KorAP: Find »[drukola/base=atașament & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...68 69 70 ...159 >

3,972 matches

Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629

cu nivelul de înțelegere a experiențelor de atașament. Cercetătorii au găsit că un istoric al atașamentului sigur legat de tată este predictiv pentru un comportament extrovertit al copilului, în timp ce un atașament sigur doar față de mamă va indica comportamente introvertite. Repercusiunile atașamentului nesigur Copiii cu atașament anxios, anxios rezistent și dezorganizat se îndreaptă pe un drum plin de probleme și conflicte al propriilor relații atât ca și copii, cât și ca adulți. Modelele internalizate de reprezentare a relațiilor timpurii formează modul în

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
a experiențelor de atașament. Cercetătorii au găsit că un istoric al atașamentului sigur legat de tată este predictiv pentru un comportament extrovertit al copilului, în timp ce un atașament sigur doar față de mamă va indica comportamente introvertite. Repercusiunile atașamentului nesigur Copiii cu atașament anxios, anxios rezistent și dezorganizat se îndreaptă pe un drum plin de probleme și conflicte al propriilor relații atât ca și copii, cât și ca adulți. Modelele internalizate de reprezentare a relațiilor timpurii formează modul în care individul interacționează cu

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
drum plin de probleme și conflicte al propriilor relații atât ca și copii, cât și ca adulți. Modelele internalizate de reprezentare a relațiilor timpurii formează modul în care individul interacționează cu lumea (Sroufe, Carlson, Levy&Egeland, 1999). Astfel, copiii cu atașament anxios vor fi mai dependenți, cei cu atașament anxios rezistent vor fi cei mai dificili prieteni, cu manifestări răutăcioase și manipulatori, iar cei descriși ca dezorganizați vor fi narcisiști și incompetenți sau dificil de înțeles din punct de vedere social

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
relații atât ca și copii, cât și ca adulți. Modelele internalizate de reprezentare a relațiilor timpurii formează modul în care individul interacționează cu lumea (Sroufe, Carlson, Levy&Egeland, 1999). Astfel, copiii cu atașament anxios vor fi mai dependenți, cei cu atașament anxios rezistent vor fi cei mai dificili prieteni, cu manifestări răutăcioase și manipulatori, iar cei descriși ca dezorganizați vor fi narcisiști și incompetenți sau dificil de înțeles din punct de vedere social. 4.5. Rolul stilului de atașament în structurarea

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
cei cu atașament anxios rezistent vor fi cei mai dificili prieteni, cu manifestări răutăcioase și manipulatori, iar cei descriși ca dezorganizați vor fi narcisiști și incompetenți sau dificil de înțeles din punct de vedere social. 4.5. Rolul stilului de atașament în structurarea personalității În abordarea etiopatogenetică a tulburărilor de personalitate astăzi se discută de implicarea mai multor factori. În mod deosebit, mai mulți cercetători subliniază ideea potrivit căreia modelele operaționale disfuncționale relevate de acești pacienți s-au dezvoltat adesea într-

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
În abordarea etiopatogenetică a tulburărilor de personalitate astăzi se discută de implicarea mai multor factori. În mod deosebit, mai mulți cercetători subliniază ideea potrivit căreia modelele operaționale disfuncționale relevate de acești pacienți s-au dezvoltat adesea într-un context de atașament nesigur. Tocmai de aceea disfuncționalitatea unor astfel de tulburări apare ca deosebit de evidentă în contextul relațiilor interpersonale, care sunt întotdeauna interpretate de subiect împotriva fondului schemelor interpersonale încorporate. Tulburările de personalitate, cel mai frecvent luate în discuție, în al căror

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
tulburări apare ca deosebit de evidentă în contextul relațiilor interpersonale, care sunt întotdeauna interpretate de subiect împotriva fondului schemelor interpersonale încorporate. Tulburările de personalitate, cel mai frecvent luate în discuție, în al căror istoric de dezvoltare se discută de tulburarea de atașament ca element important al vulnerabilității sunt: tulburarea de personalitate borderline, histrionic, narcisic, dependent, obsesiv-compulsiv. Dacă aducem în vedere și teoria vulnerabilitate-stres observăm că persoanele diagnosticate cu tulburări de personalitate sunt considerate vulnerabile întrucât prezintă în primul rând o vulnerabilitate de

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
direct, reevaluarea pozitivă a situației stresante și a comportamentului dezadaptativ propriu. Intelectualizarea/izolarea constă în prelucrarea preponderentă a informației traumatice izolate de conotațiile sale emoționale negative. Astfel, interacțiunea dintre temperament și stilul de disciplină parentală conduce la conturarea stilului de atașament care pare să influențeze nu doar viața de familie de fiecare zi, ci și ajustarea individului la evenimente de viață negative sau situații de criză prin recurgerea la mecanisme de coping evitative sau confruntative. Depistarea de timpuriu a unor trăsături

