2,333 matches
-
pumni expediaț spre american. Îmi zic: mă, oi fi greșit duminică dimineața, emoțe etc., dar îmi zice Narcis Șelaru, trimisul nostru tv: au fost 950 de pumni, dintre care vreo 360 și-au atins țnta numită în limbaj pugilistic plex, arcadă, ș.a. Bun. Și Spadaflora? El câț...? Am întrebat spre micul ecran cu teamă, că tocmai reintrasem în normalitatea românească începând deja să vorbesc cu televizorul. Vreo 250, aud. Deci... Deci? Deci? Îmi dau lacrimile în timp ce îmi zic: mă, familistul ăsta
Promisiunea lui Doroftei by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13806_a_15131]
-
Abuse of Ucraine’s Best-Known Poet”, în „The New Yorker” din 8 martie 2014: http:// www. newyorker.com/ online/ blogs/ books/ 2014/03/the-abuse-ofukraines- best-known-poet.html). A fost bătut crunt, spitalizat mai multe zile, iar la Leipzig a venit cu arcada cusută și cu o figură preocupată, comună, de altfel, mai tuturor scriitorilor ucraineni pe care i-am văzut săptămâna trecută. Pe vecinii aceștia, vă spun sincer, mi-ar plăcea să-i pot cunoaște mai bine și să pot citi în
La Leipzig, cu ochii către Est by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2704_a_4029]
-
de după părăsirea României de către autor; pe lângă Din calidor și Ostinato de Paul Goma ar fi meritat să mai intre două-trei titluri ale aceluiași; Cuțitul verde și Care Daniel? de Al. Ciorănescu; Poveste cu țigani și Revoluție culturală de L. M. Arcade; ceva din proza de ficțiune sau jurnalele franțuzitei Martha Bibescu; Hesperus și Pergamentul diafan de Ioan Petru Culianu; chiar mediocrul roman Ora 25 de C. V. Gheorghiu, care a făcut un eveniment literar la Paris, trebuie să fie ușor regăsibil într-
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
sau de minorat estetic, ca de pildă Teodor Scorțescu, ale cărui urme s-au pierdut undeva în Argentina (scriitorul lipsește din dicționarul lui Florin Manolescu). Nu sunt de neglijat nici nume ca N. I. Herescu, Lucian Boz, Nicu Caranica, L. M. Arcade, Th. Cazaban, D. C. Amzăr, C-tin Amăriuței. De numele unora dintre cei mai importanți scriitori din acest prim val se leagă crearea unor instituții vitale pentru supraviețuirea culturală a exilului: reviste, edituri, fundații, institute de cercetare, cenacluri și colaborarea
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
exploatat și decorativ: în parcuri, printre pomi și flori, tronează pietre mari, neregulate, desprinse parcă atunci din munte. A doua caracteristică a orașului este simplitatea majorității construcțiilot prismatice, mari sau mici, arare ori cu elemente decorative, gen coloane, pilaștri sau arcade și cu acoperișuri plate, cu geamuri pentru captarea energiei solare și numeroase bazine cilindrice cu apa astfel încălzită - o pădure de cilindri. Acum, în octombrie e răcoare, ne spun localnici, doar puțin peste 30 de grade Celsius. La severitatea formelor
La Ierusalim by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6628_a_7953]
-
prin artă a unei geografii adiabatice" necesită o discuție privind schimbările aduse în această privință în literatura post-comunistă), iar corpusul este destul de nediferențiat (exemplele sînt date laolaltă din Sadoveanu, Mateiu Caragiale, Teohar Mihadaș, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu, Zaharia Stancu, L.M. Arcade, Eugen Barbu, Ștefan Agopian șamd). Fără o descriere forte a "spiritului adevărat al balcanismului", autorul operează însă delimitări, din perspectiva stereotipiilor recurente, între conceptele conexe de balcanism-bizantinism-orientalism-asianism (nu și balcanitate, distincție doar anunțată). Deși acest unghi de analiză aplicat literaturii
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
meseria lor. De teatru, de experiențe umane, de ei, de noi. Fără să fie în nici un fel ostentativ, de la decorul lui Vladimir Turturică făcut din elemente - un pat, mese și scaune de lemn, o fereastră-vitraliu, o ușă de lemn cu arcadă -, la accentele delicate din regie, din iscusința light-designului și la jocul autentic, fin și riguros al celor trei tineri - Lucian Iftime, Ioana Anastasia Anton și Tudor Aaron Istodor -, Bella și cavalerul fără nume mi se pare un spectacol de care
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
comercianții proveniți din țările române și cei din țările din centrul Europei. Așa cum a supraviețuit până astăzi, bazarul și-a păstrat în mare măsură forma fațadei de odinioară, străjuită de 8 pilaștri masivi cu aspect cilindric, legați între ei prin arcade. În centrul clădirii se găsește un frontispiciu triunghiular, decorat cu 5 discuri ceramice figurale, care par a fi de proveniență mai târzie. În spatele coloanelor se desfășoară un larg pasaj unde comercianții, potrivit obiceiurilor orientale, expuneau marfa la îndemâna cumpărătorilor. În decursul
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
