2,289 matches
-
fie circumscrise obiectului de studiu cu caracter istoric, la medieviștii Jacques Le Goff, Évelyne Patlagean sau Paul Zumthor - dezvoltă o complexă arhitectură de concepte, dar și de relații, în mod special cu imaginea și imaginația, dar și cu mitul și arhetipul, cu simbolul și semnul. Aceste noțiuni sunt numitorii comuni ai abordărilor la care ne-am referit, fie că sunt așezați în perspectivă antropologică, fie filosofică (îl reamintesc aici și pe Paul Ricœur), istorică sau naratologică. Întâlnirea acestor patru discipline umaniste
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
căruia îi critică necruțător volumul din 1940, închinat imaginarului), alege să definească noțiunea de schemă drept: ... o generalizare dinamică și afectivă a imaginii, ea constituie factivitatea și non-substantivitatea generală a imaginarului. (52) Schema ar corespunde gesturilor "senzo-motricității"; ea determină marile arhetipuri, care la rândul lor se sprijină pe simboluri. Aș adapta însă aici definiția lui Durand astfel: schema este o generalizare dinamică și logico-simbolică a imaginarului în ansamblul său și a oricărui mod de a proiecta imaginativ. Ea alcătuiește nu doar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
le putem citi și înțelege ierarhia, relațiile de determinare, "legile" și profilul. Ele sunt relevate fie de structuri, fie apar ca unități individuale, dar niciodată autonome, dat fiind că imaginarul manifestă o taxonomie particulară. La un prim nivel, paradigmatic, încadrăm arhetipurile, precum și, derivate din ele - atunci când întâlnesc "istoria" - modelele (mitice, legendare, istorice), tipurile (umane) și sub-tipurile (sociale). Cele mai multe arhetipuri sunt precum formele flexionare ale unui cuvânt: sunt similare până la un punct avansat, pentru că au, practic, același comportament. Reprezintă prototipurile, situate în afara
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fie apar ca unități individuale, dar niciodată autonome, dat fiind că imaginarul manifestă o taxonomie particulară. La un prim nivel, paradigmatic, încadrăm arhetipurile, precum și, derivate din ele - atunci când întâlnesc "istoria" - modelele (mitice, legendare, istorice), tipurile (umane) și sub-tipurile (sociale). Cele mai multe arhetipuri sunt precum formele flexionare ale unui cuvânt: sunt similare până la un punct avansat, pentru că au, practic, același comportament. Reprezintă prototipurile, situate în afara oricărui cadru istoric; ancorarea lor în spațiu trimite la marile areale de civilizație și de spiritualitate, deși, comparate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
marile areale de civilizație și de spiritualitate, deși, comparate, paradigmele pe care le compun se pot reduce ele însele la o matrice unică. Dată fiind universalitatea lui, dat fiind că este punctul de joncțiune între imaginar și rațiune (Durand 53), arhetipul este precum un "modul" al acestor paradigme (este valoarea absolută a unui model real), cu o identitate imuabilă, dar generator al unei întregi linii descendente. Lui îi atribuim rolul major pentru arhitectura imaginarului: este reperul suprem, nonfigurativ, aflat însă "pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
model, dedus pe baza lecturii mărturiilor istorice românești. Dacă este să amintim prima interpretare pe deplin filosofică acordată acestei forme, atunci putem numi ideea de divin (Binele) la Platon (pe linia lui Parmenide), așa cum în mitologia (politică a) imperiului roman arhetipurile majore erau zeii întemeietori ai cetății eterne; în cazul imaginarului creștin, valorile absolute ale lumii greco-romane și ale celei iudeo-creștine sunt cumulate într-un unic arhetip, al divinității, ca voință fondatoare a lumii. Arhetipul tinde însă aici către o reprezentare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Binele) la Platon (pe linia lui Parmenide), așa cum în mitologia (politică a) imperiului roman arhetipurile majore erau zeii întemeietori ai cetății eterne; în cazul imaginarului creștin, valorile absolute ale lumii greco-romane și ale celei iudeo-creștine sunt cumulate într-un unic arhetip, al divinității, ca voință fondatoare a lumii. Arhetipul tinde însă aici către o reprezentare - o imagine mentală, în primul rând − a forței generatoare a universului. Principiul arhetipal, pe baza unei scheme emergente, se fixează mai întâi într-o formă vagă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în mitologia (politică a) imperiului roman arhetipurile majore erau zeii întemeietori ai cetății eterne; în cazul imaginarului creștin, valorile absolute ale lumii greco-romane și ale celei iudeo-creștine sunt cumulate într-un unic arhetip, al divinității, ca voință fondatoare a lumii. Arhetipul tinde însă aici către o reprezentare - o imagine mentală, în primul rând − a forței generatoare a universului. Principiul arhetipal, pe baza unei scheme emergente, se fixează mai întâi într-o formă vagă, abstractă, cu un conținut determinat pe bază lingvistică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
