1,758 matches
-
raport secret asupra războiului din Vietnam. Hannah Arendt (1972) a analizat pe larg acest raport; ea susține că eforturile de a induce în eroare din timpul războiului nu aveau ca scop ținerea în secret a unor informații față de inamici, ci ascunderea adevărului asupra evenimentelor din Vietnam față de poporul american, în special față de membrii Congresului. Arendt arată că evenimentele respective erau arhicunoscute inamicului (cf. Arendt 1968:236; 1972:14, 27). În ciuda scăderii credinței în sinceritatea guvernului pe timpul războiului din Vietnam, administrația Statelor Unite
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ce au loc în timpul unui proces. Eu consider aceste exagerări "greșeli de interpretare strategice". O distincție clară este făcută uneori între ceea ce Scheppele (1988:132-133) numește "interpretare greșită intenționată", lucru nepermis în tribunalele americane, și crearea unei impresii false prin ascunderea informațiilor care nu au fost cerute. Această distincție este similară aceleia între minciuna prin omisiune și cea propriu-zisă, cea din urmă fiind pedepsită cu mai multă severitate. În timp ce avocații nu vor să admită că în pledoariile lor se întîmplă uneori
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pentru că îmi era teamă de ceea ce mi s-ar fi spus. Voiam să cred că totul mergea bine și că nu eram mințită". Într-adevăr, o persoană din afară poate da în vileag o minciună cu mai multă ușurință, deoarece ascunderea adevărului nu-i aduce nici un avantaj. Astfel vedem că, deși capacitatea de a spune și a detecta minciunile se dezvoltă fără un efort anume pe parcursul procesului de maturizare, abilitatea de a avea succes prin minciună trebuie exersată; în această privință
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să se afle ce cred, dintr-un motiv sau altul (teamă, nesiguranță, neîncredere în sine, timiditate, neîncredere în operatorul de anchetă, conștientizarea discrepantei între opinia lor și dezirabilitatea socială etc.); d. unele persoane simt că există o presiune socială pentru ascunderea adevărului și declara neadevăruri, gândind că o “minciună inocentă” nu-i un lucru chiar atat de rău, mai ales că rămâne anonimă. Date fiind toate acestea trebuie imaginat un sistem de intrebari care să permită concluzii despre direcția, intensitatea, consistentă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
care Domnul Isus, în evanghelie, nu-l poate suporta deloc: ipocrizia. Episcopul Romei, cu al său ton cumsecade, a reamintit acest lucru episcopilor din Asia, în acești termeni: «Mai există și o a treia ispită, care este aparenta siguranță a ascunderii în spatele răspunsurilor simpliste, a frazelor meșteșugite, a legilor și a regulamentelor. Isus a luptat mult cu acești oameni care se ascundeau în spatele legilor, a regulamentelor, a răspunsurilor simpliste... I-a declarat ipocriți. Credința, prin natura ei, nu este auto-referențială, credința
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
poate arăta decît biciul și parul, duhul înțelegerii și al blîndeții fiindu-i străin firii lui îndrăcite. Nefîrtaților! Adevărul este altul și voi, dacă nu l-ați știut, cu siguranță că l-ați intuit pentru că numai așa se poate explica ascunderea tăblițelor de plumb ale strămoșilor noștri timp de aproape 130 de ani(sau mai mult pentru că despre ele nu se știe nimic concret) la Institutul de Arheologie din București. Iar înverșunarea cu care îi atacați pe toți cei care vreau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
când, unde și cu cine, ca să putem sesiza la timp orice pericol de orice natură. Daca îi vom dezaproba sistematic, dacă ne vom scandaliza, dacă îi vom spiona în loc să-i întrebăm deschis, rezultatul va fi o reacție de apărare, de ascundere a unor adevăruri, chiar nevinovate. Este greu, dar trebuie. Trebuie să acceptăm ceea ce, la prima vedere pare inacceptabil. În general oameni sunt subiectivi cu ei înșiși, dar mai treji, când îi privesc pe ceilalți. Tendința este de a mustra imediat
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
spunea că argumentarea este înscrisă în limbă, că a argumenta înseamnă a vorbi și nu poți vorbi fără să argumentezi, în replică am putea spune că manipularea nu este înscrisă în limbaj (deși unii autori au scris despre starea de ascundere, de mascare a limbajului), că poți vorbi fără să manipulezi (deși unii autori au manipularea înscrisă în spirit și astfel și în propriul discurs). Faptul că manipularea și limbajul natural nu fac “casă bună” împreună reiese și din situația că
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
