1,792 matches
-
a istoriei e etapizat în epoci independente una de alta (vezi Blaga, 1965:51-2). Orizonturile inconștiente spațial și temporal reprezintă doar cadrul în care ceilalți factori determinanți ai stilului intră în acțiune. Dintre aceștia, cei mai importanți 31 sunt: accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă. Accentul axiologic trebuie înțeles ca o atitudine sau inițiativă "prețuitoare" a inconștientului în raport cu orizonturile asupra cărora s-a "fixat" în sensul investirii acestora cu valoare pozitivă sau negativă (vezi Blaga, 1965:71-81). Cele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
alta (vezi Blaga, 1965:51-2). Orizonturile inconștiente spațial și temporal reprezintă doar cadrul în care ceilalți factori determinanți ai stilului intră în acțiune. Dintre aceștia, cei mai importanți 31 sunt: accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă. Accentul axiologic trebuie înțeles ca o atitudine sau inițiativă "prețuitoare" a inconștientului în raport cu orizonturile asupra cărora s-a "fixat" în sensul investirii acestora cu valoare pozitivă sau negativă (vezi Blaga, 1965:71-81). Cele trei tipuri de atitudini reprezintă modul în care inconștientul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
consecvențe" (Blaga, 1965:87). "Lucrurile" pot fi închipuite sau imaginate, dar pot fi și materiale o statuie, o compoziție muzicală, o organizație socială. Fenomenul stil e determinat așadar de constelația tuturor acestor factori orizontul inconștient spațial și cel temporal, accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă fundamentali, care împreună capătă denumirea de matrice stilistică. Aceste potențe ipostatice care îmbinate alcătuiesc matca stilistică au un caracter aprioric și atemporal; "e o substanță în mare măsură neatinsă de contingențele vremelnice și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
îi corespunde timpul psihic, iar dimensiunii actualizărilor îi corespunde timpul social sau hic tempus 21. Având ca reper aceste idei și luând în considere palierele 22 evidențiate de Bădescu (2005:440) în definirea identității naționale, apreciem în continuare că dimensiunile axiologică, ideologică, a memoriilor colective, miturilor, simbolurilor, tradițiilor, religioasă ș.a. aparținând planului latent al identității socioculturale vor ajunge pe nivelul actualizărilor, în urma negocierii intern-extern în contexte concrete 23, sub forma atitudinilor, discursurilor sau comportamentelor. Așadar, axa pe care realizăm construcția conceptului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prima direcție, inițiem o discuție a relației calitativ-cantitativ, a triangulației ca metodă de abordare a cercetării și enunțăm obiectivele generale urmărite. Cea de-a doua direcție presupune trei secțiuni în care analizăm, pe de o parte, identificările tinerilor pe dimensiunea axiologică și pe dimensiunea etnospirituală și, pe de altă parte, o serie de reprezentări sociale asupra identificărilor (pe dimensiunea etnospirituală). În aceste secțiuni tratăm conceptele cu care lucrăm din punct de vedere teoretic, lansăm ipoteze specifice și apoi realizăm analize pe
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
urmărim dacă și ce modificări au loc. Dimensiunile nivelului latent (N1), la care încercăm să avem acces prin analize în planul empiric al identificărilor pe care le face actorul social (pe componenta reproductivă), sunt, în funcție de datele de care dispunem: dimensiunea axiologică și dimensiunea etnospirituală (a miturilor, simbolurilor, tradițiilor, limbii ș.a.). În plus, urmărim pe componenta productivă a identificării imaginea pe care o au tinerii (și nu numai) vizavi de schimbările posibile în dimensiunea etnospirituală. Așadar investigăm de fapt, pe de o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
simbolurilor, tradițiilor, limbii ș.a.). În plus, urmărim pe componenta productivă a identificării imaginea pe care o au tinerii (și nu numai) vizavi de schimbările posibile în dimensiunea etnospirituală. Așadar investigăm de fapt, pe de o parte orientări valorice pe dimensiunea axiologică, comportamente și atitudini pe dimensiunea etnospirituală și, pe de altă parte, reprezentări sociale. Răspunsurile la întrebările "cum?" și "de ce?" evoluează, identificările într-un fel sau altul, deci care țin deci de diacronism, le plasăm pe nivelul interpretărilor, în sensul că
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o dimensiune atrage schimbări și în celelalte dimensiuni. În consecință, în raport cu această perspectivă, asumpția noastră generală este că, în relație cu contextul schimbărilor postcomuniste, asistăm în prezent la un fenomen de revigorare a identității socioculturale de tip tradițional pe dimensiunea axiologică, fapt confirmat printr-o reprezentare socială corespunzătoare. În ceea ce privește analiza sincronică a identificărilor, studiul nostru rămâne strict cantonat la nivel exploratoriu, pe date în principal calitative (completate acolo unde a fost posibil cu date din ancheta BCC 20058) ce privesc dimensiunea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
