4,300 matches
-
grozavul, alesese o tulpină de bambus, care era mult mai dur și cu care le făcea ferfeniță săbiile celorlalți. Zbang! Zbang! Erau pui de șefi de trib care-și apărau satul de invadatori. Cel mai mare dintre băieți Își luă avânt și sări În spinarea unui bivol de apă care se odihnea pe marginea drumului. Se luptă cu coarnele animalului care stătea absolut nemișcat, iar apoi Îi dădu un șut În coaste Înainte de a se declara Încă o dată victorios. Ceilalți băieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
unui bivol de apă care se odihnea pe marginea drumului. Se luptă cu coarnele animalului care stătea absolut nemișcat, iar apoi Îi dădu un șut În coaste Înainte de a se declara Încă o dată victorios. Ceilalți băieți Îl imitară luându-și avânt și sărind pe spinarea bivolului, pentru ca apoi să se rostogolească precum niște gimnaști la o olimpiadă pentru munteni. Dacă ar fi vrut, bivolul s-ar fi putut ridica pe toate cele patru copite impunătoare ale lui și i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
seama ce uimiți am fost să-l vedem, În acele ore de nebunie, pe portarul nostru Împachetând plin de bunăvoință și eficiență, asigurându-se că avem toate proviziile necesare riscantei noastre călătorii. În ceea ce noi am catalogat drept un ultim avânt de loialitate, acesta avea o vorbă bună pentru fiecare dintre noi, dovezi ale grijii pe care ne-o purta, asigurări că zeii vor fi cu noi, și așa mai departe. O, cât de mult ne Înșelaserăm În privința lui! A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
-i să judece cu propriul cap. Dintre reglementările zilelor noastre, pentru a se limita numărul oamenilor cu prea multă carte, în 1998, România și alte 18 țări europene semnează “Protocolul privind interzicerea clonării umane”. Mai mult, țara noastră pornește cu avânt la drum și pune în practică primul program european de combatere a clonării și prima măsură s-a îndreptat spre mamele prinse în flagrant delict de gemeni, pentru care s-a hotărât ca să primească alocație pentru un singur copil, iar
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
nu mi-aș fi închipuit pe atunci, că va da denumirea unei întregi epoci istorice a țării noastre, epoci, care chiar dacă unii încearcă s-o ascundă golănește sub preș, în mod cert va rămâne în istorie, ca epoca de mare avânt a unei țări de abia ieșite din Evul Mediu și care până în 1965 se zbătuse ca măcar să definitiveze dezideratele Revoluției de la 1848. Ne așteptam, ca să urmeze la conducerea statului vreunul din numele „grele” ale partidului, cum ar fi fost: Chivu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
în două talere pe care Ioana le ridică și le coboară pe rând. Și când Ioana mă învinovățește că nu am încredere în ea și că i-am distrus orice fericire, infiltrîndu-i îndoiala și oprind-o de la orice decizie, fărămițîndu-i avântul, gândesc că are dreptate, căci, într-adevăr, așa e firea mea pe care o aplic tuturora și mie îndeosebi și mă împiedecă să izbutesc ceva până la capăt. Dar mai gândesc cu ciudă că o credință a ei nealterată deloc de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
împlinirea» unui canon moral major în întreaga lume reală, ordinea morală a lumii; sau creșterea iubirii și a armoniei în raportul dintre ființe; sau apropierea de o stare generală de fericire; sau chiar 86 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 78. avântul spre un neant deplin - un țel înseamnă totuși un sens.“ Or, a fixa un sens în virtutea voinței ce domină, acest lucru descoperă imediat nonsensul celor care se voiesc raționale. Când nu caută cu orice preț teorii sigure, atemporale, omul are
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nu lovești în cel căzut, Și celui rău, fă-i bine, Să te păzești de încrezut, De cel ce-i plin de sine; De vrei să juri, nu fi pripit, Și ține-ți jurământul Chiar dacă răul, proțăpit, Îți taie greu avântul; Nu te grăbi să ai averi Când conștiința-i goală Și mari erori, strânse poveri, Îți fierb adânc în oală; Gândește-o noapte de-are rost Ce-ți vine într-o clipă, Să nu regreți apoi ce-a fost, C-
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Cu ce-i drept, nu cât vreau eu. * Neamului cinstit și harnic, Pe furiș i-am „ras” busola. Și acum suspină tainic Pân’ s-o sfârși toată rola. N-ai bătrâni, cumpără-i iute! Sfatul vremurile dau. Mintea lor e-avânt de ciute, De cei tineri leacuri n-au. 20 ianuarie 2005 „Cine-mparte, parte-și face”. Nu e altul adevărul, Și de-ți place ori nu-ți place Chiar de sus e putred mărul. Unii zic: „Nerușinare!” Alții spun: „E-
