3,559 matches
-
Trebuie făcută o delimitare între "texte" și "discursuri"? Marcînd existența "tipurilor de enunțuri relativ stabile", Bahtin insistă asupra deosebitei lor mobilități. De fapt, pentru a lua în calcul toți parametrii discursivității, este necesar să dispunem de un model capabil să articuleze discursuri și instituții și să descrie "sistemul de raporturi" care, "pentru un anumit discurs, reglementează amplasările instituționalizate ale diverselor poziții pe care le poate ocupa subiectul enunțării" (D. Maingueneau, 1984, p. 154). Unitatea de analiză devenind mai puțin discursul decît
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de acest avertisment. De fapt, analiza obiectului nostru de studiu implică luarea în considerare a două puncte de vedere. Pe de o parte, nu trebuie să explicăm totul plecînd de la o paradigmă lingvistică; dacă ea este dominantă, trebuie să se articuleze cu alte dimensiuni comunicaționale. Pe de altă parte, nu avem neapărat nevoie de un discurs de expertiză pentru a justifica o acțiune publicitară. Abordarea noastră se dorește interdisciplinară, revendicare nu atît de simplă pe cît s-ar părea. Și aici
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
care acțiunea de limbaj trebuie să îl producă asupra destinatarului. Vom ține seama aici de forța ilocuționară a elementelor de paratext. Diferiții parametrii ai interacțiunii sociale și ai actului material de producere definesc contextul în care acțiunea de limbaj se articulează. Prin urmare, analiza pragmatică și textuală a paratextului trebuie să integreze și contextul de producere/receptare a diferitelor genuri discursive. Exerciții 1. Alegeți o operă și realizați o analiză paratextuală, identificînd elementele ce țin de responsabilitatea autorului și cele care
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
care o marchează; cu alte cuvinte, pentru receptor (I), "fără îndoială" funcționează ca o cerință interpretativă stipulînd că, în secvența de după "fără îndoială", trebuie căutate (identificate), pe de o parte, două propoziții p și q, și, pe de altă parte, articulate într-o construcție în care se opun (1986, p. 88). Vom preciza care sînt caracteristicile enunțiative și argumentative ale unei funcționări textuale de acest fel. Prezența conectorului FĂRĂ ÎNDOIALĂ obligă la recitirea primelor două paragrafe: primul evidențiază impactul actual al
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
asemenea alegeri, pentru Gallimard Jeunesse, este de cel puțin două tipuri: pe de o parte, dimensiunea enunțiativă a propozițiilor permite stabilirea adevărului/validității absolute pentru importanța, totuși relativă (față de concurență), a diferitelor colecții; pe de altă parte, dimensiunea referențială rezultată articulează o prezentare reală a cărților cu o auto-referențialitate a enunțurilor (a căror validitate este relativă față de propriul lor context de enunțare) pe care ironia o autonomizează. 2.2. Dimensiunea secvențială a propozițiilor În acest punct, vom începe analizarea structurilor secvențiale
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în al treilea paragraf arată că este asigurată o noutate asumată enunțiativ pentru a conduce la o altă concluzie, complementară, de o forță superioară [P12]/[P13]. Să observăm prima propoziție și fraza care închide al treilea paragraf [P13]. Ea este articulată concluziei anunțate în [P12] și introdusă prin IAR. În cazul de față, enunțătorul se bazează efectiv pe [P12] pentru a justifica enunțarea prin intermediul [P13]. Legătura dintre [P12] și [P13] are rolul de a prezenta un fapt deja cunoscut la care
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
mie asta la vreme!? Pentru cuplul Ghiță-Ana, așezarea la Moara cu noroc a fost categoric proba de foc a durabilității relației lor. Contrar aparențelor, comunicarea dintre cei doi, până la mutarea la cârciumă, fusese una din care nu lipsiseră două mecanisme articulate despre care vorbesc psihologii: autodezvăluirea (self-disclosure) (S. Jourand) sau penetrarea socială (I. Altman, 1973 și D. Taylor, 1979) și dezvăluirea reciprocă. Pe măsură ce partenerii învață să se autodezvăluie − spun specialiștii − se produce o tot mai mare apropiere și întrepătrundere psihologică și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Treia Republici, ies în evidență, coerente, structurate și organizate, toate elementele constitutive ale unei adevărate povestiri mitice, ce corespund unei duble finalități, explicativă și mobilizatoare în același timp. Faptul că necesitatea unității constituie axa povestirii, nucleul în jurul căruia aceasta se articulează, explică acel caracter în mod obligatoriu univoc, ca să nu spunem maniheist, al discursului. În ce privește naratorul, nu se poate spune că el face dovada unei neutralități, că justifică, atunci cîiid sînt, pozițiile adverse, că menționează justificările ce pot fi invocate de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acest concept se încearcă încă determinări cantitative în ceea ce privește influențele frecvent nefaste în registrul formării): "Educația permanentă este un concept care înglobează toate dimensiunile actului educațional atât sub aspect temporal prin educație pe tot parcursul vieții cât și sub aspect spațial, articulând toate influențele și acțiunile exercitate asupra educabililor într-o structură formală (școală, universitate), nonformală și informală". (Robu, 2008, p. 35) Ideea utilizării în școală a experienței dobândite în afara școlii, dar și a creșterii relevanței experiențelor școlare pentru viața cotidiană a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