emergente, se fixează mai întâi într-o formă vagă, abstractă, cu un conținut determinat pe bază lingvistică; ulterior, el poate deveni figurativ, dar aceasta este ipostaza cea mai îndepărtată, de fapt, de principiul său generator. Nu e cazul să echivalăm arhetipul cu "ideea" și nici să îl așezăm sub semnul imaginației, pentru că e de preferat să stabilim acum ce sens al cuvântului folosim în teoria de față și nu încadrarea acestei noțiuni. Putem înțelege prin arhetip cel mult schema (abstractă, și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Nu e cazul să echivalăm arhetipul cu "ideea" și nici să îl așezăm sub semnul imaginației, pentru că e de preferat să stabilim acum ce sens al cuvântului folosim în teoria de față și nu încadrarea acestei noțiuni. Putem înțelege prin arhetip cel mult schema (abstractă, și nu icoana divinului − fără să diferențiem aici între divinul precreștin și cel creștin), care a primit diverse interpretări și adaosuri în mitologii, religii și credințe particulare. "Matrice ale ideii"14, "categorii ale gândirii", "metafore axiomatice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care a primit diverse interpretări și adaosuri în mitologii, religii și credințe particulare. "Matrice ale ideii"14, "categorii ale gândirii", "metafore axiomatice" (Durand 52-53), la acest nivel, non-narativ, așadar în care nu este necesar să plasăm categorii referențiale (timp, spațiu), arhetipurile 15 și formele determinate de acestea sunt caracterizate doar de "sememe" ale rolurilor definitorii: întemeietorul, civilizatorul, principiul generator matern etc. Venind dinspre mitologie sau religie (dogmatică) înspre imaginea umanului, schemele tipologiilor paradigmatice asigură joncțiunea între unitățile determinante și simplele reprezentări
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
bază și cele derivate rămân "forme vide", cadre, idei absolute și tipologii fără identitate specifică. Palierul cel mai abstract dintre toate, el este caracterizat totodată de prezența mărcii sacrului și de absența completă a scenariului mitic. Al doilea nivel (depășirea arhetipului se face prin intervenția dubletului categorial "timp-mișcare") este cel al unităților și al structurilor sintagmatice. În cadrul lui putem proiecta complexele ideatice unitare și supra-funcționale de tipul: mitologii, religii, credințe, ideologii, utopii (politice, istorice, științifice). Mijlocul imaginativ prin care aceste unități
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unitare și supra-funcționale de tipul: mitologii, religii, credințe, ideologii, utopii (politice, istorice, științifice). Mijlocul imaginativ prin care aceste unități sunt "narativizate" este mitul, format dintr-o sumă de mitogeme (motive) și miteme (teme) specifice: ... un sistem dinamic de simboluri, de arhetipuri, de scheme, sistem dinamic care, sub impulsul unei scheme, tinde să se realizeze ca povestire. Mitul e deja o schiță de raționalizare, întrucât utilizează firul unei expuneri în care simbolurile se transformă în cuvinte, iar arhetipurile în idei. Așa cum arhetipul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dinamic de simboluri, de arhetipuri, de scheme, sistem dinamic care, sub impulsul unei scheme, tinde să se realizeze ca povestire. Mitul e deja o schiță de raționalizare, întrucât utilizează firul unei expuneri în care simbolurile se transformă în cuvinte, iar arhetipurile în idei. Așa cum arhetipul favoriza ideea și simbolul zămislea denumirea, putem spune că mitul favorizează doctrina religioasă, sistemul filosofic sau, cum bine a remarcat Bréhier, povestirea istorică și legendară. (Durand 54) În cazul ideologiilor, seria de unități derivată din mit
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
arhetipuri, de scheme, sistem dinamic care, sub impulsul unei scheme, tinde să se realizeze ca povestire. Mitul e deja o schiță de raționalizare, întrucât utilizează firul unei expuneri în care simbolurile se transformă în cuvinte, iar arhetipurile în idei. Așa cum arhetipul favoriza ideea și simbolul zămislea denumirea, putem spune că mitul favorizează doctrina religioasă, sistemul filosofic sau, cum bine a remarcat Bréhier, povestirea istorică și legendară. (Durand 54) În cazul ideologiilor, seria de unități derivată din mit este formată din ideologeme
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fiul său, sau a lui Ștefan cel Mare, încă de la sfârșitul perioadei sale de domnie) și retroproiective (de tipul mitizării în perioada pașoptistă a lui Mihai Viteazul). În funcție însă de categoria temporalității, pot fi interpretate ca: mituri arhetipale (atunci când arhetipurile se individualizează în narațiunile civilizării lumii) și inaugurale (cele strict referitoare la geneza cosmosului), continue (ontologice: aventura inițiatică a eroului), periodice (un exemplu: tema originii latine a românilor în discursul prozelit catolic), contemporane obiectului (mitul naturii divine a împăratului: cazul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
codurile oficiale ale spațiului public sau ale vieții private, imaginarul își menține structura internă, cu toate modificările care pot avea loc în timp. Schema sa conceptuală, așa cum am stabilit-o aici, se regăsește în orice model particularizat, care integrează oricum arhetipuri, mituri, coduri, imagini și simboluri. Imaginarul medieval, după cum îl vom configura și îl vom descrie, pe o "platformă" antropologică (în baza mărturiilor prezente în special în texte), manifestă și el o anumită logică internă și o articulare modulară, chiar dacă este
