2,138 matches
-
lui Catherine Millet, de o fidelitate fotografică, rezultat al unei selecții programatice - pe care autoarea declară că n-o consideră literatură -, avem imaginea felului cum scriitorii contemporani Înțeleg să reprezinte prin intermediul scrisului - dar și a cea ce publicul așteaptă: “realiterature”. Autobiografia sau În cel mai rău caz romanul personal abundă În peisajul editorial literar de astăzi, iar supralicitările tematice (pansexualismul) ori stilistice (ingenuitatea de-la-om-la-om sau cinismul) vin să coloreze scrieri de care autorii cred că cititorul, În lipsa acestor pigmenți, s-ar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
celle que je conte ne peut donner qu’une faible idée”. Esteticul este aici lăsat În suspensie (antiteza) pentru a fi revelat În clipa reconversiei fantastice, suficient de clare pentru a lămuri cititorul că nu se mai află, formal, În fața autobiografiei Începute. Este revelația reapariției spațiului: În vreme ce citea, cititorul a ajuns dincolo. Acest salt Într-un spațiu ireal reintroduce ca Într-o anamneză miza estetică, fără să anuleze totuși pactul autentificator, și inserează textul În seria celor literare (sinteza). De pildă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ales, o trasparență referențială prin intermediul cărora cititorul să fie convins că a ieșit din zodia autoreferențialității, fără să fi reintrat În cea a literaturii veriste. Ceea ce face așadar Marie Redonnet este să redea viața personajelor, Înscriindu-le În fărîme de autobiografie ambigue, dotate cu sensul grav al prezenței divine sau diabolice - prezențe forte, oricum - subminat Însă din loc În loc prin ironii de genul la maquette du chateau - occupe - toute la chambre du fou dieu protege - lțambiguite - du site, de inserții ale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
volum hibrid care se vrea o artă poetică și (aparent) o cheie În descifrarea articulațiilor poetice ale prozei sale. Devine din adolescență un mare iubitor al limbii ruse, ceea ce-l determină să-și aleagă pseudonimul Volodine. Se amuză construindu-și autobiografii fictive - s-a născut În Franța În 1950, sau În Letonia, În 1949, sau În Mongolia...? Scrie o scurtă proză fals autobiografică, O rețetă pentru a nu Îmbătrîni, publicată de către Agenția Interprofesională Regională (AGIR) cu ocazia salonului cărții de la Paris
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Franța În 1950, sau În Letonia, În 1949, sau În Mongolia...? Scrie o scurtă proză fals autobiografică, O rețetă pentru a nu Îmbătrîni, publicată de către Agenția Interprofesională Regională (AGIR) cu ocazia salonului cărții de la Paris din martie 1994. Conform acestei autobiografii fictive, Volodine ar fi un nativ al stepei mongole, născut Într-o iurtă În orașul Xiao-Long, pe malul fluviului Orbise. Tonul este blînd, nostalgic, stilul limpede, eterat, toate aceste trăsături amintindu-l pe Cinghiz Aitmatov. Condiția scriitorului s-ar reduce
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la celălalt a subiectului conștient prin comportamente specifice și responsabile face substanța actului moral prin care se exprimă un aspect esențial al libertății omului. În plus, omul conștient asimilează și exprimă nu doar limbajul suprapersonal - fiind capabil de narațiune și autobiografie -, ci și logica implicită a acestuia - fiind capabil de gândire rațională, de raționamente, judecată, cugetare. Omul conștient judecă despre realitate și adevăr, afirmă adevărul realității, în contextul logosului și valorilor și, în același timp, evaluează și instituie valori. Judecata rațională
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
legendele biblice, la fel cum portretele pictate sunt diferite de icoane și de scenele mitologice. Ele s-au prezentat ca o țesătură de biografii a unor ființe, a unor eroi posibili. La confluența dintre epopee, legendă, povestire fantastică, istorie, biografie, autobiografie, memorii, jurnal și relatare, genul literar al romanului etalează istorii de viață ale unor persoanje prezentate în complexitatea caracterului lor. Universul eroilor de ficțiune - de „ființelor intermediare” - a jucat un rol important în caracteriologie (Lăzărescu, 1994Ă. La greci, zeii și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
manifestării nemijlocite a individului, ci într-unul mijlocit prin mască - față, chip - și personaj - personaj care se afirmă, există de fapt în instanța povestirii relatate, a piesei reprezentate, a mitului invocat, a unui text lecturat, dar și al biografiei sau autobiografiei potențiale a fiecărui om. Conceptul de „persoană” în jurisprudență Conceptul de „persoană” este pe larg utilizat în juristprudență (Popa, 2005Ă. Dreptul roman a statuat conceptual de „persoană juridică” pe care l-a transmis apoi Europei, astfel încât acesta există ca atare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Europa opțiunea pentru unicitatea și înțelegerea intuitiv-globală a persoanei umane (inspirată de Sternă. S-a impus criticând psihanaliza și behaviorismul pentru maniera lor generală „nomotetică” de abordare a omului, pledând pentru înțelegerea „idiografică”. Ca metode de investigare; a propus studierea autobiografiei, a înregistrărilor verbale, interviurilor, analiza viselor și a confesiunilor, jurnalelor, scrisorilor, chestionarelor personalizate, scalelor cu ancore în direcția self-ului, testelor expresive și proiective, operelor literare și artistice create de subiect,a scrierii automate, înregistrării vocii, gesturilor corporale, scrisul de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