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
caracteristici se dovedește a fi foarte importantă pentru intervenție sau chiar prevenție ce vizează impiedicarea structurării dizarmonice a personalității și, în consecință, recurgerea la mecanisme dezadaptative de coping. Shaver și Hazan (1987) au studiat ulterior posibilitatea existenței unei legături între atașamentul format în cadrul relației copil-părinte și atașamentul în cadrul relațiilor de cuplu. Din acest studiu a reieșit faptul că există o astfel de legătură, iar în cadrul relațiilor de cuplu 56% dintre subiecți sunt securizanți, 24% evitanți și 20% anxioși-ambivalenți. Brennan, Clark și

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
importantă pentru intervenție sau chiar prevenție ce vizează impiedicarea structurării dizarmonice a personalității și, în consecință, recurgerea la mecanisme dezadaptative de coping. Shaver și Hazan (1987) au studiat ulterior posibilitatea existenței unei legături între atașamentul format în cadrul relației copil-părinte și atașamentul în cadrul relațiilor de cuplu. Din acest studiu a reieșit faptul că există o astfel de legătură, iar în cadrul relațiilor de cuplu 56% dintre subiecți sunt securizanți, 24% evitanți și 20% anxioși-ambivalenți. Brennan, Clark și Shaver (1998) au găsit două dimensiuni

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
iar al anxietății scăzut) nu se teme de faptul că ar putea fi respins și nu dorește apropierea de ceilalți; * temătorul (deține un nivel crescut al anxietății și al evitării) este caracterizat de o îmbinare a celorlalte două tipuri de atașament nesecurizant ("cel ce îndepărtează" și "preocupatul"): nu se simte confortabil în apropierea celorlalți și se teme totodată că această apropiere nu va dura. Atașamentul insecurizant se va reflecta prin perturbări vizibile la nivelul celor două sisteme: fie explorator, copilul necăutând

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
crescut al anxietății și al evitării) este caracterizat de o îmbinare a celorlalte două tipuri de atașament nesecurizant ("cel ce îndepărtează" și "preocupatul"): nu se simte confortabil în apropierea celorlalți și se teme totodată că această apropiere nu va dura. Atașamentul insecurizant se va reflecta prin perturbări vizibile la nivelul celor două sisteme: fie explorator, copilul necăutând ca părintele să îi satisfacă nevoile, fie la nivelul proximității, copilul nepornind în explorare. Așadar, atașamentul joacă un rol foarte important în dezvoltările manifestărilor

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
teme totodată că această apropiere nu va dura. Atașamentul insecurizant se va reflecta prin perturbări vizibile la nivelul celor două sisteme: fie explorator, copilul necăutând ca părintele să îi satisfacă nevoile, fie la nivelul proximității, copilul nepornind în explorare. Așadar, atașamentul joacă un rol foarte important în dezvoltările manifestărilor psihopatologice ale copilului sau adultului și înțelegerea lui contribuie la identificarea strategiilor necesare de intervenție asupra tulburărilor. Bibliografie Bowlby John, A secure base, Routledge publyshing , New York, 2005. Miftode Vasile, Teorie și metodă

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
Trei, București, 2001, p.11. 47 Maria, Roth-Szamoskozi, Perspective teoretice și practice ale asistenței sociale, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8 1 TEORII ȘI METODE ÎN ASISTENȚA SOCIALĂ Introducere Concepte, definiții ale teoriei Modelele intervenției Teoria Modelului medical Teoria atașamentului Teoria îngrijirii Teoria participării în asistența socială Teoria centrării pe client Teoria rețelelor Teoria sistemelor Valori în asistența socială Bibliografie

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

implica. Obiectivare a avansului hegemonic al economiei de piață și al transformărilor economice și tehnologice în curs, producția ideologică ce înconjoară atunci întreprinderea se repercutează în mod contrastant asupra științelor sociale; printre acestea, etnologia ocupă un loc relativ singular, datorită atașamentului ei originar față de țările exotice și a intrării foarte recente în special în Franța pe terenul societăților urbane și industriale. Solicitarea ei se face la un mod specific și, prin urmare, ea se află prinsă într-un proces de elaborare

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
generale stau la baza formării satelor: • satul perceput ca o comunitate de rude. Coeziunea este personificată în unul sau mai mulți bătrâni în jurul cărora se situează sătenii; • un principiu nou: acolo unde satul apare ca o realitate socioeconomică în dezvoltare, atașamentul față de acesta are la bază inserția personală în cadrul plantației. Satul și teritoriul lui constituie o imagine care se apropie de comunitățile rurale din câmpiile noastre europene. Pe de o parte, avem o realitate de structură personală în care contează exclusiv

