4,413 matches
-
istoriei interne a culturii naționale, alte filiații au fost inventate, iar referințle la categoriile universale aproape mereu estompate. Redescoperirea tradiției literare naționale a suplinit o functie modernizatoare, cel putin o anume vreme (Mircea Marin, 2003-2004). Este În mod special cazul avangardei, a cărei tradiție fusese celebrata de pe la sfârșitul anilor ’60, prin mai multe studii și publicații comemorative, antologii etc. și ca urmare a accesului pe piața internațională care Îi consacrase pe acesti autori (Irina Livezeanu...). Descoperirea unei tradiții naționale moderne, chiar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe piața internațională care Îi consacrase pe acesti autori (Irina Livezeanu...). Descoperirea unei tradiții naționale moderne, chiar moderniste, prezența de asemenea avantajul de a nu se Îndepărta prea mult de paradigmă ideologică a unui partid care el Însuși fusese de avangardă, devenit Între timp un partid de mase. Numeroși scriitori de avangardă, apropiați partidului comunist, deveniseră membri ai nomenclaturii literare, dar alții se ținuseră deoparte de funcțiile de reprezentare sau deveniseră opozanți ai regimului. Opoziția Între «tradiție» și «modernitate» ia astfel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Descoperirea unei tradiții naționale moderne, chiar moderniste, prezența de asemenea avantajul de a nu se Îndepărta prea mult de paradigmă ideologică a unui partid care el Însuși fusese de avangardă, devenit Între timp un partid de mase. Numeroși scriitori de avangardă, apropiați partidului comunist, deveniseră membri ai nomenclaturii literare, dar alții se ținuseră deoparte de funcțiile de reprezentare sau deveniseră opozanți ai regimului. Opoziția Între «tradiție» și «modernitate» ia astfel progresiv un sens ideologic diferit, substituindu-se opozițiilor «de clasă» pe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Social Sciences Infrastructure Network în a Growing European Community (1999). Interferente Între marxism și funcționalism au fost remarcate la momentul apariției lor de Gouldner (1971, pp. 447-477). Voslensky (1980, pp. 256-259). Refuzul „elitismului” n-a Împiedicat niciodată afirmarea rolului de „avangardă” al partidului, În raport cu clasa muncitoare sau chiar cu Întreaga societate, nici exigenta impusă cadrelor de a se afirma drept „cele mai bune” În toate domeniile. Istoria Parteihochschule Karl Marx scrisă de Helmut Neef, fost profesor al acestei școli, este poate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
public cultivat francofon, precum și de existență altor circuite Între cele două spații, mai cu seamă cel al studiilor universitare (opera literară apare adesea ca fiind efectul unei traiectorii deviate În momentul Întreruperii studiilor universitare, mai ales În cazul scriitorilor de avangardă). Expresia este a lui Benjamin Fondane, pe atunci poet și critic literar sub numele de B. Fundoianu, Înainte de venirea să În Franța, În 1923. Vezi și traiectoria romancierului fost și președinte al Societății scriitorilor români, pe care am analizat-o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
invitația de a colabora [...], iar nu ca un calvar al profesiunii”. Poezie semnează Eusebiu Camilar și George Dumitrescu, proză, Doru Belimace și din nou sectorul criticii și al opiniilor este cel remarcabil. Alăturați îndrăzneț în pagină sub genericul Literatura de avangardă, adversarii E. Lovinescu și Mihail Dragomirescu exprimă succinte opinii, parțial convergente; cel dintâi subliniază că susținerea sa pentru estetica și dinamica inovatoare din „toate mișcările literare de după război” respectă principiul teoretic al diferențierii, fără să însemne și recunoașterea valabilității lor
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