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
atât păcătoșii, cât și forțele răului și scenografia puniției (fie în câmpul acțiunii umane coercitive, fie în cel al Judecății divine, respectiv al "lumii de dincolo" și în special al iadului). Spre diferență de sistemul conceptual al imaginarului, în care arhetipul se situa la un prim nivel, paradigmatic, generator, în modelul imaginarului medieval acesta nu mai cunoaște un loc anume. El generează modele, tipuri și sub-tipuri, figuri exemplare care acționează în spiritul moralei creștine (personaje biblice, sfinți-martiri, sfinți-militari, figuri feminine sacralizate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se situa la un prim nivel, paradigmatic, generator, în modelul imaginarului medieval acesta nu mai cunoaște un loc anume. El generează modele, tipuri și sub-tipuri, figuri exemplare care acționează în spiritul moralei creștine (personaje biblice, sfinți-martiri, sfinți-militari, figuri feminine sacralizate). Arhetipul se regăsește și în imaginarul puterii autocrate laice, acolo unde fixează în întemeietorul creștinismului, Constantin I, forma mitică și deschide registrul modelelor cel mai bogat reprezentate în istoriografie, și nu numai. Ceea ce compunea primul sistem (scheme, structuri și forme), în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un întreg "instrumentar" de memorare. La fel se întâmplă și cu "sistemul semiotic al puterii" (cum îl numește Le Goff), care se creează pe baza "gramaticii" imaginarului. Spre exemplu, schema ceremonialului înscăunării (descris într-o cronică) se formează prin cumularea arhetipului (întemeietorul) cu narațiunea mitică (cucerirea unui nou teritoriu, civilizarea), cu ritualul (sacrificarea unui animal) și cu simbolul (heraldica, tronul, sceptrul, coroana); codurile scenografice, scenariile ceremonialurilor − primirea solilor, mazilirea, primirea domnului la hotar etc. − particularizează structurile "morfologice" ale sistemului general al
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în beneficiul ei), pentru că ele trebuie să aibă mecanisme de codificare și decodificare compatibile, ușor de înțeles și de utilizat oricând. Sistemul conceptual al imaginarului se revarsă în întreg modelul tip matrice pe care îl propun pentru evul mediu, cu arhetipurile sale (dar și modelele istorice și spirituale și tipurile sociale), cu religia oficială (o suprastructură de tip sintagmatic), cu credințele populare, ereziile sau gnozele care traversează cultura și imaginarul popular creștin, cu bestiarele, complexele, codurile și unitățile spațiu-timp ("clase morfologice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească... (Ureche 8) Aceasta ar fi patria primordială din mitologia medievalității românești. O teratologie proiectată la început timid într-o lumină sacră, pentru că arhetipul nu are dimensiunile uriașe din cosmogoniile grecești sau orientale, ci limitele geografice ale unui teritoriu real. Totuși, întâiul descălecător, Traian, prezent mai târziu la Miron Costin (precum și în Letopisețul anonim al Moldovei), nu figurează la Grigore Ureche, în prima mare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o imagine complexă, ci și ca răspuns la mișcarea istoriografică regională care provoca astfel de scrieri, dar și astfel de reacții. Mitul întemeietorului răspunde pe deplin nevoii resimțite de cărturari de a recupera începuturile, de a opune presiunilor externe un arhetip și o identitate națională apărată și prin prestigiul originii latine. Asumarea descendenței, în scrierile polone ale lui Miron Costin, consonante cu fragmentul din Analele slavone cuprinse în Letopisețul Cantacuzinesc și cu cronica lui Ureche, configurează în palierul culturii scrise perimetrul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
esențiale din timpul lui Ștefan cel Mare, voievodul care a făcut din cultul strămoșilor domnești, cu care-și punea în relație directă propria stăpânire, o chestiune fundamentală. (Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii 261) Realitatea istorică a începuturilor, memorată prin arhetipuri sacre și prin simbolistica topografică și heraldică, a impus motivul jertfei - implicit, înfruntarea morții și a destinului potrivnic - drept cea mai importantă coordonată a imaginarului românesc. Corelarea descălecatului Moldovei cu cel al Munteniei conduce către semnalarea celuilalt mit, al lui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și o au zidit într-o chilie, lăsându-i numai o ferestruie, de-i da pe acolo pită și apă. (Cronica anonimă despre Brâncoveanu 347) Dacă analizăm codurile antropologice ale "cotidianului" - aici, ale interiorului domestic -, se observă cu ușurință că arhetipul femininului își subsumează și întreaga simbolistică a preparării hranei, a apei vieții și a morții, a focului vetrei, a vestimentației țesute și a culorilor. Peste acest regim al casei și al "nocturnului" stăpânește însă în evul mediu legea creștină a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]