8,644 matches
-
să aibă și "asentimentul locuitorilor". Datorită creșterii dezinteresului populației pentru "treburile publice", statul a încercat să promoveze o nouă cetățenie, preocupându-se de implementarea unor echipamente de animare a teritoriului urban. Faptul a avut ca urmare o creștere a fenomenului asociativ. Când statul nu a conștientizat "slăbiciunile" politicii orașului, nu a cointeresat locuitorii, s-a ajuns la creșterea absenteismului electoral, la înmulțirea revendicărilor extremiste, la manifestări integriste, mafiote, la degradarea construcțiilor, a patrimoniului construit, la comportamente regresive de tot felul. În
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mâine o nouă ambiție pentru orașe ("politica orașului este în centrul actului de guvernare") (1998); Programul Guvernamental de Reînnoire Urbană și de Solidaritate (măsuri vizând favorizarea revitalizării economice a orașelor, a accesului la ocupare, integrarea socială, dezvoltarea serviciilor, susținerea vieții asociative etc.248) (1999); Legea de Solidaritate și Reînnoire Urbană (2000) etc. Au fost create "metropolele de echilibru" (după ce Parisului i se acordase atenție disproporționată în raport cu alte orașe de pe teritoriul Franței și devenise mult prea important în raport cu acestea, autoritățile au urmărit
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
implicării directe in procesul decizional. Apariția conștiinței participării locuitorilor poate începe cu luarea la cunoștință, cu sensibilizarea față de problemele comune, cu convingerea că au interese comune în blocul în care locuiesc, pe strada lor, în cartier, la nivelul satului. Practicile asociative pot duce la (re)descoperirea solidarităților tradiționale, la dar, schimb, chiar sacrificiu. Empowerment-ul este procesul de învățare prin care locuitorii, chiar și cei mai săraci, mai vitregiți, vulnerabili etc. învață "să ia cuvântul", să-și ia viața în stăpânire, să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nu rămâne decât să fie interpretată în cel mai rezervat mod cu putință, ca ordine a lucrurilor. Altfel spus, memoria este capabilă de readucerea în prezent a unor impresii, iar această reactualizare a lor are loc într-o manieră ordonată asociativ. Un exemplu pentru modul în care reminiscența acționează prin asocieri ar putea avea ca punct de plecare următoarea situație: să spunem că X intra într o casă asemănătoare casei părinților lui, pe care nu a vizitat-o de mult timp
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
își aducă aminte și de aerul ra coros din camera în care obișnuia să doarmă, amintire care-l trimite mai departe cu gândul la felul în care era aranjată mobilă și la felul în care lumina străbătea încă perea. Manieră asociativa în care tot acest șir de amintiri este reactivat, adus în prezent, fără a se pierde conștiința faptului că face parte dintr-o experiență tre cuta, si nu una prezenta, este exact felul în care reminiscența funcționează. 3.4. Imaginația
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Meșederu, a fost superior. Preocupări mnemotehnice Nu încetează să se pregătească și să scrie, elaborând pentru revista Convorbiri literare studiul "Edelweisz o rememorare (contribuțiune la psihologia experimentală)", un fel de aide-memoire pentru reamintirea numelui unei flori. Reamintirea este un proces asociativ la care participă cu grade de conștientizare diferențiate imagini auditive, motorii și vizuale, în care explică cum se produce reamintirea numelui uitat al unei flori. Preocuparea lui părea a fi un rudiment de ceea ce astăzi numim psihologie cognitivă experimentală. După ce
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
completă, cu cât concepțiile, personalitățile, realizările medicale, doctrinele din evoluția medicinei sunt prezentate în contextul istoric, cultural, economic al popoarelor și vremurilor. Această conexare deloc ușoară își are avantajul ei pentru studenții mediciniști și pentru orice alt lector, asigurând înțelegerea asociativă a evenimentelor, în ansamblul lor, și a medicinei în spiritul epocii. Autoarea acestei cărți Doamna Dr. Cristina Ionescu, probează metodologic dexteritatea cercetării, orizontul pluridisciplinar față de evoluția, obiectivele și finalitatea sistemului științelor medicale. Ca pedagog, autoarea este convinsă că Istoria Medicinei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