se va radicaliza din anul al doilea în plutonul neosămănătorist, sub o deviză din N. Iorga: „Tineretul să încerce a face mai bine, pe urmă, dacă e nevoie, să încerce și mai nou”. Cuvântul nostru (1/1923) respinge modernismul și avangardele, care ar cultiva „pornografia și obscenitățile”: „La noi nu se va găsi acea serie de isme (futurisme, cubisme, expresionisme etc. pe care le putem cuprinde sub un nume comun de aiurisme)”; „noi facem zid contra curentului”. Rubrici relativ constante sunt
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
LINIA DREAPTĂ, „revistă săptămânală de luptă națională și creștină” apărută la București între 24 noiembrie 1935 și martie 1938. Director: Al. Hodoș. Programul e spectacular-agresiv, de o agresivitate mimată, tipică mișcărilor de avangardă, într-un stil ce sugerează mai degrabă inconformismul vârstei decât rigiditatea și intoleranța unei orientări doctrinare: „Ne avântăm spre riscurile încăierării, cu viziera deschisă, cu lancea în cumpănire și cu armurile fluturând spre cer, oricât de donquijotesc ar părea unora
LINIA DREAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287818_a_289147]
-
altă rubrică, „Autori și cărți”, la care scriu Florin Dochia, Florin Scarlat, Mihail Gâlcă, Victor Sterom, Luana Ursu ș. a. Interviurile revistei constituie un centru de interes, la fel numerele tematice, unul dintre cele mai reușite fiind Cum se vede azi avangarda literară românească din secolul 20?. Se adaugă o bogată secțiune dedicată literaturilor străine - traduceri și comentarii privind scrieri ale lui Fernando Arrabal, Milan Kundera, Aimé Césaire, Julio Cortázar, Saint-John Perse, Truman Capote, Michel Butor, Samuel Beckett, Arthur Miller, Paul Ricoeur
REVISTA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289242_a_290571]
-
La secțiunea de filologie Al. Ciorănescu scrie articolul Începuturile filologiei românești în Franța. Secțiunea de artă și literatură abordează aspecte variate ale culturii române: Yves Auger, Se pot traduce textele lui Creangă în franceză?, L.M. Arcade, Observații asupra teatrului de avangardă, Manuel de Diéguez, Moștenirea lui Pascal în opera lui Cioran. O serie de studii este dedicată artelor plastice: Al. Busuioceanu, Pictorul Andreescu în Franța, C. L. Popovici, Arta abstractă română de la Brâncuși până în zilele noastre. Studiile despre marii muzicieni români
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
Note de provincial (1991), Un timp fără nume (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) și Îndoiala de sine (1997) - afirmă un poet care cultivă lirica de meditație, celebrând sacralitatea pământului de acasă, rădăcinile și traiul firesc. Refractar la modele de avangardă, R. este însă modern prin sensibilitate și viziune, printr-un lirism paradoxal cu accente gnomice, obținute din poante de efect sau construcții oximoronice (Răsai, soare, De parcă te ascultă Eminescu, Veșnicul mire, L-ați văzut pe Ianus?, Busuioc, Masca, Focul ascuns
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
futurismului, a suprarealismului și constructivismului, în dorința de a cuprinde „optimismul naturii” („Noi infuzăm atomului dinamică / elastici constructivi / plămânii orașelor / vertebre de bronz / mușchii schije de platină / suntem în aorta zilei...”). De altfel, autorul experimentează întreaga succesiune de impresii ale avangardei românești. Principala sa inovație constă în substituirea ironică a limbajului poetic tradițional cu terminologia domeniilor modernității, plus subminarea semanticii și a funcțiilor morfo-sintactice: „apasă-te liră sterlină-te citroën-mă moară de eucalipt / și probabil să ne plimbăm / bitte iubirea mea
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 157-160; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 148-159; Tania Radu, „Statuile de fum”, FLC, 1984, 45; Ion Bălu, „Statuile de fum”, RL, 1984, 50; Scarlat, Ist. poeziei, III, 38-40; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 349-355; Pop, Avangarda, 142-151; Negoițescu, Scriitori contemporani, 495-497; Noica, Semnele, 268-269; Ornea, Înțelesuri, 237-241; Ciopraga, Amfiteatru, 421-424; Dicț. esențial, 721-723; Dicț. analitic, III, 250-252. E.M.