perspectivă: estetica scriitorului este o estetică apofatică (structurată de categorii negative), în care existența lui Aubrey de Vere este o operă de artă „a cărei noimă este de nepătruns” cu ajutorul gândirii logice. Misterul existenței personajului se constituie însă nu prin ascunderi succesive, ci prin supradeterminare semantică, printr-un exces de transparență. Viața ca operă de artă se desfășoară conform unui sens/joc secund, sens care, supradeterminându-le în mod secret pe toate celelalte, „transpare”, paradoxal, în trăirea simplității și limpezimii naturale ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
de care singură au mărturisit cătră boieri: trecând cu carul au văzut pre boieri, și lăcrămând au zis: Boieri, boieri! rușinatu-m-au păgînul!" Cronica e plină de amănunte familiare ce dau viață lucrurilor. Ivirea lui Calga tătarul și a cazacului Hmil, ascunderea lui vodă "în nește poieni", arderea Iașului ("într-o mică de ceas cenușă s-au făcut"), molima ce a urmat, însoțirea Ruxandrei cu Timuș cel cu "numai singur chip de om, iară toată firea de heară", venit cu ruscile lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
amplasat în stânga interfeței Access și include obiectele Access (tabele, formulare, interogări, rapoarte, macro-uri, module) create de utilizator, de unde apoi sunt apelate și utilizate în funcție de necesitățile aplicației respective. Figura 4.6. Panoul de navigare 66 | Baze de date financiar-contabile Observație: Ascunderea sau vizualizarea panoului de navigare se realizează prin selecția tastei F11 sau a butonului . Rubrica document sau zona de lucru cu documente este utilizată pentru crearea, modificarea și afișarea conținutului documentelor de tip: tabel, formular, raport, interogare, macro, modul. Este
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
derulantă să fie sortate după valorile crescătoare sau descrescătoare ale unui atribut. În exemplul luat este relevantă sortarea alfabetică după numele angajatului (NumeAng), și nu în funcție de codul său numeric personal (CNPAngajat). Penultimul pas (figura 4.48) propune utilizatorului opțiunea de ascundere a valorii atributului (Hide key column) care se preia dintre valorile cheii primare aferente tabelului legat. În multe situații, cum este și cazul exemplului nostru, valorile cheii preluate sunt nerelevante, din punct de vedere informațional, pentru interesul utilizatorului. Astfel, ascunzând
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
ca mărgelele pe ață. Una din stratagemele care prin rezultate putea fi confundată cu o strategie și care, de altfel, nu e nouă, este aceea a luptei În numele fericirii maselor; este paravanul cel mai sigur și mai verificat istoricește, de ascundere a celor mai meschine conjuncturi. Dar să revenim la discuțiile despre nuvelă. Nici opiniile lui Geo Dumitrescu nu-și găsesc ecou În presa de specialitate. Abia după aproape două luni, poziția acestuia, magistral principializată, o regăsim Într-un editorial din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a vieții literare din vreme; era fața triumfalistă, plină de grandomanie a „literaturii maselor” care oricând putea fi „fluturată ca un steag elocvent: 44 de cenacluri, peste 1500 de membri, iar În timp, cifrele se dublează; era un mod de ascundere a unui mare vid; era, mai ales, un cadru ideal de ajustare a conștiințelor tinere, după calapod. Sigur că În vreme, În prezentul de-atunci, În timpul trăirii, pentru tineri, pentru majoritatea lor, lucrurile nu păreau deloc așa: exista un entuziasm
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
influențe străine decât poezia și că influențele suferite de prozator sunt mai greu de observat. Realitatea obiectivă, pe care trebuie s-o redai în proză, te distrage de la influențele străine pe care le-ai suferit; iar atitudinea obiectivă a prozatorului (ascunderea propriei personalități a acestuia) împiedică vădirea influenței străine. În toate literaturile, influențele străine se observă mai ales și mai mult în poezie. Și dacă este așa, atunci Eminescu nu este mai înapoiat decât urmașii săi, căci faptul că apare mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fi sigilate în mod simplu și eficace; (b) sunt construite astfel încât nici o marfă să nu poată fi sustrasa sau introdusă fără efracție care să lase urme vizibile sau fără ruperea sigiliilor; (c) nu conține nici un spațiu ascuns care să permită ascunderea unor mărfuri; (d) spațiile rezervate pentru încărcare sunt ușor accesibile pentru inspecția autorităților competente. 4. Biroul de plecare poate renunța la sigilare dacă, având în vedere alte eventuale măsuri de identificare, descrierea mărfurilor din declarația T1 sau T2 sau din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]
-