neuronale generatoare de impulsuri eferente cu rol cert în reglarea funcțiilor organo-vegetative. Zonele de proiecție corticală ale aferențelor vegetative sunt în general mai reduse decât ale celor somatice și se găsesc fie în imediata apropiere a acestora, fie în cortexul asociativ, prefrontal. Prezența lor în vecinătatea ariilor somatice și asociative asigură apariția reacțiilor vegetative (cardiovasculare, respiratorii etc.) necesare desfășurării în limite normale a diferitelor forme de activitate cerebrală. Reprezentarea corticală adeseori punctiformă a organelor prevăzute cu funcții vegetative, explică pe de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglarea funcțiilor organo-vegetative. Zonele de proiecție corticală ale aferențelor vegetative sunt în general mai reduse decât ale celor somatice și se găsesc fie în imediata apropiere a acestora, fie în cortexul asociativ, prefrontal. Prezența lor în vecinătatea ariilor somatice și asociative asigură apariția reacțiilor vegetative (cardiovasculare, respiratorii etc.) necesare desfășurării în limite normale a diferitelor forme de activitate cerebrală. Reprezentarea corticală adeseori punctiformă a organelor prevăzute cu funcții vegetative, explică pe de o parte caracterul nediscriminativ al sensibilității viscerale, iar pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alimente asemănătoare cu cea produsă de excitarea lobilor olfactivi. Aceste câteva exemple demonstrează că ariile vegetative corticale au localizare difuză atât în apropierea centrilor coordonatori ai activității somatice din zonele motorie și premotorie a lobului frontal, cât și în cortexul asociativ prefrontal, lobii orbitali și temporali ai scoarței cerebrale. Un centru oromediobazal se găsește în rinencefal la joncțiunea dintre lobul frontal și cel temporal, cu rol reglator asupra diferitelor forme de activitate somato-vegetativă și psihoemoțională. Excitarea girusului cingulat anterior (aria 24
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu atât mai complexă, cu cât structurile nervoase care o realizează sunt mai diferențiate, atingând cel mai înalt grad la nivelul scoarței cerebrale, locul proceselor de înaltă diferențiere și integrare. Prezența centrilor vegetativi în imediata vecinătate a ariilor somatice și asociative corticale asigură apariția reacțiilor reflexe vegetative necesare pregătirii și desfășurării în limite normale a diferitelor forme de activitate cerebrală. Prin acest mecanism, contracția musculaturii striate, de pildă, ca manifestare somatică, se însoțește de vasodilatație locală și aport sanguin crescut, chiar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de energie.191 La distanță de câteva pagini, același procedeu este însă marcat de originalitate atunci când lista reface șirul "cuvintelor mitice", adică a acelor termeni care antrenează o suită de alți termeni, grupați, de fapt pe principiul memoriei involuntare și asociative, pentru a reface un cadru mai larg, de referință, precum copilăria naratorului. Astfel de centre de iradiere proustiană sunt cuvinte precum "coviltir" (cu următoarele conexiuni:"stropi de ploaie, somn, moșu Moise"), "cheptar" (care duce la asociații precum "ma-mare, nasturi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ar vrea să trăiască. Un Babel specific romanului modern, o intersectare de trasee și mitologii personale. Există însă câteva puncte și linii de tensiune, bine distribuite și trasate de romancier în fluxul abundent al cărții. Fragmentele risipite în fraze ample, asociative, care „bifează“ deopotrivă aspectele esențiale și pe cele banale, se coagulează câteodată în episoade compacte și de o anumită întindere, adevărate calupuri romanești, cu semnificație neechivocă. Astfel se prezintă frumoasa prietenie dintre tânărul subchiriaș și bătrâna și nobila doamnă, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Iași România Soției Mihaela, copiilor Rareș și Theodor, părinților și tuturor truditorilor pământului din satul natal Miroslovești C U P R I N S Prefață..................................................................... 11 Cuvânt introductiv .................................................... 13 Capitolul I. Teorii privind asocierea și cooperarea ............... 18 1. 1 Agricultura asociativă concepte și definiții .......................... 18 1. 2 Necesitatea organizării activităților agricole pe baze asociative . 22 1. 3 Apariția cooperației moderne .......................................... 25 1. 3. 1 Cooperația în gândirea precursorilor săi ..................... 26 1. 3. 2 Apariția primelor sisteme cooperatiste ....................... 28 1. 