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
o țară anume devine mai puțin importantă În definirea identității individuale și colective, faptul că americanii rămân cu atâta pasiune credincioși modelului politic convențional al statului-națiune, ne pune În mod clar de partea geopoliticii tradiționale și În nici un caz În avangarda noii conștiințe planetare. Atât timp cât americanii găsesc alinare În credința religioasă și continuă să creadă că sunt poporul ales, păzit și protejat de grația lui Dumnezeu, e foarte puțin probabil ca naționalismul și patriotismul acestora să descrească. Nu vreau să sugerez
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
publicat un eseu intitulat Pace perpetua: o schiță filosofică. Cu toate că s-a bucurat de puțină atenție la acea vreme, lucrarea a fost redescoperită În perioada de după cel de-al doilea război mondial și a devenit o referință esențială pentru noua avangardă europeană. Kant și-a imaginat o „stare de pace universală” obținută prin crearea „unei republici mondiale”. Filosoful credea că un asemenea stat ar fi posibil odată ce națiunile lumii acceptă forme de guvernare reprezentativă. Kant a crezut că propagarea principiilor democrației
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
internaționale a proceselor de pace, cumpărând agresiunea cu ajutorul fondurilor pentru dezvoltare sau ridicând o palisadă de hârtie formată din legi internaționale, pe care cei nescrupuloși o perforează Întotdeauna. Europenii se pot autoconvinge că aceste lucruri sunt inovațiile unui continent În avangarda progresului, dar În realitate sunt fructele tomnatice și stafidite ale unei civilizații În declin 73. Așadar, americanii și europenii reprezintă două concepții foarte diferite despre modul În care trebuie condusă politica externă și de securitate. Europenii caută securitatea În interiorul legii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Aron Cotruș, Radu Boureanu), precum și volume editate în străinătate (Stefan Zweig, André Malraux, Axel Munthe). Sunt prezentate, de asemenea, cele mai importante publicații literare. Revista susține modernismul în artă cu studii despre pictura impresionistă și prin traduceri din poezia de avangardă, mai ales din literatura italiană - Giuseppe Gerini, Gionello Fiumi, Fausto Salvadori, Lorenzo Stacchetti, Enrico Panazacchi -, datorate lui Pimen Constantinescu, sau din literatura neogreacă: Konstantinos Kavafis, Kostis Palamas, în versiunea lui Anton Mistakide. Alți colaboratori: I.C. Chițimia, Radu Stanca, Onisifor Ghibu
LUCEAFARUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]
-
cu pseudonimul Monica Dan. Numai după moartea lui E. Lovinescu semnează, în câteva numere din „Revista Fundațiilor Regale”, cu numele real, fragmente din romanul În contratimp. La Paris este angajata unor companii teatrale, realizând în colaborare regia câtorva piese de avangardă; lucrează totodată pentru o agenție literară, încercând să promoveze editorial literatura română în Franța. Temându-se pentru soarta mamei ei, rămasă ostatică în țară, apoi încarcerată și lăsată să moară în penitenciar, publică, sub pseudonim; semnează Stepan Lighton, cartea Amérique
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
număr unic, editat de colectivul redacțional de la „Alge”), „Cuvântul liber”, „Meridian” ș.a. Poeziile publicate între 1930 și 1933 ar fi trebuit să apară într-un volum cu titlul Bumerang, anunțat în „Alge”, dar niciodată tipărit. În 1933, după ce revistele de avangardă „Alge” și „Contimporanul” își încetaseră apariția, L. se alătură lui Geo Bogza, editorul unicului număr al revistei „Viața imediată”. Aici ei semnează manifestul Poezia pe care vrem s-o facem, text ce reprezintă un moment important în migrarea avangardei românești
