5,714 matches
-
salină, care a fost pentru un timp o temută închisoare) și, îndeosebi, izvoare de ape minerale, cele mai importante aflându-se la SlănicMoldova, Târgu Ocna și Poiana Sărată. Relieful, clima și bogățiile naturale au implicat și prezența omului în acest areal românesc, urme ale unor așezări datând încă din neolitic și din perioada culturii Cucuteni, așa cum o dovedesc mărturiile arheologice și cercetările istorice. Săpăturile arheologice de la Podei, Viișoara, Gura Văii, Târgu Ocna, Onești și Căiuți aduc probe concludente (mai ales ceramică
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
sau greacă, dar intrate în română prin filieră slavă, pe calea calendarului ortodox ( Ana, Constantin, Bogdan, Elena, Gheorghe, Ion, Maria, Pavel, Vasile ș.a.). În ceea ce privește geografia lingvistică, se cuvin, de asemenea, remarcate două aspecte: 1) unele nume de locuri din acest areal au caracter local, în sensul că sunt cunoscute numai în această zonă sau, în unele cazuri, în întreaga Moldovă ; 2) cele mai multe însă au un caracter general românesc, fiind înregistrate și în alte județe ale țării. Ne mărginim doar la câteva
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Capitolul 3 Coordonate geopolitice regionale Pentru caracterizarea și analiza din punct de vedere geopolitic a spațiului arabofon vom lua în calcul o serie de raporturi funcțional teritoriale ce se desfășoară la nivelul arealului în cauză și care definesc personalitatea sa în spațiul politico-geografic mondial. Este vorba despre trei categorii de componente calitativ-spațiale, respectiv integrarea spațială, stările de conflictualitate și raporturile complexe exprimate de binomul centru - periferie. Aceste trei coordonate forjează identitatea de stare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în structuri organizaționale zonale și planetare. Conflictualitatea este indicatorul stării de stabilitate/securitate al unei entități teritoriale, funcție de care se au în vedere diferite abordări proiective ori soluții pe termen scurt, mediu sau lung. Pentru explicitarea tandemului centralitate - periferie în arealul arab, vom lua în considerare valorile mai multor mărimi ce definesc situația teritorială de fapt (poziția geografică, dimensiunile teritoriale, dimensiunile componentei demografice, potențialul economic, gradul de stabilitate, potențialul financiar destinat apărării), ale căror efecte însumate cuantifică cantitativ și justifică în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Dinamica relațiilor politico-diplomatice ale statelor arabe pe parcursul perioadei postbelice ilustrează o reașezare/redimensionare progresivă a locului și potențialului de relații al fiecărui stat, funcție de orientarea politico-externă a statelor în contextul geopolitic al momentului și apariția de noi state independente în arealul spațiului arab (fig. 45): în 1950, în condițiile existenței a doar șapte state arabe independente, se detașa net Egiptul sub aspectul potențialului relațional (întreținea relații bilaterale oficiale cu aproape jumătate din numărul statelor de pe Glob), iar la polul opus se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Iordania este unul dintre puținele state arabe care nu a întrerupt relațiile politico-diplomatice bilaterale cu Irakul guvernat de Saddam Hussein și nu a participat la campaniile antiirakiene din 1991 și 2003. Toate cele trei state (Egipt, Arabia Saudită, Iordania) reprezintă un areal de continuitate din punct de vedere teritorial, formând o unitate spațială cu valențe de arie centrală în perimetrul arab, care după cum am văzut, definește spațiul cel mai bine racordat la fluxul relațiilor politico-diplomatice din întreaga lume arabă. Mergând pe coordonatele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
lumii, iar în prezent acest procent,se încadrează pentru fiecare din ele, între 40 60%.Această categorie cuprinde cele maisubdezvoltate state, de regulă din rândul statelor arabofone mixte (vorbitoare de arabă și de limbi nearabe), situate pe bordura sudică a arealului arabo-african, sub forma unei benzi discontinui, la contactul cu statele Africii nearabofone; excepție face Republica Arabă Yemen, țară arabă propriu-zisă, situată la limita naturală a spațiului arab de pe continentul asiatic (pe litoralul sud-vestic al peninsulei arabe). De remarcat faptul că
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
politicodiplomatice ale fostului Yemen de Sud (Republica Populară Democrată Yemen), îndeosebi cele cu statele fostului bloc estic, s-au adăugat la cele ale Yemenului de Nord, sporind dinamica acestui parametru. Uniunea Insulelor Comore, stat insular situat la mare distanță de arealul arabofon continental, dar cu poziție strategico-maritimă de excepție, a înregistrat o evoluție moderat ascendentă, deși la un nivel redus, a raporturilor bilaterale până în orizontul anilor ’90. După anul 2000, datorită instabilității interne (conflicte între comunitățile insulare, lovituri de stat), au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dată de faptul că pentru toate statele domeniului arabofon aria țintă majoritară de desfășurare a raporturilor politico-diplomatice o constituie spațiile european, asiatic și african, ca urmare a legăturilor istorice tradiționale cu aceste regiuni, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Spațiile continentelor american și oceano-australian reprezintă o componentă mai redusă în plaja de relaționare bilaterală a statelor arabe, datorită atât distanței geografice propriu zise, cât și distanței geopolitice de interes față de marea majoritate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
