2,756 matches
-
paradoxal, a câștigat în detenție o înțelegere superioară a vieții. Vera Gangart aparține lumii care îl dezamăgește pe Kostoglotov, așa că, oricât de profundă este dragostea pentru ea, faptul că aparțin unor lumi diferite îi desparte în mod iremediabil. Ca personaj autobiografic, Kostoglotov aparține planului documentar și formează o pereche antagonică împreună cu Pavel Rusanov, element al planului ficțional. Povestea lui Kostoglotov iese în evidență, prin contrast cu povestea opusă, a lui Rusanov. Soljenițîn utilizează aceeași schemă, precum în cazul perechii formate de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pământul, această meserie reprezintă ceva autentic, o zonă în care nu se pot strecura minciuna și înșelăciunea. Ocupația lui Rusanov, dimpotrivă, face parte dintre acelea despre care nu se poate vorbi cu voce tare, ține de secretomania specifică epocii. Personajele autobiografice discutate sunt pivoți ai romanelor din care fac parte. Prin intermediul lor, autorul vorbește despre conștiința de sine a omului, despre aspirația către idealuri morale, care permit păstrarea demnității. De aceea, Soljenițîn a scris nu numai istoria lagărelor, ci, mai ales
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Jakobson, Roman, Essais de linguistique générale, Editions de Minuit, Paris, 1963. Jauss, Hans Robert, Experiență estetică și hermeneutică literară, traducere și prefață de Andrei Corbea, Univers, București, 1983. Jouve, Vincent, Poétique du roman, Armand Colin, Paris, 2007. Lejeune, Philippe, Pactul autobiografic, traducere de Irina Margareta Nistor, Univers, București, 2000. Lejeune, Philippe, "Le document vécu", în Je est un autre. L'autobiographie, de la littérature aux médias, Seuil, Paris, 1980, pp. 203-228. Lejeune, Philippe, "L'autobiographie à la troisième personne", în Je est
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
p. 52. 44 Alte accepții ale acestui termen sunt: ficțiunea ca non-adevăr (minciună), ficțiunea ca abstracțiune conceptuală (în filosofie), ficțiunea echivalentă cu literatură, ficțiunea echivalentă cu povestirea. În ultimele decenii, aplicarea termenului la discursul narativ în general (istoric, jurnalistic sau autobiografic) în același timp cu aplicarea la discursul imaginativ a constituit folosirea cea mai răspândită și cea mai problematică a termenului "ficțiune" (Vezi Dorrit Cohn, Le propre de la fiction, Seuil, Paris, 2001, p. 22). Paul Ricoeur este împotriva înțelegerii globalizante a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
vis", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, p. 75. 108 Vladimir Bukovski, Și se întoarce vântul, traducere din limba rusă și note de Dumitru Balan, Fundația Academia Civică, București, 2002, p. 124. Scrierea autobiografică a lui Vladimir Bukovski a fost concepută în perioada 1976-1978, imediat după ce fostul deținut politic a ajuns în Occident direct din închisoarea Vladimir, unde ispășise o mare parte din cei aproape treisprezece ani de detenție. În calitate de opozant al regimului, el
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de Monica Bottez, Institutul European, Iași, 2008, p. 37. 271 Vezi Philippe Lejeune, "L'autobiographie à la troisième personne", în Je este un autre. L'autobiographie, de la littérature aux médias, Seuil, Paris, 1980, p. 33. 272 Vezi Ph. Lejeune, Pactul autobiografic, traducere de Irina Margareta Nistor, Univers, București, 2000, p. 27. 273 Vezi Philippe Gasparini, Est-il je? Roman autobiographique et autofiction, Seuil, Paris, 2004, p. 32. 274 Vezi Ph. Lejeune, Pactul autobiografic, ed. cit., pp. 14-15. 275 A. Soljenițîn, O zi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Paris, 1980, p. 33. 272 Vezi Ph. Lejeune, Pactul autobiografic, traducere de Irina Margareta Nistor, Univers, București, 2000, p. 27. 273 Vezi Philippe Gasparini, Est-il je? Roman autobiographique et autofiction, Seuil, Paris, 2004, p. 32. 274 Vezi Ph. Lejeune, Pactul autobiografic, ed. cit., pp. 14-15. 275 A. Soljenițîn, O zi din viața lui Ivan Denisovici, traducere de Nina Grigorescu, Humanitas, București, 2000, p. 29. 276 А. Солженицын, В круге первом. Малое собрание сочинений в семи томах, том 1. ИНКОМ-НВ, Москва, 1991
