1,844 matches
-
a construcției cognitive. Conținuturile învățării sunt constructe a căror importanță și relevanță sunt apreciate de cel ce învață. 8. Autodirijarea este un proces cognitiv și emoțional Autodirijarea sugerează că persoana (sinele) are totul sub control, accentuând componenta cognitivă, rațională a autocontrolului. În realitate, gândirea, învățarea și comportamentul oamenilor au o importantă componentă emoțională. Emoțiile ne orientează și ne focalizează atenția. În funcție de dispoziția în care ne aflăm, percepem, într-un fel sau altul, realitatea și ne comportăm ca atare. Emoțiile ne dirijează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
realitatea și ne comportăm ca atare. Emoțiile ne dirijează amintirile, ne influențează stilul de gândire, ne susțin energetic activitățile, ne direcționează atitudinile. Așadar, învățarea este expresia manifestării personalității elevului sub toate aspectele ei: cognitiv, afectiv, atitudinal și comportamental. Autodirijarea și autocontrolul în realizarea învățării și a oricărei activități ilustrează o astfel de realitate. Învățarea autodirijată dă rezultate în măsura în care conștientizăm și ne evaluăm emoțiile și le canalizăm în direcția obținerii unor rezultate și performanțe bune sau, cel puțin, scontate. Necesitatea prelungirii duratei
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acest rămășag Visarion mai mizează și pe marele său talent de a lucra cu reputați actori de teatru, capabili de a intui firescul cerut filmării. Vasile Lazăr devine în interpretarea lui Ovidiu Iuliu Moldovan un arhetip al generației sale. Rigurosul autocontrol al actorului operează cenzorial fiecare trăire, protejând adâncul personajului de orice privire indiscretă. Alura conferită lui exprimă forță, personalitate, vitalitate, virilitate. Filmat de aproape, în prim-planuri îndrăznețe Ovidiu Iuliu se lasă iscodit de privirea contemporanilor dar niciodată descoperit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
încrederea în validitatea morală a regulilor, hotărârea de a se realiza și implicarea în activități convenționale. Cu cât aceste patru caracteristici sunt mai intense, cu atât persoană e mai ferită de căderea în crimă; Hirschi mai vorbește și despre rolul autocontrolului; în cazul familiilor cu statut socioeconomic scăzut, capacitatea familiei de a controla copilul e mai scăzută, ceea ce duce la creșterea delincvenței juvenile în aceste 8. interacționism simbolic (se centrează pe diferențele sociale între clasele deținătoare ale puterii în societate și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Așadar, pe lângă loaialitate personală, patriarhatul mai depinde și de respectarea tradiției. Tradiția, reprezentată istoric prin instituții, alături de câteva limitări legale, impun singurele constrângeri sistemului dominat de masculinitate (Stark, Flitcraft, 1996, p. 36). în strânsă legătură cu teoria controlului este teoria autocontrolului, care aduce și o explicație a etiologiei delincvenței (Swinford et al., 2000). Scăderea capacității de autocontrol face persoana mai slabă în fața tentațiilor și în același timp mai incapabilă să vadă consecințele acțiunilor sale. Printre caracteristicile persoanelor cu o capacitate redusă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alături de câteva limitări legale, impun singurele constrângeri sistemului dominat de masculinitate (Stark, Flitcraft, 1996, p. 36). în strânsă legătură cu teoria controlului este teoria autocontrolului, care aduce și o explicație a etiologiei delincvenței (Swinford et al., 2000). Scăderea capacității de autocontrol face persoana mai slabă în fața tentațiilor și în același timp mai incapabilă să vadă consecințele acțiunilor sale. Printre caracteristicile persoanelor cu o capacitate redusă de autocontrol se numără toleranța redusă la frustrare, toleranța mare la durerea fizică, indiferența față de disconfortul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aduce și o explicație a etiologiei delincvenței (Swinford et al., 2000). Scăderea capacității de autocontrol face persoana mai slabă în fața tentațiilor și în același timp mai incapabilă să vadă consecințele acțiunilor sale. Printre caracteristicile persoanelor cu o capacitate redusă de autocontrol se numără toleranța redusă la frustrare, toleranța mare la durerea fizică, indiferența față de disconfortul fizic, recurgerea la violență în cazul situațiilor conflictuale. Autocontrolul se dezvoltă în procesul de socializare a copilului, în interacțiunile cu părinții și va rămâne o constantă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
același timp mai incapabilă să vadă consecințele acțiunilor sale. Printre caracteristicile persoanelor cu o capacitate redusă de autocontrol se numără toleranța redusă la frustrare, toleranța mare la durerea fizică, indiferența față de disconfortul fizic, recurgerea la violență în cazul situațiilor conflictuale. Autocontrolul se dezvoltă în procesul de socializare a copilului, în interacțiunile cu părinții și va rămâne o constantă de viață a individului. în cunoscutul raport întocmit la experimentul Minnessota de către Alain Stroufe și colegii săi (Stroufe et al., 2005), cercetătorii alcătuiesc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