evaluări, realizate cu ajutorul limbajului. Dintotdeauna oamenii s-au descris și caracterizat reciproc, fapt din care a rezultat tradiționala caracteriologie, dar tot prin limbaj ei s-au analizat și caracterizat pe ei înșiși, au produs relatări despre episoade ale vieții lor, autobiografii și biografii. Psihanaliza își construiește imaginea sa despre om pornind de la interpretarea hermeneutică a celor exprimate. Doctrina trăsăturilor se bazează și ea pe limbaj. Teoriile personalității au reluat în ultimul timp această perspectivă tradițională de înțelegere și autodefinire a omului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1988, 3; Marin Mincu, Doi poeți postmoderniști, RL, 1988, 15; Petru Poantă, Doi poeți, TR, 1988, 18; George Vulturescu, „Johann”, alte zile străine, PSS, 1993, 10-11; Andreea Deciu, Exterminat în lagărul poeziei, RL, 1994, 29; Poantă, Scriitori, 96-98; Ileana Comănescu, Autobiografia conștiinței estetice, CC, 1995, 1-2; Gheorghe Mocuța, Poemul ca biopsie a ființei, „Arca”, 1995, 1-3; Traian T. Coșovei, Beau vin în numele refuzului, „Muzeon”, 1996, 1; Costache Olăreanu, De la poezie la trompetă, ALA, 1997, 397; Dicț. scriit. rom., II, 3-4; Marin
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
Verne, Maxim Gorki, Lev Tolstoi, Heinrich Mann, Ștefan Zweig, Émile Zola), ca și scrieri foiletonistice și de consum (E. Bellamy, K. Immermann, B. Kellermann, H. Bettauer). Din păcate, mai ales înrâurirea acestora din urmă a marcat scrisul sau. Cu toate că sunt autobiografii deghizate, iar C. era o bună observatoare și avea o temă a sa (lupta femeii - contra prejudecăților, a constrângerilor familiale, contra propriei firi - pentru a-și cuceri personalitatea și libertatea), românele alunecă într-o coloratura sentimentală și schematizează grăbit psihologia
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
exemplar. Alte trei „portrete” - Petre Pandrea, D. Tomescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor - sunt contribuții notabile la cunoașterea și actualizarea unor reprezentanți ai culturii oltenești. Asemănător ca preocupare și atitudine cu Arbori din țara promisă, volumul Ultima invazie (1996) este un amestec de autobiografie și considerații despre situația social-politică din anii de la începutul războiului, cu scurte amintiri despre scriitorii cunoscuți, accentul căzând pe reconstituirea împrejurărilor întemeierii grupului Albatros și a revistei cu același nume. Titlul volumului Înainte de proverbe (1978) sugerează principalul filon al poeziei
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
severitate geometrică în Infranord (1981). Ciclul Înveșmântarea cu țărmul este un ecran, ce se vrea neutru, al zbuciumului sufletesc întru recuperarea purității mereu visate. Motivul, abia enunțat, devine temei pentru deslușirea propriei durate în Inscripții pe drumul rotund (1989). Aici, autobiografiei reale i se substituie una spiritualizată, în care se împletesc legenda, istoria, cultura modelatoare de stări sufletești. Toate acestea apar ca etape ale unei existențe ce poate fi narată prin prisma unui sentiment; dar chiar și în această ipostază poetul
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
poetice; pentru acestea a fost distins cu Premiul pentru poezie al Filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor. Ecorșeu este un fel de antologie, o selecție de autor, o recuperare a literaturii de sertar, poemele fiind meticulos datate, alcătuind, parcă, o autobiografie poetică. A. scrie poezii scurte sau ultrascurte, bazate pe mici combinații oximoronice. În Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, mesajul lapidar este abandonat în favoarea unui amplu poem secvențial ce reface un drum inițiatic: călătoria spre izvoare se înfățișează ca
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
stres este capabil de achiziții rezonabile în educație, sănătate emoțională și evită abuzul de substanțe și comportamentele antisociale.”(Bentovim, 2009, p. 39) Gianfrancesco (2001, p. 32), trecând în revistă trei tipuri de literatură caracteristică secolelor XVI-XIX, povești, romane și scrieri autobiografie, spune că prin prisma conceptului de reziliență putem înțelege lucrurile surprinzătoare, neașteptate din literatură, în raport „cu o critică centrată pe exprimarea nefericirii și a unei soluții feerice, precum și în raport cu cunoașterea omului, a resurselor sale nebănuite, demistificate”. în mod metaforic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
