al XVII-lea, reprezentând o interpretare învechită a planului de cruce în greaca înscrisă, cu arcadele în plin cintru susținute de stâlpi masivi cu secțiunea octogonală, arcadă centrală a fațadei de vest, mai joasă decât celelalte, servind drept intrare. El a fost, desigur, construit de Preda Brâncoveanu, puțin după 1644, și ulterior i-a fost zidit spațiul dintre stâlpi. Semnate în anul 1644 de zugravul Stroe din
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
de inorogi paraleli cu intrarea, inorogi care apar și pe blazonul familiei Kornis. Protectoarea castelului era Maica Domnului, pe care inorogii se considera că o vegheau. La intersecția diagonalelor incintei se află o fântână octogonală, înconjurată de stâlpi circulari și arcade. În partea nord-estică a domeniului există un pavilion ridicat în 1825, dispus pe două laturi ale sale cu coloane dorice.
Castelul Kornis () [Corola-website/Science/307401_a_308730]
-
genioglos) acțiunea: poate fi simetrică în fonație,incizie,deglutiție,sau asimetrică în masticație. mușchii sunt într-un echilibru cu mușchii orofaciali la nivelul de întâlnire a influențelor orofacialilor cu cei ai limbii. zona neutrală e plasată și se găsește în arcada dentară, limba nu suportă micșorări ale spațiului vital. La omul adult, ei sunt în mod normal în număr de 32, câte 16 pe fiecare arcadă (superior, pe maxilar și inferior, pe mandibulă). Dinți pe arcade:2 incisivi centrali,2 incisivi
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
a influențelor orofacialilor cu cei ai limbii. zona neutrală e plasată și se găsește în arcada dentară, limba nu suportă micșorări ale spațiului vital. La omul adult, ei sunt în mod normal în număr de 32, câte 16 pe fiecare arcadă (superior, pe maxilar și inferior, pe mandibulă). Dinți pe arcade:2 incisivi centrali,2 incisivi laterali, 2 canini, 4 premolari și 6 molari. Iulia Chira, Morfopatologia funcțională a aparatului dento-maxilar, Ed. Didactică și Padagogică, București, 1981
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
plasată și se găsește în arcada dentară, limba nu suportă micșorări ale spațiului vital. La omul adult, ei sunt în mod normal în număr de 32, câte 16 pe fiecare arcadă (superior, pe maxilar și inferior, pe mandibulă). Dinți pe arcade:2 incisivi centrali,2 incisivi laterali, 2 canini, 4 premolari și 6 molari. Iulia Chira, Morfopatologia funcțională a aparatului dento-maxilar, Ed. Didactică și Padagogică, București, 1981
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
să locuiască decât în spații anume alocate. În interiorul curților erau spații de depozitare a mărfurilor sub cerul liber; alte spații de depozitare existau la parterul din zidurile de incintă. La etaj, erau camerele unde stăteau negustorii și o galerie cu arcade unde se puteau examina mărfurile și se efectuau tranzacțiile. La începutul secolului al XVIII-lea Arkanghelsk și-a pierdut poziția de unic port al Rusiei și negustorii străini au început să abandoneze orașul. Gostinîi dvor era abandonat și se deteriora
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
au revenit lui Stepan Vorotilov. Construcția a început în 1789. Centrul comercial constă din două șiruri paralele de magazine, între ele formându-se o piață. În fața magazinelor din spre piață a fost realizată o colonadă. În fața magazinelor din exterior există arcade. La capătul pieții se află turnul de clopotniță al bisericii Mântuitorului. Această biserică, una din cele mai vechi din Kostroma, fusese inițial de lemn, dar în 1766 pe amplasamentul ei fusese ridicată o biserică de piatră. Corpul din stânga, privind spre
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
au fost demolate și în prezent a redevenit unul din centrele comerciale moderne din Sankt Petersburg. Dezvoltarea urbană prin construirea de clădiri alăturate lipite unele de altele a dat naștere la o nouă formă de centre comerciale, denumite pasaje sau arcade. În principiu, ele erau o largă alee pietonală acoperită, construită între două clăriri sau în mijlocul unei clădiri. În general, pasajele erau acoperite cu geamuri, susținute de o structură metalică. Pe laturile pasajului erau amplasate magazinele de diferite categorii. Fiind în
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
vază să fie oarecum apărați de oamenii de rând. Pasajul, ca edificiu destinat funcțiilor comerciale, a atins culmea succesului la începutul secolului XIX, urmând apoi declinul, dar ideea pasajului nu va fi complet abandonată. Primul pasaj modern a fost Burlington Arcade din Londra, dat în funcțiune în 1819, și pornește din Piccadilly până în Burlington Gardens. Este considerat a fi un precursor al galeriilor și pasajelor comerciale care s-au extins atât în Europa cât și în America de Nord, precum și a centrelor comerciale
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
în prezent, pasajul cuprinde în jur de 40 de magazine. Fațada din spre Piccadilly a fost adăugată la începutul secolului al XX-lea și reprezintă o versiune târzue a manierismului Victorian. În Statele Unite, primul pasaj a fost "Greek Revival Weybosset Arcade" din Providence (Rhode Island), proiectat de arhitectul Russell Warren dat în funcțiune în 1828 . Pasajul este cunoscut azi sub numele Westminster Arcade sau "Providence Arcade". La ambele capete ale pasajului există câte o fațadă de 22 m lățime cu coloane
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
-lea și reprezintă o versiune târzue a manierismului Victorian. În Statele Unite, primul pasaj a fost "Greek Revival Weybosset Arcade" din Providence (Rhode Island), proiectat de arhitectul Russell Warren dat în funcțiune în 1828 . Pasajul este cunoscut azi sub numele Westminster Arcade sau "Providence Arcade". La ambele capete ale pasajului există câte o fațadă de 22 m lățime cu coloane din granit de 13,5 m înălțime, inspirată din templele grecești. Pasajul propriu zis are o lungime de 65 m, la mijloc
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
o versiune târzue a manierismului Victorian. În Statele Unite, primul pasaj a fost "Greek Revival Weybosset Arcade" din Providence (Rhode Island), proiectat de arhitectul Russell Warren dat în funcțiune în 1828 . Pasajul este cunoscut azi sub numele Westminster Arcade sau "Providence Arcade". La ambele capete ale pasajului există câte o fațadă de 22 m lățime cu coloane din granit de 13,5 m înălțime, inspirată din templele grecești. Pasajul propriu zis are o lungime de 65 m, la mijloc fiind executate și
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]