4 Principiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din satul natal Miroslovești C U P R I N S Prefață..................................................................... 11 Cuvânt introductiv .................................................... 13 Capitolul I. Teorii privind asocierea și cooperarea ............... 18 1. 1 Agricultura asociativă concepte și definiții .......................... 18 1. 2 Necesitatea organizării activităților agricole pe baze asociative . 22 1. 3 Apariția cooperației moderne .......................................... 25 1. 3. 1 Cooperația în gândirea precursorilor săi ..................... 26 1. 3. 2 Apariția primelor sisteme cooperatiste ....................... 28 1. 4 Principiile cooperației ................................................... 31 1. 5 Forme ale cooperației în agricultură................................... 44 1.6 Curente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricultură................................................................................ 47 1. 6. 2 Cooperația agricolă și partidele politice....................... 48 1. 6. 3 Concepția liberală privind cooperația......................... 51 1. 6. 4 Viziunea socialistă despre cooperație............................. 54 1. 6. 5 Alte concepții privind cooperația................................ 58 Concluzii............................................................................ 60 Capitolul II Forme asociative în agricultura mondială.................... 61 2. 1 Asocierea și cooperarea în agricultura occidentală........ 61 2. 1. 1 Marketing Boards................................................ 62 2. 1. 2 Asociațiile Producătorilor Agricoli............................ 64 2. 1. 3 Consorțiile voluntare necooperatiste........................... 71 2. 1. 4 Alte forme asociative de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Forme asociative în agricultura mondială.................... 61 2. 1 Asocierea și cooperarea în agricultura occidentală........ 61 2. 1. 1 Marketing Boards................................................ 62 2. 1. 2 Asociațiile Producătorilor Agricoli............................ 64 2. 1. 3 Consorțiile voluntare necooperatiste........................... 71 2. 1. 4 Alte forme asociative de organizare a activit((ilor agricole (n ((rile europene.............................................. 73 2. 2 Cooperația agricolă în Uniunea Europeană........................... 75 2. 2. 1 Dimensiunile mișcării cooperatiste în agricultura UE....... 75 2. 2. 2 Aspecte ale cooperației agricole în unele țări ale UE........ 78
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
7. 2 Alte organisme reprezentative internaționale ................ 121 Concluzii............................................................................ 123 Capitolul III Tradiții ale asocierii și cooperării în agricultura României........................................................................... 127 3. 1 Apariția cooperației în agricultura României......................... 127 3. 2 Evoluția sistemelor cooperatiste în România......................... 131 3. 2. 1 Forme asociative premergătoare apariției cooperației în țara noastră................................................................ 131 3. 2. 2. Apariția și evoluția cooperației agricole până în 1918..... 134 3. 2. 3 Cooperația agricolă în perioada interbelică................... 136 3. 2. 4 Cooperația agricolă în perioada socialistă.................... 142 3. 2. 4. 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
145 3. 3 Legislația cooperatistă în diferite perioade istorice......... 148 3. 3. 1. Legislația cooperatistă până în 1918 ............... 148 3. 3. 2.Legislația cooperatistă în perioada interbelică................ 152 3. 3. 3. Alte reglementări privind cooperația......................... 157 Concluzii........................................................................... 162 Capitolul IV Structuri asociative actuale în agricultura României... 165 4. 1 Agricultura în perspectiva dezvoltării economice a României.... 165 4. 2 Diagnoza sectorului agricol ........................................... 167 4. 2. 1. Structura proprietății asupra capitalului funciar............. 167 4. 2. 2. Structura producției agricole.................................. 171 4. 2. 2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
