13,008 matches
-
specific perioadei, deoarece îl regăsim și la alte statuete (Laussel, Grimaldi, Kostenki, Kotilevo) (Z. Abramova, 1991). Grupa italiană. Poziția stratigrafică a acestor reprezentări este, pentru cea mai mare parte dintre ele, destul de incertă. Nu se știe, cu exactitate, căror civilizații arheologice aparțin statuetele de la Savignano, Chiozza di Scandiano, Trasimene sau Parabita. Singure, statuetele de la Grimaldi au fost descoperite într-un context stratigrafic mai sigur, aparținând Gravettianului italian. De la Grimaldi provin mai multe statuete, distincte prin modul de realizare. Una din cele
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
standardizare a formelor statuetelor este parte a mijloacelor prin care grupele sociale stabileau și comunicau reorganizarea alianțelor necesare pentru existența socială și ecologică. Argumente pro și contra există pentru toate aceste ipoteze. De aceea, deosebit de importante devin informațiile de natură arheologică, privind contextul descoperirii statuetelor. Datele sunt însă restrânse și nu înclină balanța pentru nici una din ipoteze. Ele au fost descoperite, în două cazuri, în apropierea unei vetre (Mayance și Petrkovice), în alte două cazuri la marginea așezării (Willendorf II și
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
cazuri la marginea așezării (Willendorf II și Mauern) și, într-un caz, chiar în interiorul habitatului (Dolni Vestonice) (M. Otte, 1981). Pentru Tursac (H. Delporte, 1959), se știe că statueta era în proximitatea peretelui adăpostului, într-o zonă cu puține vestigii arheologice. În apropiere par să se fi aflat câteva resturi osteologice aparținând bizonului. Datele sunt similare pentru statueta de la Lespugue (R. de Saint-Périer, 1922) (lângă peretele peșterii, zonă cu puține vestigii) și cea de la Mauern (L. Zotz, 1955). I. Borziac (1998
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
era dispusă într-un fel de casetă, format din șase dale verticale, acoperite de o mare dală orizontală (J. Hahn, 1995). În schimb, pentru plachetele decorate cu motive feminine de la Gönnersdorf, acestea au fost găsite în asociere cu alte materiale arheologice (industrie litică și osoasă, faună), ceea ce exclude utilizarea lor în scopuri exclusiv simbolice. Fr. d′Errico (2001) susține funcția de pavaj a spațiului, demonstrată de distribuția omogenă și aliniamentul orizontal. În condițiile în care argumentele care să susțină una din
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
1997; V. Chirica, 2004a; 2004b; 2006; V. Chirica, M.C. Văleanu, 2008). Este important de precizat faptul că în literatura consultată sau numai indicată se găsesc foarte rar informații cu privire la aspectele spirituale ale prezenței elementelor de artă antropomorfă feminină în complexele arheologice. Specialiștii s-au preocupat de ipostazele feminității în artă, au propus teme sau canoane ale artiștilor din paleolitic și neolitic, identificând elemente specifice ale divinității feminine la comunitățile umane preistorice, asupra cărora vom insista pe parcursul studiului nostru. Descoperirea unei statuete
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
reprezentând, probabil, imagini phalice schematizate, 21 de bile mici, parțial perforate, și 42 bile mici, complet perforate, toate din lut ars (Ibidem, p. 120-122, fig. 36-38). La aceste descoperiri se adaugă o masă-altar, care întregește caracterul cultual al întregului complex arheologic. Se mai precizează faptul că, spre deosebire de locuința de la Poduri, unde au fost amenajate două vetre, la Isaiia a fost descoperită o singură instalație de încălzire (deși spațiul construcșiei era destul de larg), fapt ce demonstrează o dată în plus caracterul cultual, și
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