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

relațiile umane, comunitatea cu cei asemeni nouă. Ele ne dau consistență, noblețe și forță de a trăi. Privit din punctul acestora de vedere, individualistul luminat "trăiește din ce în ce mai mult ca un străin printre străini, mistuit de un dor deznădăjduit după un atașament pe care propria sa gândire l-a distrus" (Scruton, 2011, p. 44). Totodată, o comunitate se poate prăbuși în "praful și pulberea individualității", precum se exprima Ed. Burke în recunoscuta sa lucrare Reflecții asupra revoluției din Franța. Există o nevoie

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
rezolve problemele acesteia. Motivația muncii sale o reprezintă însăși dorința de împlinire a propriului potențial și cât mai buna funcționare a instituției. Teoria Y implică valori precum: autonomia, autocontrolul, participarea, responsabilitatea. Managerul pleacă de la premisa că subordonatul manifestă un puternic atașament față de organizație (în cazul nostru, față de școală), se simte bine împreună cu ceilalți, munca este un izvor /o sursă de satisfacție, că profesorul este motivat să lucreze 1. Mai recent, Robert Goffee și Gareth Jones (2001, apud Pânișoară, G., Pânișoară I.

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
care sunt îndepărtate din grupul din care făceau parte integrantă (Pânișoară, Pânișoară, 2005). Satisfacerea trebuinței de afiliere este asigurată în bună măsură de suportul social pe care îl oferă grupul. Acest suport se referă la (Weiss, apud idem, p. 84): • atașament: este vorba de sentimentul suportului emoțional, intimitatea și legăturile care există în cadrul grupului. El se evidențiază prin iubire, prin prietenie, prin atenția și grija reciproce, pe care membrii grupului le dezvoltă unii față de alții; • ghidarea: se referă la informațiile, sfaturile

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
sau indicele integrării socioafective a individului dat (Golu, P., p. 291). Desigur, din punct de vedere simpatetic-preferențial, situația este mult mai complexă și mai nuanțată. Bunăoară, "A nutrește afecțiune față de B, îl simpatizează pe C, îl preferă pe D, simte atașament față de E, este prieten cu F, îl iubește pe G, îl adoră pe I. Sau A este indiferent față de B, îl antipatizează pe C, îl respinge pe D, îi este adversar lui E, îl dușmănește pe F, îl urăște pe

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
când este necesar. Le întreținem cu oamenii care nu ne fac plăcere, care ne sunt indiferenți, dar cu care este necesar să interacționăm. Relații moderate. Aceste relații au toate caracteristicile unei relații slabe/minimale, la care se adaugă încă una: atașamentul emoțional. Dorim sprijin emoțional și suntem dispuși să îl oferim. Ne putem împărtăși suferințele, grijile, necazurile, bucuriile. În cele mai multe cazuri, noi putem iniția și întreține relații moderate. Ele au nevoie de timp pentru a se dezvolta. "Sprijinul emoțional este temelia

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
și evaluări referitoare la situația problematică" (Bruchon- Schweitzer și Dautzer, 1994, apud Rimé, 2008, p. 245). Așadar, suportul poate fi: emoțional, informațional și instrumental. a. Suportul emoțional vizează, cu predilecție, emoțiile și sentimentele persoanei care suferă. Sunt prioritare manifestările de atașament cu caracter necondiționat. În context, "persoana care suferă scrie B. Rimé (2008) trebuie să simtă că liantul social este solid, oricât de grea ar fi situația în care se află și oricare i-ar fi responabilitatea în derularea evenimentelor" (p.

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
simtă că liantul social este solid, oricât de grea ar fi situația în care se află și oricare i-ar fi responabilitatea în derularea evenimentelor" (p. 246). În cadrul acestui tip de suport social se înscriu: mărturiile explicite de dragoste, de atașament, de disponibilitate, de grijă, de respect, de stimă. Este foarte important ca aceste asigurări să fie însoțite de recunoașterea manifestă a valorii inalterabile/incontestabile a persoanei vizate. Mărturiile demonstrate în aceste nedorite și delicate momente/clipe vor trece "înaintea sentimentelor

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
că cei care suferă caută (idem): a. recunoașterea: adică persoanele apropiate să admită și să valideze necondiționat această nouă componentă a identității lor; b. implicarea: adică persoanele apropiate să se implice în ceea ce-i privește, să le ofere dragoste, intimitate, atașament, compasiune, ajutor, susținere, asistență. Prin aceste atitudini și reacții, cei apropiați "vor garanta caracterul inalterabil al legăturii care îi unește cu victima. Ei vor oferi astfel proba de facto că această legătură va transcede capriciile destinului și că acela care

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
legăturii care îi unește cu victima. Ei vor oferi astfel proba de facto că această legătură va transcede capriciile destinului și că acela care suferă va rămâne obiectul aceleiași solicitudini sociale ca și în trecut" (p. 258). Toate demonstrațiile de atașament, de compasiune, de ascultare activă/ empatică/necondiționată, de înțelegere și de răbdare/cumpătare au sensul prezentării integrării sociale a celui care suferă (idem, p. 260). Rușinea este o emoție ce ține în mare măsură de educație și de respectul de

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]