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
gloria cerească. Nu vreau preot spre odihnă. E convingere de fier; Cer să trec dincolo-n tihnă, Fără falsul grefier. Nu-mi dați jertfe. Inutile-s, N-au nimic din ce e sfânt; Toate sunt de neânțeles, Practici în ciudat avânt. De vreau așa, nu sunt păgân; Nu-mi judecați dorința. Eu știu ce spun, căci sunt stăpân Pe cuget și ființă. Nu-mi dați cinste, sunt o humă Într-un trup încremenit, Mai curând scădeți din sumă Cu ce nu
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
împlinirea» unui canon moral major în întreaga lume reală, ordinea morală a lumii; sau creșterea iubirii și a armoniei în raportul dintre ființe; sau apropierea de o stare generală de fericire; sau chiar 86 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 78. avântul spre un neant deplin - un țel înseamnă totuși un sens.“ Or, a fixa un sens în virtutea voinței ce domină, acest lucru descoperă imediat nonsensul celor care se voiesc raționale. Când nu caută cu orice preț teorii sigure, atemporale, omul are
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
mână un buzdugan. începu să alerge febril pe buza abruptă, căutând un drum care să-i permită să ajungă mai în adâncime, și i se păru că întrevede o ieșire într-o îngrămădire de stânci și arbuști spinoși. își luă avânt și se aruncă într-acolo, reușind să coboare până la un mic loc cu iarbă, iar de acolo, prăvălindu-se printre pietre și arbuști, pe terasa următoare, ultima. Cu un șuierat sinistru, săgeata lui Odolgan îi trecu la un deget de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
la viața sa din totdeauna și totul ar fi fost ca la început. Atât de mult își dorea să se întâmple așa, încât își învinse frica și repulsia pe care i le provoca râul umflat și învolburat, își luă puțin avânt și se azvârli în gol. Nu avu timp să i se facă frică de apă, iar râul îi primi în îmbrățișarea sa înghețată, biciuitoare. Izbitura îl făcu aproape să-și piardă cunoștința; se scufundă până atinse fundul mâlos, dar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
sunetul trâmbițelor, cavalerii romani se năpustiră asupra hunilor, îi ajunseră din urmă în câteva secunde și îi spulberară, întâmpinând doar o rezistență slabă și fără convingere. în timp ce dușmanul fugea mâncând pământul, Sebastianus trebui să strige din răsputeri pentru a domoli avântul alor săi și a-i aduce înapoi, în dispozitivul de pază al colinei. Zeci de oameni și cai zăceau risipiți prin mărăcini, iar ilirii săi, în timp ce urcau panta abruptă, îi terminau pe răniți cu lovituri iuți de suliță. Când ajunseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să lase o distanță de câțiva pași între cohorte. întors spre câmpul de luptă, constată că turingienii trecuseră la pas alergător. Pentru a le stăvili înaintarea, legionarii lansară prima salvă de javeline, apoi porniră în întâmpinarea dușmanului, însă nesiguri, fără avânt. îi chemă la sine pe Ambarrus, Almirus - cel care purta însemnul - și toți capii cohortelor. — Ascultați, le spuse. Trebuie să-i împiedicăm pe barbari să spargă linia. Nu trebuie să treacă, ați înțeles? O clipă mai târziu, din primele linii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
norma "consiliului de trei" din vremurile de glorie ale Veneției. Fiindcă acel consiliu venețian urmărea viața privată a cetățenilor venețieni, apoi am început și noi să căutăm a descoperi ce se petrece prin familii. Începusem un adevărat "spionaj". Și, în avântul nostru, aveam un curaj nebunesc. Intram prin străzi, prin antrete, pândeam pe la geamuri! Era un fel de nebunie - dar urmăream infamiile și nedreptățile, în numele justiției! Odată am făcut o adevărată descoperire. Am văzut, pe un geam, cum o doamnă, una