kilogram de cartofi pe zi, n-aveau de unde să-i mai plătească. Și ca să revenim, între timp urmam și Facultatea de Construcții București. Nu mi-a verificat nimeni dosarul la admitere: țin minte doar că am depus la decanat o autobiografie în care am consemnat ce anume făceam pe la EnergoConstrucția. Dar la fel ca la Galați munca mea nu era apreciată și nu primeam nicio o primă pentru că eram fost deținut politic. Așa că, fără să mai știe altcineva despre asta, am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
amănunțit să vadă unde m-am născut, unde am făcut școală, să verifice pe la miliție și securitate, dar parcă i-a luat Dumnezeu mințile și nu m-a mai întrebat nimic. C. I.: Dar la dosar nu era obligatorie o autobiografie? R. R.: Ba da, dar nu cred că a citit tot dosarul și de fapt nici nu prea știu, pentru că fratele meu a făcut cererea și mi-a organizat dosarul. Dar la cadre n-a putut interveni în niciun fel
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spartă, băieții intrau în biserică și mâncau toți colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau mierea de albine, sau hălăduiau prin livezile satului, bogate în poame”. Având în vedere darul înnăscut de povestitor și marea lui părere de rău, mărturisită în autobiografie că a avut „norocirea a putea fi luminat cu învățătură, rămânând până la această vârstă în întunericul cunoștinții de literatură", putem presupune, subliniază G. Ursu „că literatura noastră a pierdut în Theodor Vârnav un mare scriitor": și concluzionează: „În orice caz
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnitorul și Obșteasca adunare scăpaseră de grija ce le-o inspirau fiii oamenilor din popor, ieșiți din școlile superioare. Aceasta era grija cea mare". Admirator al lui Cuza, într-o conferință monografie asupra lui Cuza Vodă, făcându-și parcă o autobiografie, după cum aprecia Rodion în Opinia (6 septembrie 1913), Petru Rășcanu spunea: „Am apucat vremile când pentru o greșeală cât de mică se trăgeau scriitorului 25 de bice la scara boierească; am văzut cu ochii cum țăranii erau bătuți cu harapnicul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
precum și unele ipoteze fanteziste 494. Datorită acestei lucrări, istoriografia maghiară îl va cita deseori (practic cu orice prilej) pe Auner în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni. Scrierea a fost repudiată ulterior de Auner, fiind chiar omisă în general în autobiografiile sale; însă "răul" fusese făcut deja. Monseniorul Auner nu a oferit niciodată o explicație privitoare la această gravă eroare istoriografică, dar nici în ceea ce privea schimbarea totală a opticii istoriografice, la numai patru ani de la apariția controversatei cărți. În perioada
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Alain Montandon identifică la Rousseau o ospitalitate solitară care nu mai înseamnă întâlnirea celuilalt în alteritatea sa, ci întâlnirea eului în celălalt. Mergând mai departe cu analiza sa, exegetul lărgește ideea de ospitalitate la scris și literatură și vede în autobiografie, pornind de la Rousseau, paradigma ospitalității interne în care eul se găzduiește pe sine pentru a se regăsi, a se accepta și a se reconstrui. În rescrierea pe care Gustave Flaubert o face Legendei Sfântului Iulian Primitorul, Alain Montandon vede o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în regiunea marină a Huelvei, a putut să-i inspire pe navigatorii de altădată să se lase duși de valurile atlantice". Pentru un Giorgios Krommidas, Itaca nu este decât o iluzie. În romanul său Itaca, apărut în 2000, scriitorul prezintă autobiografia lui Kimon venit dintr-o Grecie sfâșiată de războiul civil pentru a lucra într-o uzină în Germania. Într-un bar, el joacă și într-o zi câștigă o sumă mare. Se așterne la drum pentru a căuta Itaca sa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care o experimentează în insula fericită "unde se leagă de sine însuși". Cel mai bun prieten este el însuși deoarece el este cel mai transparent, cel mai independent (să ne amintim că nu există contract cu sine însuși). Prin aceasta autobiografia este paradigma ospitalității interne: aici eul se primește, se dăruiește, se dezvoltă în cea mai completă libertate pentru a se regăsi, pentru a se reconstrui, pentru a se accepta. Spațiul dedicat scrierii pentru sine, în opoziție cu cel dedicat scrisului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Național "Vasile Alecsandri" 6 Philippina "Pina" Bausch (1940-2009): dansatoare, coregrafă, profesoară și directoare a companiei "Danztheater Wuppertal Pina Bausch". Începând din anii '70 a avut o influență considerabilă în dansul contemporan 23 "Interpretul are datoria să exprime nu mărunta-i autobiografie sentimentală, ci viața spirituală care palpită în sunetele muzicii. Interpretul trebuie să sacrifice conștient o parte din sine pentru a pune în cea mai puternică lumină mesajul compozitorului. Eu accept de bună voie acest sacrificiu. Iată sursa "reținerii" sau "sobrietății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]