constantă de viață a individului. în cunoscutul raport întocmit la experimentul Minnessota de către Alain Stroufe și colegii săi (Stroufe et al., 2005), cercetătorii alcătuiesc o listă a sarcinilor de vârstă care necesită a fi realizate, într-o dezvoltare sănătoasă. Achiziția autocontrolului se află pe primele locuri la vârstele mici, până în jurul vârstei de 7 ani, vârsta școlară. Autocontrolul slab determină trecerea la acțiune, în situații provocatoare, sub impulsul momentului și fără a raționa, a planifica și reflecta asupra consecințelor. Este ceea ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
săi (Stroufe et al., 2005), cercetătorii alcătuiesc o listă a sarcinilor de vârstă care necesită a fi realizate, într-o dezvoltare sănătoasă. Achiziția autocontrolului se află pe primele locuri la vârstele mici, până în jurul vârstei de 7 ani, vârsta școlară. Autocontrolul slab determină trecerea la acțiune, în situații provocatoare, sub impulsul momentului și fără a raționa, a planifica și reflecta asupra consecințelor. Este ceea ce în psihiatrie se subînțelege prin conceptul de passage à l'acte. în domeniul maltratării copilului se utilizează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
domeniul maltratării copilului se utilizează mai degrabă terminologia anglofonă: acting out. în general, problemele de comportament de genul dependenței de alcool, droguri, fumatul, experiențele sexuale precoce, atacarea altor persoane, precum și alte devianțe comportamentale sunt considerate în strânsă legătură cu scăderea autocontrolului. Perspectiva teoriei atașamentului aduce explicații diferite asupra cauzelor comportamentelor violente ale partenerului, accentuând sentimentul acestuia că relația este amenințată de comportamentul celuilalt sau că pierde controlul asupra disponibilității celuilalt în relație. Acest sentiment de indisponibilitate a partenerului poate fi generat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ales acele eforturi care depășesc posibilitățile familiei!) pentru a îndeplini imediat dorințele copilului. în general, a temporiza satisfacerea unei dorințe a copilului, și a vorbi cu copilul despre acea dorință, sunt elemente importante pentru maturizarea sa, pentru dezvoltarea capacității de autocontrol. în acel timp în care trebuie să aștepte, să facă planuri și vise pentru a ajunge la realizarea dorințelor sale (care pot fi de la: obiecte, jucării, dulciuri până la momentul de reîntâlnire cu părintele iubit de care a fost despărțit!) copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orbitofrontal. Cortexul orbito-frontal stimulează ariile emoționale specifice furiei. De asemenea, informează cortexul prefrontal care analizează situația și produce o idee conștientă. Cortexul prefrontal numit și creierul rațional reacționează pentru contextualizarea și reglarea emoției și este implicat în reducerea suferinței și autocontrol. Jan Panksepp (2003) relatând experimente bazate pe trăirile de disconfort generate de exclusiunea socială, susține că cu cât e mai intens sentimentul de disconfort social legat de exclusiune, cu atât cortexul cingulat anterior este mai implicat. în opoziție, creierul prefrontal
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
propriile emoții și pe ale celorlalți.”( Science et Avenir, 2010, nr. 766, p. 56) este educarea controlului emoțional. Cele mai bune decizii, soluții la probleme, pot fi găsite pe un fundal de calm emoțional. Educarea controlului emoțional, sau altfel spus autocontrolul, stăpânirea emoțiilor, se realizează în dependența de contextul existențial. într-un mediu încărcat de violență, vor fi prea puțini factori care să orienteze copilul spre dezvoltarea autocontrolului, căci creierul emoțional, amigdala care menține starea de alertă va fi continuu supraexcitat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
găsite pe un fundal de calm emoțional. Educarea controlului emoțional, sau altfel spus autocontrolul, stăpânirea emoțiilor, se realizează în dependența de contextul existențial. într-un mediu încărcat de violență, vor fi prea puțini factori care să orienteze copilul spre dezvoltarea autocontrolului, căci creierul emoțional, amigdala care menține starea de alertă va fi continuu supraexcitat scurtcircuitând conexiunile cu creierul rațional. Rolul programat al creierului este acela de a salva individul (a-i asigura supraviețuirea și dezvoltarea) și de a salva specia, promovând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ales cu cei semnificativi. Dar interacțiunile primilor ani din viață, tiparele de comunicare mamă (persoană de îngrijire) copil, își pun amprenta asupra individului, uneori pentru întreaga viață. Aceste prime interacțiuni modelează structurile mari ale creierului, mai ales structurile implicate în autocontrolul emoțional și memoria și învățarea pe termen lung. Dar modificările structurale neuronale vor altera și echilibrul endocrin al persoanei. Astfel, copiii traumatizați în perioadele timpurii ale vieții lor pot fi clar identificați după cantitatea crescută de cortizon. Având structurile neuronale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoana nu poate accepta, nu poate recunoaște pierderea („Nu, nu poate fi adevărat! Medicii au greșit!”) și deplasează cauza pierderii spre persoane sau situații accesibile. Pierderea (obiectului, persoanei, situației) generează o reacție de șoc cu panică, pierderea controlului și a autocontrolului, incapacitatea de a înțelege ceea ce se întâmplă, negarea evenimentului evident, sentimentul de dezastru, fără soluție, fără posibilitate de continuare („fără mâine”), sentimentul