187 4. 3. 1. Reglementări cu caracter general.............................. 187 4. 3. 2. Reglementări cu caracter specific............................. 195 4. 4 Diversificarea și consolidarea asociațiilor agricole în România... 199 Concluzii........................................................................... 205 Capitolul V Posibilități de ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative .................................................. 209 5. 1. Diversificarea și evoluția formelor asociative în agricultura județului Iași..................................................................... 210 5. 1. 1 Importanța agriculturii în economia județului Iași .......... 210 5. 1. 2 Tipologia și evoluția exploatațiilor agricole................. 213 5.1. 2. 1 Societățile comerciale.................................... 215 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
187 4. 3. 2. Reglementări cu caracter specific............................. 195 4. 4 Diversificarea și consolidarea asociațiilor agricole în România... 199 Concluzii........................................................................... 205 Capitolul V Posibilități de ridicare a performanțelor sectorului agricol prin forme asociative .................................................. 209 5. 1. Diversificarea și evoluția formelor asociative în agricultura județului Iași..................................................................... 210 5. 1. 1 Importanța agriculturii în economia județului Iași .......... 210 5. 1. 2 Tipologia și evoluția exploatațiilor agricole................. 213 5.1. 2. 1 Societățile comerciale.................................... 215 5. 1. 2. 2 Societățile agricole cu personalitate juridică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
r( personalitate juridic(...... 222 5. 1. 2. 4 Fermele individuale....................................... 224 5. 1. 2. 5 Asociațiile de marketing................................. 227 5. 1. 3 Analiza SWOT pe tipuri de exploatații agricole............. 230 5. 2 Organizarea eficientă a activităților din agricultură prin forme asociative............................................................... 236 5. 2. 1 Conceptul de raționalizare a proceselor de producție și de valorificare în agricultură......................... 236 5. 2. 2 Premise și direcții ale creșterii eficienței activităților din agricultura românească.............................................. 238 5. 2. 3 Metode de organizare eficientă a producției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
2. 3 Metode de organizare eficientă a producției agricole....... 239 5. 2. 3. 1. Creșterea dimensiunilor și recompunerea micilor proprietăți............................................................. 239 5. 2. 3. 2. Formarea exploatațiilor agricole comerciale........... 241 5. 2. 4 Valorificarea eficientă a producței agricole prin forme asociative................................................................. 242 5. 2. 5 Utilizarea eficientă a creditului și asigurărilor în agricultură.............................................................. 251 Concluzii............................................................................ 253 Bibliografie ......................................................................... 261 Anexe ............................................................................... 270 Prefață După cum se cunoaște, asocierea și cooperarea în agricultură sunt probleme cunoscute de multe secole de agricultori, iar astăzi ele formează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
abordează o problematică importantă și de mare actualitate pentru agricultura României, care parcurge o perioadă de schimbări structurale și adaptări complexe ce au drept finalitate integrarea în mediul concurențial național și european. Cunoașterea modului de organizare și funcționare a formelor asociative existente în agricultură oferă agricultorilor posibilitatea de a folosi eficient pământul și alte resurse de care dispun, de a stabili relații avantajoase și durabile cu agenții economici din alte ramuri, de ași apăra mai bine interesele lor în cadrul funcționării piețelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mai bine interesele lor în cadrul funcționării piețelor agricole și a raporturilor pe care le au cu organele financiare și fiscale. Valoarea științifică a lucrării, originalitatea și personalitatea sa se evidențiază prin modul specific de abordare a problematicii complexe a formelor asociative din agricultură. Autorul, atestând o experiență îndelungată în cercetarea economică, dar și competență și pasiune, și acestea însoțite de un pronunțat spirit analitic, a acordat un spațiu larg studierii teoriilor ce privesc asocierea și cooperarea pentru a analiza apoi modul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]