religioasă. Admitem faptul că prin însăși natura sa, arta picturii cucuteniene are trăsături de spiritualitate, dar încercăm să nu confundăm spiritualitatea cu religia, chiar și în preistoria epocii noi a pietrei; aceasta cu atât mai mult cu cât majoritatea materialelor arheologice ceramice ne-a parvenit în stare fragmentară, uneori atât de accentuată, încât nu se pot distinge motivele decorative pentru a avea o imagine adecvată asupra naturii artistice a creației și compoziției acesteia. Mai adăugăm faptul că prea adesea s-a
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
M.-C. Văleanu, 2004 etc.) pot reprezenta doar idei generale ale religiozității comunităților umane cucuteniene, nu și manifestări cultice cu caracter individual, specifice unor anumite așezări (comunități umane), a căror existență se încearcă a fi demonstrată pe baza unor descoperiri arheologice, uneori de caracter particular. Vom lua în considerație acele puține elemente identificate la Ruginoasa-Colina lui Drăghici - vase pictate, reprezentările în relief pe pereții unor vase, plastica antropomorfă și zoomorfă, alte elemente plastice (conuri) sau piese de cult (mese-altar, scaune-tronuri), care
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
realizate numai 9 linii oblice. Practicile magico-religioase constituiau o componentă importantă a vieții acestor populații, reprezentând o realitate a vieții spirituale a comunităților, demonstrată de mult timp și acceptată de exegeții perioadei. Au fost identificate mai multe categorii de materiale arheologice: 1, plastica antropomorfă; 2, obiecte de lut ars cu semne și simboluri, unele de caracter antropomorf sau antropomorfizat (C. V. Chirica, 1995, p. 203 224); 3, fragmente (ceramice) cu inscripții - semne cu valoare de inscripții (V. Chirica, 2004 c); 4, machete
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Lazarovici, 2006, p. 57-87). Din punctul nostru de vedere, toate simbolurile din creația artistică paleolitică și neo-eneolitică erau reprezentate, vizual, material, sub formă de semne, cărora creatorii lor le acordau semnificații speciale, poate specifice unor areale spațiale și culturi (civilizații) arheologice. Ne bazăm pe faptul că, în spiritualitatea preistorică, fiecare semn creat trebuia să semnifice, să simbolizeze ceva, iar acel ceva era reprezentat de semnul creat în cadrul sacrului individual, dar cu manifestări ale întregii comunități, privind sensurile atribuite semnului. În ceea ce privește raportul
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
superioare vieții terestre, iar implorarea forțelor benefice (poate de către orante, sau prin intermediul acestora), situate în exteriorul lumii cunoscute de către manifestanți (în cadrul procesiunilor sacrului colectiv) se realiza potrivit unor canoane proprii fiecărei comunități, dar cu caracter general în cadrul fiecărei civilizații (= culturi) arheologice, pe toată întinderea sa, în spațiul geografic de manifestare. În fond, creatorii (artiștii) cucutenieni, ca și ai celorlalte civilizații arheologice mai mult sau mai puțin contemporane lor, erau obligați să se supună canoanelor de realizare artistică, evident cu conotații spirituale
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
în cadrul procesiunilor sacrului colectiv) se realiza potrivit unor canoane proprii fiecărei comunități, dar cu caracter general în cadrul fiecărei civilizații (= culturi) arheologice, pe toată întinderea sa, în spațiul geografic de manifestare. În fond, creatorii (artiștii) cucutenieni, ca și ai celorlalte civilizații arheologice mai mult sau mai puțin contemporane lor, erau obligați să se supună canoanelor de realizare artistică, evident cu conotații spirituale. Trecerea și transmiterea, factori de cunoaștere și de manifestare cultică s-au produs la toate comunitățile umane preistorice de pe foarte
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