integrării în structurile regionale formează cel mai numeros segment din spațiul arabofon alcătuit din zece state: Arabia Saudită, Bahrain, Irak, Sultanatul Oman, Yemen, Autoritatea Palestiniană, Iordania, Siria, Sudan, Somalia. Spre deosebire de categoria anterioară, majoritatea sunt localizate de această dată cu precădere în arealul arabo-asiatic, doar două state fiind situate în Africa, respectiv Sudan și Somalia. Evoluția descendentă a ponderii integrării în organismele regionale a fost însoțită la toate aceste state, de o creștere a aderării la structuri mondiale. c. Statele cu dinamică echilibrată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Eritrea și India ca observatori), care nu și-ar putea găsi motivația fără luarea în discuție a elementelor de natură politică și geostrategică. Pentru stabilirea tabloului spațial al procesului de integrare în organismele regionale, vom considera ca spații de referință arealele/interfețele limitrofe, ce cuprind structurile în care sunt incluse și statele arabofone. Se va avea în vedere raportarea la numărul organizațiilor regionale și ponderea acestora în economia integrării regionale a fiecărui stat (Tabelul nr. 26). 3.1.3. Coordonate complexe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
posibile, dar și generatoare de tensiuni. Dar toate aceste probleme sensibile ce constituie cauze/premise reale pentru stările conflictuale active, latente, înghețate, cronicizate sau gestionate din lumea arabă, prezintă particularități specifice și nu se aseamănă deloc cu cele din alte areale “fierbinți” ale planetei. Și aceasta datorită în primul rând situării geografice a spațiului arab, la scară mondială. Astfel, până în 1990 statele arabe s au aflat nu la limita zonei de înfruntare, ci în inima uneia dintre principalele zone de confruntare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
nearabe din ariile de proximitate, între care cele arabo-israeliene reprezintă o categorie aparte prin specificul, evoluția și resorturile cauzale ce le determină. De remarcat că, prin modul contextual de combinare a premiselor favorizante, același tip de cauze a determinat în areale diferite, fenomene conflictuale la scări teritoriale diferite. Spre exemplu, diferențierile spațiale etno confesionale au generat în Sudan și Ciad conflicte interne prelungite între comunitățile din nordul și sudul celor două state, în timp ce, în principal același tip de diferențieri, au determinat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
statului evreu în anul 1948. Procesele curente care prin dimensiunile și hinterlandul spațial redus al influenței lor, nu constituie decât episoade minore în evoluția unui stat sau a unei regiuni, pot fi calificate drept microevenimente. Acestea determină consecințe minore în arealul în care se produc, fără reverberații deosebite la scara timpului geopolitic, care să le confere valențe de prag. Conflictele din Sudan, preluarea puterii în Ciad de către colonelul Idriss Déby în 1993, schimbarea titularilor tronurilor din Arabia Saudită, Iordania și Maroc în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
statele arabe implicate, la momentul producerii lor, niște megaevenimente, deși astăzi la scară mondială și la nivelul întregii perioade postbelice reprezintă secvențe (mezoevenimente) ale lungului șir de episoade din zbuciumata coexistență a Israelului și statelor arabe vecine, în perimetrul aceluiași areal geopolitic. În continuare vom trata stările conflictuale/tensionale din spațiul arab funcție de premisele lor cauzale sau favorizante, atât la scară spațial-regională, cât și la scara temporală de evoluție a acestora. 3.2.1. Raporturile conflictuale cu fostele metropole coloniale 3
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și adaptarea în spațiul politico-geografic arab, a teoriei locului central folosită în special în analizele economico-geografice. În situația dată, Imperiul Otoman a jucat timp de câteva secole (din secolul al XVI-lea până la începutul secolului al XX-lea) rolul de areal geopolitic central, față de care spațiul arab de la sud s-a înscris ca o periferie din ce în ce mai depărtată, în care exercitarea puterii autorităților turce s-a realizat cu o intensitate invers proporțională cu creșterea distanței față de nucleul anatolian central. Așa se explică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
veacului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea) să-și instaureze influența asupra unei mari părți din spațiul arab: Irak, Kuwait, Coasta piraților, coastele peninsulei arabe, Oman, Yemen, Egipt, Sudan, teritoriile palestiniene. Menținerea apoi a tuturor acestor areale în zona intereselor britanice s-a făcut printr-o gestionare la fel de complexă și abilă, prin îmbinarea mai multor mijloace diplomatice și administrative. Pe de o parte, autoritățile britanice au acționat după principiul “dezbină și stăpânește”, manipulând și exploatând în interes