din dragostea față de cultură și istorie, după cum rezultă din scrisorile Către un vechi tovarăș (K staromu tovarisciu) și din eseurile dictate în germană De pe celălalt țărm (Vom anderen Ufer, 1850; ediția rusă este din 1855). Astfel acesta a reușit să articuleze o viziune diferențiată asupra nihilismului, concepându-l ca logică a transformării și salutându-l ca fenomen pozitiv: Nihilismul este logica fără constrângeri, este știința fără dogme, este supunerea necondiționată față de experiență și acceptarea umilă a tuturor consecințelor, indiferent care ar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și Hermann Hesse. Dar dincolo de orice contingență, opoziția era de principiu. Reluând antiteza nietzscheană dintre apolinic și dionisiac, și în același timp pe cea romantică și vitalistă dintre spirit și viață, Thomas Mann o completa cu noua semantică a modernității, articulând-o cu măestrie suverană în multiplele sale fațete: creativitatea se opune cunoașterii abstracte, simplitatea originară intelectualității, iar plinătatea tulbure și demonică a vieții purității ascetice a raționalității. Și mai mult încă: susținea primatul spiritului eroic german asupra spiritului mercatil anglo-saxon
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de sfârșit, și tocmai această ignoranță cu privire la proveniența și destinația sa este cea care conferă vieții romanțate tensiunea sa dramatică la fel ca într-o tragedie a cărei origine și soluție nu s-ar cunoaște. Simplificând, desfășurarea romanului gnostic se articulează în următoarele episoade: 1) înainte de toate există Unitatea originară; 2) din aceasta se desprind câteva ipostaze care vor să devină independente aici sunt incluse păcatul și culpa și cad în lume, în care, uitând de originea lor și predispuse la
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lingvistic și care ne determină opinia. Ideea pe care o avem despre forma acestui enunț, adică a unui gen precis al discursului, ne ghidează în procesul nostru discursiv. (1984: 288) Cu toate că Bahtin nu explică nicăieri din câte cunoaștem cum se articulează contextul socio-politic și alegerea unei organizări compoziționale, lingvistica contemporană cu greu poate evita întrebarea: care sunt limitele autonomiei limbii (reguli fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, semantico-logice de bază)? Care este partea supradeterminării sistemului prin punerea în text sau discurs? Înlănțuirea cuvintelor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este prada desemnată a celui puternic", care presupune în mod evident doi actori cu funcția de a asigura legătura, în profunzime, a propozițiilor: S1 cel mai puternic și S2 cel mai slab, dar nu putem vorbi de un proces transformațional articulat în jurul celor doi declanșatori (Pn2 și Pn4) care asigură trecerea de la situația inițială la situația finală. Pentru a scrie o povestire și pentru a depăși simpla descriere de acțiuni, ar trebui, de exemplu, să imaginăm un proces care îi pune
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a acestei scurte legende care însoțește fotografia unei faleze cu perete de escaladare din regiunea Evian și Thonon: Decor verde Stânci masive și de neclintit Pasul Ursului Are totul pentru a fi îndrăgit. (Alpi-rando, nr. 90, 1986: 116) Pentru a articula cele două modele de analiză, secvențială și pragmatică, încercați să puneți în evidență dimensiunile semantice, enunțiative și ilocuționare ale acestui text de scurtă întindere. Capitolul 4 Prototipul secvenței argumentative Așa cum am notat mai devreme, nu trebuie să confundăm unitatea compozițională
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unui punct esențial al problemelor pe care le-am întâlnit în precedentele reprezentări ale acestui text. Rămâne acum să stabilim cât putem de clar diferitele mișcări argumentative, revenind la principalele suporturi inferențiale. Conectorul argumentativ DAR, aflat în deschiderea propoziției [d], articulează două premise care au valoare de informații date pentru două concluzii opuse. Propozițiile [c] ("Știți bine asta") și [d] ("Dar mai știți și că") insistă asupra faptului că interpretantul-cititor ("Dumneavoastră") este capabil să efectueze anumite inferențe. Avem astfel o primă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
exercițiile de analiză secvențială Exercițiile propuse, precum și răspunsurile date au rolul, pe de o parte, de a permite cititorului să verifice dacă a înțeles anumite expuneri teoretice și, pe de altă parte, de a completa anumite informații și de a articula anumite noțiuni. Această dublă finalitate arată de ce unele analize sunt mai dezvoltate decât altele. Foarte rar este vorba de simple răspunsuri la exerciții. Textul 2.1.: O anecdotă de Chateaubriand Propoziția [a] constituie Rezumatul episodului (Pn0), insistând asupra faptului că