istoria Banatului în secolul al XVIII-lea, recurge la mărturiile unor bătrâni localnici, ale tatălui său, la propriile amintiri, utilizează calendarele și presa vremii, poate și jurnale de campanie ale regimentelor grănicerești bănățene. Cronica include și informații oferite de izvoare arheologice, epigrafice, numismatice, de cărțile populare și de folclor. Problema cuceririi și romanizării Daciei, cu referiri mai bogate la Banat („Dația Ripenzi sau Râpărea”), tratată nu foarte diferit în raport cu istoricii Școlii Ardelene, este susținută cu noi argumente, aduse de descoperirile arheologice
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
arheologice, epigrafice, numismatice, de cărțile populare și de folclor. Problema cuceririi și romanizării Daciei, cu referiri mai bogate la Banat („Dația Ripenzi sau Râpărea”), tratată nu foarte diferit în raport cu istoricii Școlii Ardelene, este susținută cu noi argumente, aduse de descoperirile arheologice din regiune. Din Evul Mediu românesc reține, insistând asupra Banatului și Transilvaniei, urmărite în contextul istoriei Europei Centrale, cu referințe mai sărace la Țara Românească și cu totul sumare pentru Moldova, momentele marilor bătălii antiotomane, conduse de Mircea cel Bătrân
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
unei păduri de pini. De observat că astăzi, pe acest grind acoperit de nisipuri mobile, pinul a fost înlocuit cu stejarul, datorită schimbărilor climatice din ultimele două milenii. Schimbări semnificative au loc și pe linia litoralului, măsurabile chiar cu ajutorul reperelor arheologice. Astfel, transgresiunea în curs, combinată cu o mișcare de pendulare a Dobrogei, face ca astăzi vestigiile greco-romane din sud, de la Kallatis (Mangalia), să se afle cu 5-6 m mai jos; la Tomis (Constanța), cu 4-4,5 m, iar la Histria
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în dispariția unui alt important oraș-port medieval, Vicina, ce a cunoscut o înflorire deosebită la mijlocul secolului XIV, prin negustorii-corăbieri genovezi 5. O schimbare de dată istorică este și trecerea Neajlovului de pe cursul Ilfovățului, pe actualul său curs. Dovadă sunt vestigiile arheologice neolitice și antice (geto-dace) de pe Ilfovăț, în apropiere de Ogrezeni. Numeroase schimbări hidrografice naturale, unele fiind ajutate și de mâna omului, se constată în zona orașului București, între cursurile Argeșului și Dâmboviței. Informații edificatoare pot furniza cu privire la acest aspect hărțile
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
său din secolul II e.n. (203-241), care ne spune cum acele păsări imaculate ca neaua spălau lespezile templului sfânt cu apă de mare și le măturau în zbor cu aripile lor. Însă insula nu primea numai vizita pelerinilor pioși. Săpături arheologice din secolul XIX au dezgropat fragmentul unui decret olbian din secolul IV e.n., Olbia fiind o colonie greacă de la gura Bugului, prin care se dădea laudă unui cetățean ce izgonise de pe insulă pirații ce-și făcuseră sălaș aici. Erau desigur
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
se găsesc în numele apelor Spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic, așa cum vom vedea mai departe. Este de observat că unii dintre aceștia au sonorități onomatopeice, caracteristice limbilor primare, păstrând din virtuțile lor native. În zona locuințelor rupestre din subcarpații Buzăului, cu vestigii lingvistice și arheologice geto-dace, se află pârâul Fisici, cu izvoare ce piștesc din malurile sale și cătunul Fâsâiți. Tot onomatopeice sunt denumiri din nordul Olteniei, veche vatră bine conservată, de felul Vîja, Țuțuroiu, Bolboroasa. Și, desigur, mai sunt și altele. Afluenții mari ai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de adăpat vitele), luncă, ier (brasecat). Hidronimul Obârșia, la Vădastra - în sudul Olteniei, pentru un mic afluent al Oltului, vine de la un cuvânt slav indicând "partea de sus", în română însemnînd "izvorul unei ape" sau "un loc de origine". Cercetările arheologice efectuate aci, datorate îndeosebi lui Corneliu Mateescu, îndreptățesc presupunerea că în acest loc s-a putut practica irigarea prin derivare gravitațională încă din Neolitic. Figura 9 este edificatoare în acest sens61. Fig. 9. Pârâul Obârșia între măgurile cu vestigii neolitice
