7,343 matches
-
sunt mai puțini dinți stâlpi restanți și cu cât aceștia sunt mai puțin rezistenți crește necesitatea rezilienței sau a mișcărilor libere pentru a permite transmiterea forțelor de la nivelul dinților stâlpi la suportul muco-osos prin intermediul bazei protezei. Culisarea extracoronară este mai avantajoasă din punct de vedere al preparării substructurii organice, însă dezavantajul constă în plasarea forțelor în afara perimetrului de susținere parodontală. Există mai multe variante ale culiselor extracoronare. Toate culisele intracoronare pot fi utilizate și în culisarea extracoronară. Firme diverse pun la
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
2323 (www.questia.com) 18 http://philosophy.uwaterloo.ca/MindDict/imagination.html 19 Dicționarul latin-român (Editură Științifică, București, 1962, p. 87) oferă următoarea etimologie pentru cuvântul bun (bonus, -a, -um, adj.): 1. bun, de bună calitate, potrivit, nimerit; 2. util, avantajos; 3. mare; 4. bogat; 5. care are însușiri morale (curajos, cinstit, virtuos); 7. de neam bun, nobil; 8. frumos; 9. binevoitor, atent, blând, favorabil, fericit. 20 R. Edward Freeman (1984, apud Coman 2007: 25) este promotorul teoriei publicurilor implicate (stakeholders
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
patrimoniale" [Bihr, Pfefferkorn, 1999, p. 155]. De aceea propun să se rețină ca prag un nivel de patrimoniu ale cărui venituri ar fi egale sau mai mari decât nivelul mediu al veniturilor pe unitate de consum. O asemenea definiție este avantajoasă pentru că ține cont de o caracteristică esențială a veniturilor foarte mari, și anume partea pe care o ocupă produsul patrimoniului de profit, valori mobiliare și imobiliare. Și ia în considerare acumularea cvasi-obligatorie la care conduce o asemenea sursă de îmbogățire
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
din România aflați la studii la Universitatea Liberă, dar nu numai acolo, de care autoritățile de la București, prin reprezentanții lor în capitala Belgiei, uzau după 1919, cu deosebire în deceniul al treilea al secolului al XX-lea așa- numitul "schimb avantajos", adică un schimb valutar subvenționat în favoarea studenților, care, desigur, trebuiau să îndeplinească anumite condiții de asiduitate la cursuri. În fine, ne-am încheiat demersul cu un eseu (a patra secțiune din acest volum) întrucâtva mai excentric dacă ar fi să
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
subvenții pentru studii, precum și mai multe tipuri de astfel de stipendii 46. Pentru moment, am stăruit asupra unei facilități importante pe care statul român o acordă studenților din Belgia (dar și din Franța): așa-numitul "schimb de favoare" sau "schimb avantajos". Prin adresa 1539 / 1919 Legația României de la Bruxelles informa Ministerul Afacerilor Străine și Ministerul Finanțelor că 37 de studenti români din Anvers, Bruxelles și Liège, rămași fără resurse și locuințe, au pătruns în sediul reprezentanței diplomatice și au cerut imperativ
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
atât lor, cât și celor din Franța 47. Ministrul României în Belgia din acel moment, Trandafir Djuvara, solicită, în cuprinsul aceleiași corespondențe, instrucțiuni pentru reglementarea situației pe lunile noiembrie și decembrie 1919. Dar ce era "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos"? Era vorba de faptul că guvernul de la București subvenționă, în baza unor convenții speciale cu Belgia (sau cu Franța, pentru că am evocat și cazul studenților de la Paris!), acolo unde studiau tinerii români, schimbul unei anumite sume de bani din lei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
uz încă de prin 1919, dar detaliile sistemului au fost reunite într-un regulament 48 conceput în 10 articole, aprobat pe 24 noiembrie 1920 de către Ministrul de Finanțe din acea vreme, Nicolae Titulescu. Așadar, în conformitate cu acest regulament, beneficiau de schimbul avantajos: cei admiși formal la o facultate sau școală superioară din Belgia în anul I și care dețineau o diplomă de bacalaureat din țară sau din străinătate ori una echivalentă; studenții care erau deja înscriși în anii superiori; bursierii statului sau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
definitiv la școlile superioare tehnice" (art. IV). De asemenea, regulamentul stabilea și faptul că studenților care nu dovedeau asiduitate (lipseau de la cursuri mai mult timp, nu treceau niciun examen în cursul unui an universitar), li se retrăgea dreptul de schimb avantajos (art. V, VI). Schimbul avantajos, adică, întocmirea, verificarea listelor, controlul etc., cădeau în sarcina unei comisii formate dintr-un reprezentant al Ministerului de Finanțe și unul al Legației României la Bruxelles (art. VII, VIII). În fine, studenții aveau obligația că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