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Archipel du Goulag", în Magazine littéraire, nr. 86, martie 1974, p. 7. 283 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, traducere, note și tabel cronologic de Nicolae Iliescu, postfață de Alexandru Paleologu, Univers, București, 1997, p. 18. 284 Ph. Lejeune, Pactul autobiografic, ed. cit., p. 38. 285 În terminologia complexă a lui Genette, acesta s-ar numi extradiegetic-homodiegetic, într-o măsură mai mică autodiegetic, deci martor și erou al evenimentelor povestite. 286 Vezi Georges Nivat, Soljénitsyne, Seuil, Paris, 1980, p. 147. 287
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
canceroșilor, ed. cit., p. 125. 334 Idem, O zi din viața lui Ivan Denisovici, ed. cit., p. 121. 335 А. Солженицын, В круге первом. Малое собрание сочинений в семи томах, том 1, ed. cit., c. 134. 336 Philippe Lejeune, Pactul autobiografic, traducere de Irina Margareta Nistor, Univers, București, 2000, p. 25. 337 Д. Панин, Любянка Экибастуз. Лагерные записки, Предисл. И. Паниной, Милосердие, Москва, 1990, c. 425. 338 Soljenițîn a demonstrat un interes deosebit și constant pentru expresivitatea limbii ruse. În plin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cartograful literar trebuie să rezolve problema reducției care presupune o reprezentare selectivă a informației narative. Ea amintește diagramele pe care naratorul le schițează în Tristram Shandy deLaurence Sterne. Fiecare dintre ele exprimă strategia narativă a unui volum din acest roman autobiografic. Axa orizontală figurează povestea care trebuie spusă/racont/told adică viața naratorului în ordine cronologică, în timp ce axa verticală figurează seria subiectelor disponibile pentru discursul pe care naratorul își propune să-l construiască, adică . totul/everything . Proporțiile diagramelor sunt distorsionate pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
cartograful literar trebuie să rezolve problema reducției care presupune o reprezentare selectivă a informației narative. Ea amintește diagramele pe care naratorul le schițează în Tristram Shandy deLaurence Sterne. Fiecare dintre ele exprimă strategia narativă a unui volum din acest roman autobiografic. Axa orizontală figurează povestea care trebuie spusă/racont/told adică viața naratorului în ordine cronologică, în timp ce axa verticală figurează seria subiectelor disponibile pentru discursul pe care naratorul își propune să-l construiască, adică . totul/everything . Proporțiile diagramelor sunt distorsionate pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
cartograful literar trebuie să rezolve problema reducției care presupune o reprezentare selectivă a informației narative. Ea amintește diagramele pe care naratorul le schițează în Tristram Shandy deLaurence Sterne. Fiecare dintre ele exprimă strategia narativă a unui volum din acest roman autobiografic. Axa orizontală figurează povestea care trebuie spusă/racont/told adică viața naratorului în ordine cronologică, în timp ce axa verticală figurează seria subiectelor disponibile pentru discursul pe care naratorul își propune să-l construiască, adică . totul/everything . Proporțiile diagramelor sunt distorsionate pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și cazul volumului „Viața unui medic”, scrisă din inimă, cu înaltă simțire omenească, de către medicul ieșean, prin adopție, Liviu Romoșan, Editura Junimea, Iași, cu un cuvânt lămuritor semnat de Constantin C iopr aga. Pus pe confesiuni de calitate, înnobilând textul autobiografic, probând disponibilitatea și deschiderea sa ca interlocutor - cititorul cu pregătire intelectuală diversă - prof.Liviu Romoșan își dezvăluie intimitățile seducându-ne, fără a recurge la prețiozități în vorbire, ci purtându-ne, parcă, din poezie în poezie, deși e vorba de un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