1) din Legea nr. │Art. 7 alin. (2) din Legea nr. │Art. 7 alin. (1) din Legea nr. │Art. 8 alin. (2) din Legea nr. │Art. 8 alin. Art. 8 alin. (3) din Legea nr Art. 8 alin. 1.10 │Ascunderea bunului ori a │Art. 9 alin. (1) lit. a) din │Art. 9 alin. (1) lit. b) din │Art. 9 alin. (1) lit. c) din │Art. 9 alin. (1) lit. d) din │Art. 9 alin. 1.14 │Executarea de evidențe conta-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201445_a_202774]
-
1) din Legea nr. │Art. 7 alin. (2) din Legea nr. │Art. 7 alin. (1) din Legea nr. │Art. 8 alin. (2) din Legea nr. │Art. 8 alin. Art. 8 alin. (3) din Legea nr Art. 8 alin. 1.10 │Ascunderea bunului ori a │Art. 9 alin. (1) lit. a) din │Art. 9 alin. (1) lit. b) din │Art. 9 alin. (1) lit. c) din │Art. 9 alin. (1) lit. d) din │Art. 9 alin. 1.14 │Executarea de evidențe conta-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201446_a_202775]
-
r? toarea Occidentului de Semiluna victorioas? �. Dom�novszky continuă �ns? s??l critice pe Iorga, spun�nd: �Gre? eala evident? a lui Iorga const? �n sistemul aplicat de el. Această a fost cauza interpret? rîi sale evident fals? a izvoarelor istorice, a ascunderii unor fapte importante sau a banaliz? rîi adev? ratei semnifică? îi a acestora�. Sau, �n alt? parte: �Că s? poat? ascunde adev? rul, autorul rom�n prefer? s? recurg? la propriile lui ipoteze arbitrare ? i artificiale�. Mai mult, Dom�novszky sus? inea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și talentat orator. Toate acestea configurează o operă autentică, fiind unite printr-un fluid, la rădăcina lor, pe care-l recunoaștem ca stil personal. În teoria sa poetică sondează adânc în plan ontologic spectacolul lumii ascuns, "scoțându-l astfel din ascundere" (v. Heidegger), printr-un demers cu altitudine teoretică admirabilă. Aici se dovedește un pasionat al conceptului luat ca instrument al construirii operei, fie ea artistică, fie teoretică. El este, dincolo de calitatea de artist, un gânditor plasat în spațiul metafizicii operei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
înțeles că e mințită. Dar ea la rândul ei nu putea spune nimănui durerea dublă: trădarea tatălui care plecase și a mamei care o mințea! S-a declanșat bâlbâiala ca nevroza reactivă la situația dată. Poate că forma clasică de ascundere a adevărului față de copil, în contextul mentalității noastre este nedezvăluirea adopției. Părinții adoptivi fac tot ce pot pentru a nu dezvălui copilului adoptat acest adevăr vital pentru dezvoltarea identității sale. în majoritatea cazurilor de adopții nereușite, în care s-a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
totuși ele nu sunt expresia acelorași categorii de acte sau fapte. Întrucât este vorba despre acțiuni greșite, normele deontologice pot interzice minciună și ț]cerea în situații aparent diferite, dar de fapt foarte apropiate. În esenț], totul se reduce la ascunderea adev]rului. Fried (1978, pp. 9-10) afirmă urm]toarele: În orice caz normă deontologic] prezint] anumite limite și ceea ce dep]șește aceste limite nu mai este interzis. Astfel, este greșit s] minți, dar s] ascunzi adev]rul spre binele cuiva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intenționat, nu se poate afirma c] a greșit. Natură leg]turii dintre acțiunea direct] și formularea strict] a normelor nu este dificil de înțeles. Dac] acțiunea prohibitiv] a normelor deontologice vizeaz] doar intențiile, putem afirmă c] minciună este diferit] de ascunderea adev]rului, deoarece minciunile sunt obligatoriu intenționate (pentru c] urm]resc s] însele, s] induc] în eroare), în timp ce nedezv]luirea adev]rului nu este intenționat] (pentru c] scopul nu este de a înșela). În sens mai larg, dac] noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lips] de respect, anumite chestiuni importante r]mân totuși f]r] explicație, devenind tot mai presante. Am stabilit c] normele deontologice au o formulare restrâns] și un caracter limitat: action]m greșit atunci cand înșel]m pe cineva prin minciun], ins] ascunderea adev]rului și înșelarea copiilor, a celor a c]ror minte este afectat] de vârst] sau de boal] în „scop benevol” (Donagan, 1977, p. 89), nu mai sunt clasificate drept minciuni și, prin urmare, sunt permise, cu condiția s] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dac] minciună este un lucru greșit care neag] persoanei afectate „libertatea de alegere, gândirea rațional], eficacitatea și, mai ales, personalitatea moral]” (Fried, 1978, p. 29), indiferent de substratul s]u motivațional, de ce nu este valabil acest lucru și în cazul ascunderii adev]rului în mod intenționat? Este, de asemenea, neclar motivul pentru care condiția respectului nu include și respectul pentru acele persoane care se bucur] de bun]stare sau motivul pentru care încerc]rile consecințialiștilor de maximizare a bun]st]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]