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Buc., 1984 (pp. 107-113). 15 Izvoare privind ist. României, I, Edit. Acad. RSR, Buc., 1984 (p. 386). 16 Vulcănescu R., Mitologie română, Edit. Academiei RSR, București, 1985. 17 Teodorescu G. Dem., Poezii populare române, București, 1885. 18 Simion G., Descoperiri arheologice pe grindurile din Delta Dunării, Peuce, II, 1971 (41). 19 Densușianu N., Dacia preistorică, Edit. Meridiane, București, 1980. 20 Teodorescu G. Dem., op. cit., 1885 (p. 43). 21 Macrea D., Studii de istorie a limbii și lingvisticii rom., București, 1965. 22
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
54 Papadopol-Calimach A., Dunărea în literatură și tradiție, An. Acad. Române, tom. VII, secț. II, seria I, 1884-1885 (p. 324). 55 Martonne Em. de, La Valachie, Paris, 1902. 56 Densușianu N., Dacia preistorică, București, 1986 (p. 294). 57 O reconstituire arheologică umanizată, în anexa 1. * Latină populară. 58 Botzan M., Canalele navigabile ale Împăratului Traian, la Dunărea de Jos, Hidrotehnica, 1, București, 1978. 59 Botzan M., op. cit., 1989. 60 Popescu R., Graiul gorjenilor de la munte, Craiova, 1980. 61 O reconstituire arheologică
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
arheologică umanizată, în anexa 1. * Latină populară. 58 Botzan M., Canalele navigabile ale Împăratului Traian, la Dunărea de Jos, Hidrotehnica, 1, București, 1978. 59 Botzan M., op. cit., 1989. 60 Popescu R., Graiul gorjenilor de la munte, Craiova, 1980. 61 O reconstituire arheologică umanizată în anexa 2. 62 Rosetti Al., Istoria limbii române, București, 1968. 63 Hasdeu B. P., Originile Craiovei, în Olteneștele, Craiova, 1884 (p. 36). ?? ?? ?? ??
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
la nivel de poartă presupune implementarea fiecărui element din nivelul precedent cu porți logice. 1.2. Evoluția cronologică a tehnicii de calcul Primele mașini de calcul imaginate de om au fost mecanice. Una dintre primele invenții a fost abacul. Cercetările arheologice au scos la lumina astfel de dispozitive ce au fost datate din 450 î.e.n. (China). Acesta mai este folosit și astăzi în unele regiuni ale globului. abac vechi abacul de astazi Leonardo da Vinci (1452-1519) a desenat o mașină de
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
universitară (1928-1931). În 1919 devine membru corespondent al Academiei Române, între 1922 și 1927 e și deputat liberal, vicepreședinte al Camerei în 1924. Colaborează la „Banatul”, „Graiul românesc”, „Orpheus”, „Revista clasică”, „Reînvierea”, „Universul” ș.a. P.-L. publică studii istorice, filologice și arheologice privitoare la problemele formării poporului și a limbii române, continuității daco-romane, precum și ale Evului Mediu românesc: Tablele cerate descoperite în Transilvania (1890), Cetăți și orașe greco-romane în noul teritoriu al Dobrogei (1914), Romanica (1925), Românii în izvoarele istorice medievale (1939
POPA-LISSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288918_a_290247]
-
șantierului unei hidrocentrale, exaltat, romantic, naiv, luat peste picior de muncitori, înșelat de soție, neînfrânt totuși, în stare să-și suporte drama, hotărât să muncească în continuare și după dezmeticire, după smulgerea brutală din ceața iluziilor. Inspirat de o descoperire arheologică, Studiu osteologic... e o vastă cronică politică, reflectând întreaga epocă dintre sfârșitul ultimului război mondial și „zilele noastre”, când - spune autorul - biografia ce structurează piesa „nu se sfârșește”. Această biografie este a unei țărănci, Măria, eroină „dintr-un șir de
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]