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
realizate din punct de vedere argumentativ prin conectorul TOTUȘI. Fiecare din aceste două fraze se încheie așa cum s-a afirmat printr-o reformulare, servitorul chinez este, pe rând, "un personaj de carnaval", apoi un "cavaler de război". Conectorul TOTUȘI, care articulează cele două reformulări, introduce o mișcare argumentativă semnalând că textul se orientează către cea de-a doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această orientare argumentativă face posibilă realizarea ultimei fraze (P5): "unul din acei bărbați redutabili" care prezintă aceeași referință cu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această orientare argumentativă face posibilă realizarea ultimei fraze (P5): "unul din acei bărbați redutabili" care prezintă aceeași referință cu cea de-a doua reformulare. Funcția textuală a conectorului este vizibilă: semnalează un plan al textului articulând cele două părți ale portretului în paralelă. Așa cum am putut observa mai sus, este inutil să plecăm de la "unitatea" frazei pentru a analiza caracteristicile textuale ale acestui fragment. Frazele P3 și P4 sunt, în esență, unități tipografice care corespund celor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
am putut observa mai sus, este inutil să plecăm de la "unitatea" frazei pentru a analiza caracteristicile textuale ale acestui fragment. Frazele P3 și P4 sunt, în esență, unități tipografice care corespund celor două secvențe descriptive complete, construite în paralel și articulate din punct de vedere argumentativ printr-un conector. Pentru a putea identifica structura textuală a fiecăreia dintre aceste două fraze-secvență, este necesar să plecăm de la unități de analiză textuală despre care am mai vorbit în câteva rânduri: macro-propoziția descriptivă, unitatea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
subiectul actului reprezentațional. Punctul de vedere al lui Hugo Dyserinck, ca de altfel al multor cercetători tributari perspectivei literare a imagologiei, susține că "imaginile legate de caracter și identitate nu sunt reprezentări mentale ale unei națiuni despre alta, ci sunt articulate ca fiind construcții discursive care circulă la nivel social și se constituie în pattern-uri naționale"144. Discutând despre felul cum este privit străinul, Dyserinck susține că imagologia s-a născut din neputința cercetătorilor de a rezolva problema influențelor de la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
atât de abordarea sociologică a analizei de conținut, cât și de perspectiva în care obiectul de studiu al imagologiei trebuie să fie imaginea celuilalt, conturând o metodă proprie de analiză a imaginii sociale cu ajutorul unui set de elemente constant definite, articulate în sistemul indicatorilor de imagine. De fapt, indicatorii de imagine sunt o grilă de evaluare a imaginii sociale, constituindu-se în elementele de structură ale acesteia întrucât o particularizează în funcție de specificul obiectului imaginii. Metoda analizei imaginii folosește ca instrument de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
elementele gândirii mitice în baza rațiunii suficiente; subconștiința prin efect simpatetic sau empatetic și inconștiința prin cod genetic"210. În acest sens, pentru Vulcănescu, gândirea mitică aparține într-o anumită măsură tuturor nivelurilor conștiinței, îndeplinind în cadrul fiecăruia o funcție și articulându-se în conformitate cu mecanismele care guvernează structura respectivă. Însă, reducția de la conștient la inconștient, fragmentarea imaginii și înlăturarea treptată a elementelor ei pentru a ajunge la fondul străvechi arhetipal sunt relevante în măsura în care are în vedere conștiința individuală și capacitatea individului de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru a transmite povești cu valabilitate universală. În acest sens, dintre formele de manifestare a conștiinței, probabil că religiile sunt cel mai mult fundamentate pe mituri istorice, Creștinismul și Islamul fiind doar două exemple. Poveștile despre Iisus și Mohamed sunt articulate în același fel cum sunt și miturile, structura și sensul lor putând fi studiate cu instrumente asemănătoare analizei mitologice. Ambele religii au la bază evenimente și personaje reale, istorice, pe care le transformă în funcție de nevoile indivizilor dintr-un anumit spațiu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a o domina și sunt formele prin care se exprimă credințele. Teoria psihanalitică a lui Jung295 susține că simbolul este veșmântul sub care se ascunde arhetipul. Prin simbol, arhetipul devine perceptibil, fie conștiinței individuale, fie conștiinței colective, aceasta din urmă articulând simbolurile în cadrul miturilor. Conform lui Jung, simbolul asigură medierea între conștient și inconștient și stabilește o relație între ceea ce este ascuns și ceea ce este manifest. În timp ce psihologia vede în simbol un element substitutiv bogat în semnificație și care exprimă, într-
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]