pusă la zid mirosurile vor veni cu o pace egală pe o fărâmă de stâncă îți încerci tăișul cuvântului absorbi aerul spre binele lacrimei fără scăpare cercul se strânge de jur împrejur nu poți să mai ieși afară din tine Arcade Mă temeam de după-amiezile lungi trăisem prea mult în albastru pietrele îmi măsurau tăcerea de la o secundă la alta timpul se umplea de o pleavă neplătite scadențe estompau esențele vieții ochii însingurați stăruiau pe virginele creste ce înțeles pot avea
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
e asemenea trâmbițelor Ierihonului și că turma își urmează oarbă profeții când iese la păscut din deșertul roșu și așa mai departe până la capătul lumii... Creier spălat Creierul spălat, regulamentar și inert se obține cu săpunul cazon, Fluierăm cu trufie arcada spartă a marelui nostru pluton, Târâm și târâm gamela prin glod, foamea pândește-n deșert. Soldat! Ascultă comanda la mine, astăzi avem marmelăzi la desert. Ieri ai scris o carte poștală acasă, mâine învățăm idealul de nap. V-am dotat
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
pot depune dosarul pentru azil politic. Și au urmat apoi alte întîlniri, rapide, imediate, cu Damian Necula, Constantin Abăluță sau Virgil Tănase. Practic, în două săptămîni am cunoscut tot exilul românesc de acolo. Inclusiv pe Paul Goma sau pe Leonid Arcade (Mămăligă), la al cărui cenaclu Monica Lovinescu m-a dus ca să citesc din poeziile mele. Diaspora românească era o lume fascinantă, cu toată colcăiala și grupulețele ei, cu toate bănuielile și bîrfele de atunci. În altă țară nu ați încercat
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Matei Vișniec: „La 55 de ani trebuie să furi cît mai mult timp pentru tine însuți“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5456_a_6781]
-
Opere" și "Scriitori români". Opera scriitorilor de raftul al doilea era publicată în colecția "Restitutio", "Scrieri" iar colecțiile de rentabilizare economică a activității editurii erau vestita "Biblioteca pentru toți" (cu o apariție neîntreruptă de, azi, aproape 110 ani), "Patrimoniu" și "Arcade". Dacă primele colecții de clasici români și cele de istoriografie literară se adresau unui public mai ales, cu deosebire specialiștilor, acestea din urmă, bine întocmite sub raport științific, erau cumpărate de marele public, inclusiv elevii și studenții și chiar profesorii
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
avantajul termenelor lungi este de partea constructorului. Acesta nu este obligat să angajeze echipe numeroase și nu trebuie să dispună de utilaje de mare capacitate, odată ce poate preda lucrarea la termene care, în lumea civilizată, se înregistrau în secolul 19. Arcada Company SA, de pildă, este compania care a câștigat licitația pentru lucrările la Cernavodă. Criteriul pe care s-a desfășurat licitația a fost „cel mai mic preț”. Nu s-a ținut cont de durata execuției, care, conform directorului general de la
De ce construieşte Boagiu cu viteza melcului. În Spania, reabilitarea Podului Cernavodă se făcea în trei luni, fără oprirea traficului () [Corola-journal/Journalistic/27189_a_28514]
-
sfârșitul războiului, recent, a publicat, împreună cu soția sa, Ileana Corbea, o carte de interviuri cu unele dintre cele mai importante personalități ale exilului, precum (în ordinea din sumar) Constantin Amăriuței, Theodor Cazaban, Adriana Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, L. M. Arcade, Nicu Caranica, Alexandru Ciorănescu, Dan Petrașincu (Angelo Moretta), Emil Turdeanu. În afara datelor biografice furnizate de cei intervievați, ei comunică o seamă de prețioase informații privind atmosfera politică din țară și din Occident ce a domnit în anii de după război, despre
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
cel de la Sorana Gurian, unde participau, cum ne încredințează C. Amăriuței, Cioran, Eugen Ionescu (deja autor al piesei Cântăreața cheală), Arthur Adamov. În fine, cel mai cunoscut și frecventat prin anii ’60-’70 a fost acela patronat de L. M. Arcade (Mămăligă), care se bucura de prezența lui Mircea Eliade, ori de câte ori venea la Paris din Statele Unite. Cu toată această constantă și putem spune prodigioasă activitate, vreme de peste patru decenii, Virgil Ierunca afirmă că „literatura română, oricât de stalinistă ar fi fost
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
Journées d'études roumaines, cu participarea și cu sprijinul unor însemnate personalități franceze și române; dintre români: Alexandru Busuioceanu, Scarlat Lambrino, Grigore Nandriș, Basil Munteanu, Nicoară Beldiceanu, Eugen Lozovan, Emil Turdeanu, Theodor Cazaban, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, L.M. Arcade (Leonid Mămăligă) și alții - p. 121-122). Actele congresului au apărut în Revue des etudes roumaines, VII-VIII, 1959-1960. Tot în aceeași calitate de secretar general al Fundației Carol I trăiește autorul și cunoscutul eveniment al atribuirii Premiului Goncourt lui Vintilă Horia