că ceea ce se petrece nu e real, e un vis din care urmează a se trezi și totul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relațiile cu ceilalți, la pierderi. Exercițiul reflecției este util în momentul de criză și este generator de reziliență postcriză. Probabil cea mai importantă sarcină a familiei în pregătirea copilului pentru viitor, pentru viață este educarea lui pentru a-și dezvolta autocontrolul și reflecția. Școala ar trebui să continue dezvoltarea capacității de reflecție a copilului, stimulându-i cunoștințele, învățându-l procedee de analiză a informației și valorizându-i concluziile originale. Nici în familie și nici în școală însă această zestre pentru viitorul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un important potențial de protecție și reabilitare în urma unor evenimente traumatice. Aceste comportamente pot fi antrenate și stimulate în cadrul diverselor grupuri tematice inițiate de școală. Orientarea spre evitarea și repararea rupturilor presupune o bună capacitate empatică, capacitate de control și autocontrol” Promovarea autocontrolului în situații de disconfort, sarcină de prim rang în dezvoltarea copilului la vârstele mici (Stroufe et al., 2005) este facilitată prin comunicarea emoțională a adultului cu copilul. în cadrul comunicării emoționale, copilul își cunoaște emoțiile și recunoaște emoțiile sale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
potențial de protecție și reabilitare în urma unor evenimente traumatice. Aceste comportamente pot fi antrenate și stimulate în cadrul diverselor grupuri tematice inițiate de școală. Orientarea spre evitarea și repararea rupturilor presupune o bună capacitate empatică, capacitate de control și autocontrol” Promovarea autocontrolului în situații de disconfort, sarcină de prim rang în dezvoltarea copilului la vârstele mici (Stroufe et al., 2005) este facilitată prin comunicarea emoțională a adultului cu copilul. în cadrul comunicării emoționale, copilul își cunoaște emoțiile și recunoaște emoțiile sale și ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aspectelor fizice deopotrivă care determină adaptarea unică a acestora la mediul bio-psiho-socio-profesional. Astfel, imaginea studentului în medicină trebuie să fie strâns legată de manifestarea unor caracteristici de personalitate cum ar fi: responsabilitate, dominanță, capacitate de statut, prezență socială, empatie, toleranță, autocontrol, intuiție psihologică, orientare spre muncă, creativitate, etc. Scop Modelarea caracteristicilor de personalitate și dezvoltarea motivației studenților în medicină ca urmare a stabilirii unei metodologii adecvate de acționare în lecția de educație fizică universitară prin elaborarea și implementarea unui program strategic
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
și apărare. Ipoteza cercetării Am plecat de la ideea că modelarea caracteristicilor de personalitate specifice variabilelor orientării interpersonale ale dominanței, capacității de statut, sociabilității, prezenței sociale, acceptării de sine sau cele specifice variabilelor orientării valorice și normative ce presupun responsabilitate, socializare, autocontrol, comuniune, precum și variabilele funcționării intelectuale, ale rolului și stilului interpersonal, ale orientării spre muncă, ale temperamentului creativ și potențialului managerial pot fi consecința utilizării adecvate și eficiente a unor mijloace specifice jocurilor sportive, dozate și iterate corespunzător pentru fiecare dintre
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
relaxări și dubii, toate erau semne că individul nu era ales și, prin urmare, trebuia evitat. Doctrina lui Calvin a transformat modul de viață nesistematic și oarecum lejer al Europei medievale Într-o viața planificată metodic, caracteristică noii clase burgheze. Autocontrolul a Înlocuit controlul Bisericii În viața de zi cu zi. Burghezia a creat propriul despotism privat asupra comportamentului personal. Au Învățat să fie independenți, să facă sacrificii, să fie calmi, să fie harnici și sârguincioși. La Început, aceste valori erau
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că ei erau cu adevărat poporul ales, americanii au fost mult mai dispuși să echilibreze nou-câștigata autonomie cu o ascultare colectivă a unei autorități superioare și nu cu responsabilități personale față de celelalte ființe umane. Pentru americani, un comportament, care includea autocontrolul, sacrificiul de sine și hărnicia era mai degrabă destinat satisfacerii lui Dumnezeu - și a propriei persoane - decât satisfacerii obligațiilor sociale. În acest sens, mulți americani au rămas credincioși eticii protestante, cu mult după ce europenii o lăsaseră În urmă. Această divergență
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a subiectului ca inițiator al conduitelor sale. Acest lucru este evident pentru unele modele mediaționale care se inspiră din teoriile informatice în care întâlnim în mod regulat termenii „luarea deciziilor”, „opțiune”, „selecția conduitelor”... In această variantă, întâlnim diverse tehnici de autocontrol și de autoreglare pe care Kanfer și Philipps le-au regrupat sub termenul general de „terapii de instigare”. Modelul condiționării camuflate a lui Cautela, împreună cu conceptele sale numite stimuli, răspunsuri și întăriri interne, se apropie, de asemenea, de teoriile autocontrolului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]