art. IV). De asemenea, regulamentul stabilea și faptul că studenților care nu dovedeau asiduitate (lipseau de la cursuri mai mult timp, nu treceau niciun examen în cursul unui an universitar), li se retrăgea dreptul de schimb avantajos (art. V, VI). Schimbul avantajos, adică, întocmirea, verificarea listelor, controlul etc., cădeau în sarcina unei comisii formate dintr-un reprezentant al Ministerului de Finanțe și unul al Legației României la Bruxelles (art. VII, VIII). În fine, studenții aveau obligația că după încheierea studiilor să anunțe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Stroescu!)55, respectiv George Budurescu, Constantin Tissescu, Mircea și Valentina Eustațiu, George Popovici (probabil și pe Sava Dimitrov, daca nu cumva e o simplă potrivire de nume), în cele ale românilor de la Universitatea din Gând care erau beneficiari ai schimbului avantajos 56. În total, în anul universitar 1921-1922 erau înscriși peste 100 de studenți care beneficiau de schimbul de favoare (101 la 31 ianuarie 1922 și 103 la 1 iunie 1922), după cum urmează: 11 la Anvers, doi la Bruxelles, 13 la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
României de la Bruxelles avea informații că în anul respectiv își încheiau studiile patru tineri de la Anvers și trei de la Liège58. În anul universitar 1922-1923, documentele oficiale înregistrau pentru luna ianuarie 1923 doar trei studenți din Bruxelles care beneficiau de schimbul avantajos: era vorba de candidații ingineri J. Stroescu (revenit de pe lista de la Liège din 1921-1922), J. Goldenberg (ambii se găseau în anul al IV-lea și încercau să încheie și al V-lea an în același timp) și Al. Bacaloglu 59
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
IV-lea și încercau să încheie și al V-lea an în același timp) și Al. Bacaloglu 59. În aceea luna schimbul de favoare mai era aprobat pentru opt studenți de la Gând și 30 de la Liège60. Datele noastre cu privire la schimbul avantajos au ca punct final anul universitar 1923-1924, când în documentele Legației de la Bruxelles se găseau 2 studenți de la Bruxelles (Stroescu și Goldenberg), 36 de la Liège și unul de la Louvain (tabelul însoțitor al adresei din 15 septembrie 1923 mai preciza că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
15 august 1920 și 30 iunie 1921 schimbul studenților din Bruxelles, Gând, Louvain făcut prin Crédit Général Hypothécaire et Mobilier de Bruxelles s-a ridicat la 116749,23 franci belgieni (174000 lei)62. Iar Ministerul de Finanțe disponibilizase pentru schimbul avantajos în perioada ianuarie 1921 mai 1922 nu mai puțin de 693196,05 franci belgieni 63. Să recapitulam câteva date dintre cele expuse de noi în capitolul pe care-l încheiem acum! Înființată mai tarziu, Școala Politehnica a Universității Libere din
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea acestui capitol, o formă de ajutor din partea statului român mai puțin cunoscută: pe langă burse, stipendii de călătorie etc., "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos" a constituit un alt mijloc de sprijin financiar pentru studenții ce mergeau la studii în străinătate. Posibilitatea unui schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă (diferența fiind suportată de stat) era acordată atât studenților înscriși la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
statului român mai puțin cunoscută: pe langă burse, stipendii de călătorie etc., "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos" a constituit un alt mijloc de sprijin financiar pentru studenții ce mergeau la studii în străinătate. Posibilitatea unui schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă (diferența fiind suportată de stat) era acordată atât studenților înscriși la studii (cu stabilirea unor condiții privind asiduitatea lor la cursuri), cât și șotiilor acestora, în anumite situații. Listele erau cuprinzătoare, iar sumele alocate
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
au implicat activ în susținerea organizării studenților în asociații care să le apere drepturile (cum a fost cea înființată de poetul Florian Becescu în 1904), ca și în sprijinirea acestora din punct de vedere material (burse, subvenții pentru călătorie, "schimb avantajos" etc.). Ne-am oprit, astfel, asupra istoriei fragmentare, recompusa din surse diverse și mai puțin convenționale Societății Studenților Români de la Bruxelles, inițiativa sprijinită de Ministrul României în Belgia, Eugen Mavrodi. Societatea a fost fondată prin 1904 de un student boem
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pentru a depăși situațiile de criză. De asemenea, la începutul secolului al XX-lea s-a dezvoltat o nouă formă de ajutor, mai putin studiată până în prezent: este vorba de un schimb valutar subvenționat de stat, care se numea "schimb avantajos" sau "schimb de favoare". Guvernul aloca sume destul de importante pentru a subvenționă un schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă, facilitate care era accesibilă studenților înscriși la studii (ce trebuiau să facă dovada asiduității la cursurile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