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
în formă de bulb de ceapă strălucea în bătaia soarelui, clădirea primăriei, firișorul de apă, care șerpuia paralel cu drumul din fața primăriei, grădina de vară, podețul peste canal, micul stăvilar, emblema de la 1685, săpată în piatra macerată a turnulețului cu arcadă. Sosirea lui, cu trei zile în urmă, la Hadernsee, deși dorită, nu s-a bucurat de o agitație ieșită din comun. Figura zîmbitoare a lui Hansi Brüderl, din care trona mustața pe oală, l-a întîmpinat în holul pensiunii, dîndu-i
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
orășel de provincie și o catedrală frumoasă”. Nimic nu e mai înșelător decât judecățile altora. Prin „provincie” germanii înțeleg 1oo.ooo de locuitori, se pare. Iar catedrala, ridicată pe o colină, cam ca dealul Mitropoliei (însă azi e ascunsă de arcade marine pline de umbră și de cascadele unei scări somptuoase), ei bine, catedrala aceasta este expresia a ceva foarte edenic. În sufletul națiunii și ca tot ce atinge adâncimile, greu de exprimat. E înconjurată de case medievale cu acoperișuri ascuțite
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
evlavii, prin ferestre... Pieton din nou la Veneția, m-am crezut în al nouălea cer, pe apă - atât, aici: șlefuim cristale pe poduri și pe subt poduri din mințile noastre inimi, cât ne mai țin piloții structurilor, între valuri de arcade, logii și trepte, ori doar grădini suspendate un dor de Bizanț, care și el ia de la alții - un pod între două respirații. Și nu mai știu unde am pus o formulă de bun rămas pe care am uitat-o
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
capișon la fel caraghios, care îi acoperea fruntea, înălțându-se, gogoșit, de aproape trei palme. Însă, spre deosebire de micul purtător de felinar, acest om, care tocmai își ștergea cizmele pe pardoseala galbenă din fața prăvăliei, era o namilă, care aproape că atingea arcada ușii. Îl văzu cum își îndreaptă spatele și apoi cum se pierde printre sănii, în josul străzii, uitând cu totul de felinarul pe care îl adusese. Nane își trase la repezeală ghetele și coborî în fugă, aproape dărâmându-l pe tatăl
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
cunoscut-o într-o formă extremă după război, în East End, când reveneau fasciștii în Anglia. Am avut o serie de încăierări. Dacă arătai cât de puțin a evreu erai în pericol. Mergeam la un club evreiesc, lângă o veche arcadă, și mulți indivizi așteptau acolo cu sticle sparte, pe o alee pe care treceam. Ca să trec de ei - dacă nu voiam să mă bat fizic, și cu sticlele sparte nu prea te puteai pune, iar noi nu aveam sticle - cel
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
cunoscut-o într-o formă extremă după război, în East End, când reveneau fasciștii în Anglia. Am avut o serie de încăierări. Dacă arătai cât de puțin a evreu erai în pericol. Mergeam la un club evreiesc, lângă o veche arcadă, și mulți indivizi așteptau acolo cu sticle sparte, pe o alee pe care treceam. Ca să trec de ei - dacă nu voiam să mă bat fizic, și cu sticlele sparte nu prea te puteai pune, iar noi nu aveam sticle - cel
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Dau să mă sprijin de o creangă, Scad sub coroanele de raze, Mă subțiez în sul de cețuri, Nădăjduiam să Te întâmpin, Dar mintea-ngălbenește, se prefiră, Și îmi ajung absentă ca un templu Din care n-a rămas decât arcada. Ocol Vreau să mă rog, dar Te-am pierdut, Cuvintele dau roată-n aer Ca niște păsări fără cuib. În loc să-ngenunchiez, mă urc, Mă-mbrac în alb, ies din oglinzi, Visez că ning și că acopăr Golul de taină dintre
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
în pămînt și așteaptă să crească cu firul în jos, Pe cealaltă parte a lumii. O pădure cu rădăcinile-cer Nu i se poate arăta decît Celui ce crede. Portret tărziu Pe ochii mei se așează O plasă argintie; noaptea țese arcade de ceață Pe rîuri de fum. Nu mai vreau altceva. Patetic, sună clopotele de aburi, Tîrziu coborîte peste auz. La rădăcina părului Argintul greu al lunii adînc plecată-n somn Cu pleoapele lăsate ca și lipite-n raze - splendori ce
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
și mă ascund în beciuri adânci, ferecate de unde țâșnesc flăcări și fum ca din bolgii infernale odată cu scrâșnetele proscrișilor Iar vulturul scurmă cu ghearele acoperișul caselor străpunge fiecare nivel până să ajungă la mine smulgându-mi fir după fir din arcade ceva fără nume 16 ian. 2008 Prag Ce măsură nemăsurată pentru merii ce clipocesc ușpr prin livezi către primul anotimp al florilor Totodată, pe sub stratul de iarbă în afânatul, mult afânatul pământ râme fără culoare își dezmiardă plictisul digerând știri
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]