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să te folosești de ele, trebuia să apelezi la lama unui cuțit, altfel riscai să le Îndoi sau chiar să le faci bucăți. Mașa se apucase deja să umble la sertare, Însă Extraterestrul, care ațipise pe scaun, o opri din avânt: - N-are nici un rost să te obosești, dragă Mașenca, ora e destul de târzie. De obicei la noi casa se deretică dimineața, nu seara sau noaptea, și apoi eu sunt obișnuit cu praful cosmic. Pe lângă acela, ăsta-i un fleac. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de mine nu mă tem. Am Învățat să mă stăpânesc ca un cal breaz.“ Vorbărie goală, pe care ceata de salahori o Înghițea hăhăind și mirându-se de istețimea șefului la fiecare cuvânt. Încurajat de această hoardă gălăgioasă, Ippolit prindea avânt. La un moment dat, numărându-i, Îi veni ideea să Întindă o masă mult mai lungă decât la aceea la care petreceau și trimise pe doi dintre ortacii săi să aducă dulapi groși de cherestea și niște butoaie de măsline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În mintea mea dorința de-a mânca?“ „Gheișa“ Își duse lăbuțele Împreunate sub bărbie, implorând iertare. Pe moment, Ippolit se enervă de-a binelea: „A naibii creatură, făcu el. Nici să te răstești la ea nu poți...“ Și, luându-și avânt, adăugă: „Vrei sau nu vrei salam?“. Capul „gheișei“ făcu o mișcare delicată În jos, În semn că da. „Îți dau, cu o condiție.“ Mintea lui mai găsise o chichiță de care să facă haz: „Ca să beneficiezi de această bucățică, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
scăzută. „Credemă, n’a fost ușor să-l abordez...E plin arestul miliției cu indivizi ce fură din avutul nostru, al tuturor...! Sărmanul are spre rezolvare atâtea dosare Încât nu le mai știe numărul...!” „Bine, bine...” - Îi curmă Tony Pavone avântul oratoric. „Ai discutat problema...?” „Mai Încape discuție...? Eu sunt om de onoare, domnule...! Pe scurt. Maiorul Huzum fiind incoruptibil, Închipuiește-ți, n’a fost ușor să-l ademenesc. Să fiu sincer, pot afirma cu suficientă convingere: maiorul Huzum este destul de onest
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
identice ca a celui intrat În disgrație...!! La rândul lui, uneori Tony Pavone reușea să se facă nevăzut Împreună cu ceilalți, mergînd În neștire pe străzile capitalei, cu nervii suficient de zdruncinați, Încheia ziua Îmbătându-se, căutând soluția pentru a contracara avântul personal al distrugătorului său dușman...!! De data aceasta Însă, pentru a nu-l scăpa din ghiare, vijeliosul anchetator intră zgomotos În biroul lui Tony Pavone, lăsând ușa deschisă... „Doresc să-ți vorbesc...!” - șueră el printre dinți vizibil amenințător. Mergem la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de moarte”, acesta comandă careul și Însuși el,cu o mutră disgrațioasă Îmi rupe galoanele de pe umăr, mă dezbracă de hainele noi militare și pune doi soldați să mă ajute să Îmbrac noul echipament militar,rupt și disgrațios. Își luă avânt oratoric incriminând fapta și terminând diatriba arătându-mă cu degetul. Pentru dezertare, vei fi trimes În “Fața plutonului de execuție”...!! Imediat, alcătui o escortă și fără alt protocol de rămas bun dela doctorul prietenul meu, sunt depus la Închisoarea de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pe un gest de fălire: ne bucurăm de cea mai distinsă intimitate cu cei mai de vază oameni din Marea Britanie. Un mic viciu - aproape nutritiv, digestiv - ce făcea obrajii Antoninei mai fini, părul mai moale, culoarea mai adâncă. Dacă puțin avânt pe scara socială o făcea mai arătoasă (mai dolofană Între picioare - gândul dădu buzna, iar Sammler Încetase să mai Încerce să respingă aceste iureșuri mintale), asta avea justificarea sa feminină. Dragostea este cel mai puternic cosmetic, dar mai sunt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
depărtă de Sammler ca și cum făcea ceva foarte amuzant la cererea specială a acestuia. Își suflecă mâneca brațului drept. Părul Închis la culoare era des. Apoi, apucând mai din scurt mânerele genții de postav, o roti În aer și cu mare avânt Îl pocni pe hoțul de buzunare peste față dintr-o parte. Lovitura fu puternică. Îi zburară ochelarii. La fel și pălăria. Nu-i dădu drumul imediat lui Feffer. Păru să se sprijine pe el. Evident năucit. Eisen era muncitor, turnător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
apropiase de Sheba și o copleșea cu vorbărie fără perdea. Erau acum doar la câțiva pași de mine. După o vreme, Mawson s-a întors și mi-a făcut semn: — Barbara, a strigat el, întrerupând-o pe Elaine în plin avânt. Vino să faci cunoștință cu Sheba Hart. Am făcut câțiva pași și m-am alăturat grupului: — Sheba o să predea arta olăritului, a zis Mawson. După cum știi am așteptat destul de mult s-o înlocuim pe doamna Sipwitsch. Suntem foarte norocoși că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]