scrisă. Literatura criticului ajunge să fie în cele din urmă, după numeroase rescrieri, o literatură "fără obiect". Relația dintre memorialistică și literatura de imaginație merită câteva rânduri explicative. În sinteza istoriografică din 1937, Lovinescu își încadrează proza la capitolul Epica autobiografică, care ar fi, în opinia sa, "opera criticilor, eseiștilor și a ideologilor", adică a scriitorilor înclinați mai mult spre reflecție și, tocmai de aceea, cu o imaginație limitată la nivelul experiențelor personale de viață și de lectură. Nu întâmplător, în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe lângă scrierile literare ale lui Lovinescu însuși, cele ale lui Mihail Dragomirescu, Ibrăileanu, Călinescu, cum și ale lui Eugen Relgis, Mircea Eliade, Anton Holban și Octav Șuluțiu. Criticul apreciază că, spre deosebire de literatura memorialistică (tributară afectivității, moldovenismului "liric" și "subiectiv"), epica autobiografică ar reflecta efortul obiectivării, prin două modalități predilecte de prelucrare literară a materialului diegetic: 1. reconstituirea memorialistică "ușor romanțată"; 2. proiectarea propriei psihologii "într-un șirag de eroi ce se pot reduce ușor la aceeași unitate sufletească"5. În concluzie
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
amintirile" personale nu constituie decât o sursă de inspirație, și nu un model epic demn de urmat: pentru a se transforma într-un veritabil "roman", reconstituirea memorialistică se cere acum "romanțată"/ mitizată. Ca atare, e greșit să considerăm "subiectivă" literatura autobiografică numai pentru motivul că se referă la viața autorului. Repet: evoluția de la "subiectiv" la "obiectiv" nu impune, după cum se crede îndeobște, o modificare de ordin tematic-conținutistic, și cu atât mai puțin trecerea de la narațiunea homodiegetică la narațiunea heterodiegetică sau, încă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
propriu- zise (model subiectiv-liric preferat de prozatorii moldoveni și în care Lovinescu însuși admite a-și fi împlinit "latura sa esențială și a rasei sale"7) era un moment necesar, ce se cerea depășit prin opțiunea pentru așa-numita "epică autobiografică" (model "obiectiv", ilustrat de creațiile ficționale ale criticilor, eseiștilor și ideologilor). Pe scurt, trecerea de la memorialistică la epica autobiografică indică însăși direcția de evoluție a literaturii criticului, de la expresia temperamentală (moldovenismul) la manifestarea ei voluntarist-"bovarică", intelectualist-burgheză. Nu trebuie omis
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sa esențială și a rasei sale"7) era un moment necesar, ce se cerea depășit prin opțiunea pentru așa-numita "epică autobiografică" (model "obiectiv", ilustrat de creațiile ficționale ale criticilor, eseiștilor și ideologilor). Pe scurt, trecerea de la memorialistică la epica autobiografică indică însăși direcția de evoluție a literaturii criticului, de la expresia temperamentală (moldovenismul) la manifestarea ei voluntarist-"bovarică", intelectualist-burgheză. Nu trebuie omis apoi faptul că, în Istoria... din 1937, memorialistica era încadrată la categoria "poeziei epice rurale", criticul plasând-o în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
plasa de cealaltă parte a baricadei în raport cu prozatorii sămănătoriști și poporaniști, de la Hogaș și Sadoveanu la Ionel Teodoreanu sau Cezar Petrescu. Spre deosebire de literatorii aceștia pursânge, memorialiștii sunt, după cum se observă cu ușurință, tot "critici" și "ideologi", ca și reprezentanții "epicii autobiografice" de unde rezultă că numai personalitățile de prim rang ale unei culturi, cu o activitate polivalentă, de mare ecou în conștiința publică, se cuvine să dea seamă de lumea prin care au trecut, având totodată posibilitatea, cu puțin talent și multă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