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
de avangardă „Alge” și „Contimporanul” își încetaseră apariția, L. se alătură lui Geo Bogza, editorul unicului număr al revistei „Viața imediată”. Aici ei semnează manifestul Poezia pe care vrem s-o facem, text ce reprezintă un moment important în migrarea avangardei românești spre suprarealism. Unele scrieri apărute în periodice le-a semnat cu pseudonimele Costea Șor sau Petre Malcoci (acesta utilizat împreună cu Virgil Teodorescu). Tot acum publică (anti)romanele Roman de dragoste (1933) și Fata Morgana (1937) - pus sub motouri din
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Passeron, Fribourg-Paris, 1982, 250-251; Robert Sabatier, Histoire de la poésie française, vol. II: La Poésie du XXe siècle. Évolutions et conquêtes, Paris, 1982, 566-567; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 139-184; Simion, Scriitori, III, 59-60; Mincu, Eseu, 302-303; Pop, Avangarda, 324-334; Gérard de Cortanze, Le Monde surréaliste, Paris, 1991, 114-115; Marina Vanci-Perahim, Le Surréalisme en Roumanie. Un peu, beaucoup, „passionnément”, „Opus international” (Paris), 1991, 123-124; Ioan Mihuț, Modernismul, București, 1992, 21; Romanița Constantinescu, Gherasim Luca, „Euresis”, 1993, 1-2; Bernard Heidsiech
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Mélusine” (Paris), 1995, 14-15; Marina Vanci-Perahim, Gherasim Luca en Roumanie: d’„Alge” à „Amphitritte”, „Supérieur Inconnu”, 1996, 5; Pericle Martinescu, O vizită (ratată) la Malraux, RL, 1996, 41; Dicț. scriit. rom., II, 776-777; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 148-157, 195-197; Ion Pop, Publicistica lui Gherasim Luca, RL, 2003, 15; Dicț. analitic, IV, 301-305; Manolescu, Enciclopedia, 464-466; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 218-229, passim. P.R.
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
la Teatrul Național din București și la teatre din țară, precum și la Televiziunea Română. Ș. s-a specializat în promovarea literaturii sârbe. După o cuprinzătoare antologie a nuvelei sârbe (1989), s-a dedicat transpunerii în românește a scrierilor unor autori ai avangardei vieții literare, afirmați rapid și în plan european, precum Danilo Kis (Enciclopedia morților), Miodrag Bulatović (Amantul morții), Milos Crnjanski (Romanul Londrei) și - nu în ultimă instanță - dificilului Milorad Pavić (Dicționar khazar, Peisaj pictat în ceai, Partea lăuntrică a vântului sau
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
A debutat în „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»” (1927), din al cărei comitet de redacție a făcut parte, colaborând ulterior cu versuri și la Bilete de papagal (1928). A colaborat la publicații de orientări diverse, deopotrivă la unele de avangardă și la altele al căror program era apropiat de tradiționalism: „Ultima oră”, „Convorbiri literare”, „Excelsior”, „Fapta”, „Zodiac”, „Viața literară”, „Axa”, „Azi”, „Clopotul”, „Discobolul”, „Ulise”, „Floarea de foc”, „România literară”, „Rampa”, „Credința”, „Litere”, „Meridian”, „Reporter”, „Familia”, „Critica”, „Ideea românească”, „Facla”, „Păreri
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
se întrevăd legături, când singurul roman românesc față de care își dovedește respectul e Răscoala de Liviu Rebreanu, iar Aldous Huxley devine obiectul unor ironii tăioase. E, în orice caz, limpede că tânărul nonconformist nu se simte apropiat nici de atitudinea avangardei. De altminteri, atacul prelungit și sistematic împotriva lui Arghezi, într-un moment când revistele avangardei îl așezau pe poetul Cuvintelor potrivite alături de F.T. Marinetti și de Georges Ribemont-Dessaignes, demonstrează că nu adeziunea la negativismul radical avangardist ar trebui căutată în
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]