nouă formă de ajutor, mai putin studiată până în prezent: este vorba de un schimb valutar subvenționat de stat, care se numea "schimb avantajos" sau "schimb de favoare". Guvernul aloca sume destul de importante pentru a subvenționă un schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă, facilitate care era accesibilă studenților înscriși la studii (ce trebuiau să facă dovada asiduității la cursurile ce le urmau), cât și șotiilor acestora, după caz. Toate aceste ajutoare arătau interesul statului român în a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
an la altul, măcar de la un deceniu la altul. Ce-i drept, avantajul uriaș al Americii este pur și smplu cel al spațiului. Raportul între numărul de locuitori și spațiul geografic existent este altul în America și devine mult mai avantajos constituirii de grupuri. În America pot să funcționeze, de exemplu, comunitatea Amish din Pennsylvania, care sunt niște pacifiști totali și refuză lumea mecanică, nu folosesc telefonul, automobilul, totuși au putut să existe vreme de 200-300 de ani. Nu știu care le va
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
care în cadrul organizațiilor este reprezentată de activitatea managerilor, și constă într-o înlănțuire de decizii interdependente. A decide înseamnă a alege dintr-o mulțime de variante de acțiune, ținând cont de anumite criterii, pe aceea care este considerată cea mai avantajoasă pentru atingerea unor obiective. Decizia constituie punctul central al activității de management, întrucât ea se regăsește în toate funcțiile procesului de management. Rolul deosebit al deciziei reiese din faptul că integrarea organizației în mediul ambiant extern depinde de calitatea deciziilor
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
întotdeauna ele se respectă. Orice proces decizional are următoarele componente: decidentul, mulțimea variantelor decizionale, mulțimea criteriilor decizionale, mediul ambiant, mulțimea consecințelor și obiectivele decizionale. Decidentul este reprezentat de individul sau mulțimea de indivizi care urmează să aleagă varianta cea mai avantajoasă din mai multe posibile. Acesta trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să dispună de autoritate personală și statutară, necesară în domeniul în care trebuie să ia decizii; să dețină autoritate profesională impusă de domeniul de activitate; să fie permanent preocupat de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
Interioară a grădiniței de către cadrele didactice, copii, părinți; - pregătirea preșcolarilor În vederea participării la concursuri, competiții locale, naționale și internaționale; - 39 - organizarea de Întâlniri periodice cu reprezentanții comunității locale, părinți, oameni de faaceri, patronat, privind lansarea ofertei educaționale; - negocierea celor mai avantajoase contracte de sponsorizare În vederea obținerii fondurilor extrabugetare; - formarea continuă generală, corelată cu evaluarea personalului din subordine. Analiza P.E.S.T. Politic Grădinița se raportează În permanență, prin activitatea cadrelor didactice, la schimbările impuse de reforma Învățământului Încercându-se accesibilizarea, adaptarea curriculum-ului
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
care în cadrul organizațiilor este reprezentată de activitatea managerilor, și constă într-o înlănțuire de decizii interdependente. A decide înseamnă a alege dintr-o mulțime de variante de acțiune, ținând cont de anumite criterii, pe aceea care este considerată cea mai avantajoasă pentru atingerea unor obiective. Decizia constituie punctul central al activității de management, întrucât ea se regăsește în toate funcțiile procesului de management. Rolul deosebit al deciziei reiese din faptul că integrarea organizației în mediul ambiant extern depinde de calitatea deciziilor
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
întotdeauna ele se respectă. Orice proces decizional are următoarele componente: decidentul, mulțimea variantelor decizionale, mulțimea criteriilor decizionale, mediul ambiant, mulțimea consecințelor și obiectivele decizionale. Decidentul este reprezentat de individul sau mulțimea de indivizi care urmează să aleagă varianta cea mai avantajoasă din mai multe posibile. Acesta trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să dispună de autoritate personală și statutară, necesară în domeniul în care trebuie să ia decizii; să dețină autoritate profesională impusă de domeniul de activitate; să fie permanent preocupat de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
pentru încheierea unui armistițiu între Iuliu Maniu și reprezentanții celor trei puteri 164. Concomitent, la Stockholm se desfășurau tratative secrete între sovietici și Antonescu. Nici unele, nici altele nu au dat, însă, roade 165. Maniu credea că poziția lui era mai avantajoasă decît în realitate, iar Antonescu se temea prea mult de sovietici ca să coopereze. Ambele runde de convorbiri o dată eșuate, pe 20 august, sovieticii au lansat o puternică ofensivă asupra României. Atacul a constituit o surpriză atît pentru germani, cît și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]