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
treptată a Marocului în poziția de lider al spațiului geopolitic maghrebian a dus atât la (re)tensionarea relațiilor din zonă (cu Algeria, Mauritania), cât mai ales la reconsiderarea priorităților geostrategice în regiunea euro-maghrebiană de către principalii actori cu interese în acest areal: U.E., S.U.A., statele arabe nord-africane (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). Hegemonia spaniolă a fost mult mai redusă teritorial decât cea britanică și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
vis-à vis de strâmtoarea Gibraltar, văzută de cercurile puterii de la Madrid, drept arie naturală de expansiune a statului spaniol. Prin aplicarea teoriei lui Friedrich Ratzel privind spațiul vital de dezvoltare al unui stat, guvernele spaniole de până în 1975 au considerat arealul maghrebian ca pe o Iberie africană, o prelungire a Mesetei hispanice peste Gibraltar. Prin urmare și atitudinea de forță a autorităților spaniole s-a manifestat pe măsură în teritoriile marocane ocupate în 1912 (regiunea Rif, teritoriul Ifni). Mișcarea de eliberare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
eliberare” evidențiază distribuția foarte inegală a acestora pe cuprinsul spațiului arabofon. Practic, conflictele cu fostele puteri stăpânitoare au cuprins un număr de 5 formațiuni statale (Algeria, Maroc, Sahara Occidentală, Yemenul de Sud, Eritrea), adică 21,6% din spațiul arabofon. Din totalul arealului cuprins de conflictele anticoloniale, doar 4,7% se află în Asia arabă (1% din spațiul arabofon - Yemenul de Sud), în timp ce 95,3% se găsește în Africa (20,6% din domeniul arabofon). Așadar, cu excepția rebeliunii armate din Yemen care a dus
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dintre corpurile de armată și facțiunile politice originare din cele două foste republici yemenite, încheiate în același an cu victoria celor din Nord. b. Conflictele interne din Oman se înscriu în categoria conflictelor derivate, prin “externalizarea” unor stări conflictuale din arealele învecinate și prin urmare, alimentate politic și doctrinar-ideologic din afară, fiind în fapt câteva episoade colaterale ale înfruntării Est-Vest în logica războiului rece din lumea bipolară postbelică. rebeliunea din 1962 - 1975 având drept scop secesiunea provinciei vestice Dhofar, inițiată de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
sunt pe de o parte, rezultatul existenței numeroaselor grupări politice, confesionale și militare, fiecare cu propriile interese în teritoriile palestiniene, iar pe de altă parte reprezintă efectele vizibile “în teren” ale multiplelor influențe, determinări și chiar ingerințe exterioare, într-un areal vital pentru securitatea entităților limitrofe (Israel și statele arabe îmvecinate) și pentru echilibrul regional. Diferențele ideologice și divergențele dintre grupările palestiniene au fost depășite cu ușurință atât timp cât exista un dușman bine precizat (statul Israel), ce asigura liantul comunității palestiniene, al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
D. Cauzele remanente de ordin istorico administrativ produc efecte în planul alimentării conflictelor, de cele mai multe ori în conjuncție și/sau complementaritate cu cauze de ordin etnic sau confesional, pe care le potențează și amplifică. La fel ca în multe alte areale afro-asiatice și în spațiul arab unele segmente de frontieră sunt moștenite ca remanențe din perioada colonială, când reprezentau limite ale sferelor de influență ori linii de demarcație între diferite posesiuni, stabilite de regulă, la masa verde din birourile ministeriale de la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în ansamblu, este despărțit în peste 20 de state, iar în cele de la periferia spațiului arabofon constituie chiar minorități etnice. Toate aceste fenomene constituie elemente cauzale generatoare de conflicte interne, foarte greu de gestionat și de soluționat. a. Conflictele din arealele locuite de kurzi reprezintă una dintre marile probleme de securitate/stabilitate regională din spațiul arab. Practic, după destructurarea Imperiului turc la sfârșitul primului război mondial, marile puteri ce asigurau hegemonia regiunii în epocă (Marea Britanie și Franța), din dorința de a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
factor de risc configurarea frontierelor, ce a făcut posibilă asocierea mai multor grupuri etnice și confesionale cu interese opuse în interiorul aceluiași stat. Frontierele respective fragmentează sub aspect politico-administrativ spațiul locuit de poporul arab, astfel că statele din părțile centrale ale arealului arab dețin o majoritate etnică arabă covârșitoare (Arabia Saudită, Iordania, Egipt, Libia,Tunisia), în timp ce populația statelorsituate la periferia acestui areal cuprinde doar o parte elemente arabe și arabizate, iar o altă parte este alcătuită din segmente ale comunităților exterioare al căror
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]