obiectivă" ceea ce înseamnă că abia o dată cu nașterea memorialisticii ca gen se poate vorbi de constituirea unei tradiții estetice și de apariția conștiinței istorice. Prin urmare, era firesc ca, dată fiind personalitatea sa ieșită din rând, Lovinescu să scrie un "roman autobiografic"8 plasat cu bună știință în trena Memoriilor, cu diferența că, deși adevărul psihologic prevalează și aici asupra celui istoric, narațiunea capătă acum (involuntar) "forma ficțiunii romanțate" și (voluntar) a unui jurnal de idei în care criticul își expune concepția
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
capătă acum (involuntar) "forma ficțiunii romanțate" și (voluntar) a unui jurnal de idei în care criticul își expune concepția teoretică și "filosofia" de viață. Metoda de lucru e aceea din Viață dublă, cum asemănătoare e și natura (numai în parte autobiografică) a "materialului" epic supus "romanțării". Iată ce mărturisește prozatorul într-un interviu publicat la puțin timp de la apariția cărții: "În Bizu n-am depășit domeniul memorialistic și psihologic, pe care-l cultiv ceva mai de mult, decât prin forma de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
timp de la apariția cărții: "În Bizu n-am depășit domeniul memorialistic și psihologic, pe care-l cultiv ceva mai de mult, decât prin forma de narațiune epică legată și nicidecum prin fond. Fondul, după cum am mai spus, rămâne memorialistic și autobiografic, adică însuși materialul ce ar fi trebuit să servească pentru un nou volum de Memorii, dacă în decursul tratării lui nu s-ar fi organizat singur sub forma ficțiunii romanțate (s.n.), fără pretenția adevărului istoric, dar cu intenția precisă și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
filosofie, această carte ar putea fi, cel puțin în intenție, ceva mai mult decât un roman obișnuit, limitat la reproducerea obiectivă a unui crâmpei de viață individuală sau socială, fără altă semnificație"9. Spuneam însă că "fondul" e numai parțial autobiografic în Bizu, și asta deoarece romanul lovinescian are ambiția de a rescrie nu doar Memoriile, ci și toate celelalte texte ficționale de dinainte, reconfigurate deja în primul roman-ciclu, Viață dublă. Pe de altă parte, Lovinescu găsește "diferența specifică" dintre memorialistică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și asta deoarece romanul lovinescian are ambiția de a rescrie nu doar Memoriile, ci și toate celelalte texte ficționale de dinainte, reconfigurate deja în primul roman-ciclu, Viață dublă. Pe de altă parte, Lovinescu găsește "diferența specifică" dintre memorialistică și epica autobiografică în chiar "forma ficțiunii romanțate", ceea ce impune renunțarea la strategiile curente ale mimesis-ului, reductibile în ultim resort la "reproducerea obiectivă a unui crâmpei de viață". Rezumând, dacă memorialistul se prezintă mai mult ca un "povestitor" ingenuu și lipsit de "metodă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
viață". Rezumând, dacă memorialistul se prezintă mai mult ca un "povestitor" ingenuu și lipsit de "metodă", prozatorului îi revine rolul unui "regizor" care știe să "romanțeze" povestea vieții și s-o pună în scenă convingător. Liantul dintre memorialistică și epica autobiografică rămâne deci interesul pur psihologic ("intelectualist"), din perspectiva căruia e privit mereu "documentul". Altminteri, ca să recurg la vocabularul lovinescian despre personalitate, Memoriile constituie opera temperamentului, pe când literatura de imaginație devine expresia voinței de creație și a "bovarismului" criticului modernist. Și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]