unde a fost posibil cu date din ancheta BCC 20058) ce privesc dimensiunea etnospirituală; el ne ajută mai degrabă la familiarizarea cu acest fenomen decât la extragerea unor concluzii cu caracter general, ca în cazul analizelor secundare. 6.2. Dimensiunea axiologică Valorile adaugă o tușă importantă la portretul lui "cine sau ce este". Ele constituie un fel de repere abstracte, absolute, ce nu pot fi observate nemijlocit, de care fiecare colectivitate, comunitate, etnie, națiune se apropie prin intermediul culturii proprii, în decursul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de analize propriu-zise. 6.2.1. Ce sunt valorile? Mediul "structural" și "structurabil" pe care-l găsește oricine la naștere cuprinde, pe lângă sfera tehnologicului, a economicului, a structurilor sociale și instituționale, și sfera latențelor, a cadrelor spirituale, în care dimensiunea axiologică are un rol extrem de important. Valorile apar așadar ca elemente ale universului simbolic, latent, al realității și ca suport sau produs al nivelului actualizărilor. Studiul valorii s-a dezvoltat până la condiția de disciplină de sine stătătoare, sub numele de axiologie
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rol extrem de important. Valorile apar așadar ca elemente ale universului simbolic, latent, al realității și ca suport sau produs al nivelului actualizărilor. Studiul valorii s-a dezvoltat până la condiția de disciplină de sine stătătoare, sub numele de axiologie 9. Abordarea axiologicului se pliază evident pe cadrele generale de interpretare a realității. Se desprind și aici cel puțin două mari clase de teorii: cele care consideră că izvorul și natura valorilor se află în subiect (subiectivism); cele care afirmă că valorile transcend
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
caracteristici specifice oricărui sistem, astfel că pot exista valori care sunt prioritare la un anumit moment într-un anumit context, ceea ce, evident, produce o ierarhie a valorilor. Trei sunt modelele teoretice și empirice cele mai invocate astăzi în studiul dimensiunii axiologice: modelul lui Inglehart, cel al lui Schwartz și cel al lui Hofstede vezi, de exemplu: Arts et al. (2003); Vinken et al. (2004); Ester et al. (2006); Ramos (2006). Analizele pe care o să le facem în continuare au în background
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
societăți și celelalte componente subzistă un circuit cauzal" teza weberiană; b) faptul că "în ciuda diversității sistemelor de valori în timp și spațiu, transformarea la scară socială nu se face aleatoriu", ci omenirea tinde către un anumit nucleu valoric teza ireversibilității axiologice a lui Boudon; c) schimbările valorice nu înseamnă atât de mult inovații axiologice, cât o reierarhizare a orientărilor valorice individuale și de grup. Acest tip de schimbări are loc mai ales, după cum susțin Inglehart (1997) și Rochon (1998), odată cu schimbările
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în ciuda diversității sistemelor de valori în timp și spațiu, transformarea la scară socială nu se face aleatoriu", ci omenirea tinde către un anumit nucleu valoric teza ireversibilității axiologice a lui Boudon; c) schimbările valorice nu înseamnă atât de mult inovații axiologice, cât o reierarhizare a orientărilor valorice individuale și de grup. Acest tip de schimbări are loc mai ales, după cum susțin Inglehart (1997) și Rochon (1998), odată cu schimbările de generații. Rochon (1998:54 ) vorbește despre trei tipuri de schimbări valorice: a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
într-un fel sau altul, iar succesul lor este determinat de sprijinul colectiv. Înainte de a trece la partea a doua a acestei secțiuni, în care vom descrie metodologia și itemii utilizați, reamintim că analiza ce urmează este dedicată doar dimensiunii axiologice a identității. 6.2.3. Indicatori folosiți și metodologie Analiza empirică pe care o propunem în cele ce urmează este, în linii mari, una descriptivă, urmărind să releve în principal structura, stabilitatea sau dinamica identificărilor valorice din perspectiva datelor longitudinale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tip anova pe baza indicilor obținuți. În plus, vom încerca să reliefăm diferențele potențiale între diverse categorii de tineri, cu alte cuvinte vom examina "jocul întrepătrunderilor" dintre colectiv și categoric. Evident, nu ne propunem și nu vom putea epuiza universul axiologic, motiv pentru care ne vom opri la investigarea identificărilor valorice care ne permit comparații longitudinale 14. Primul pas, așadar, constă în a găsi acele valori (adică rezultate ale identificărilor comune sau, în termenii analizei statistice, factori) care să ne ajute
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vom opri la investigarea identificărilor valorice care ne permit comparații longitudinale 14. Primul pas, așadar, constă în a găsi acele valori (adică rezultate ale identificărilor comune sau, în termenii analizei statistice, factori) care să ne ajute să creionăm un profil axiologic căruia să-i putem studia stabilitatea sau dinamica. Pe lângă condițiile impuse de disponibilitatea datelor, am ținut cont în alegerea factorilor nu doar de teoriile referitoare la sistemele valorice invocate anterior, ci și de o taxonomie rezultată din analizele lui Arts
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
am ținut cont în alegerea factorilor nu doar de teoriile referitoare la sistemele valorice invocate anterior, ci și de o taxonomie rezultată din analizele lui Arts ș.a. (2003:23-48). Acești autori identifică, pe baza datelor EVS, două dimensiuni ale universului axiologic (similare atât la nivel social, cât și la nivel individual): o dimensiune care ar reprezenta orientarea social-liberală (ale cărei trăsături-cheie sunt libertatea individuală și autonomia 15, ce sunt legate de postmaterialism) și o dimensiune care ar reprezenta orientarea normativă (printre
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru autoritate este semnificativ mai crescută în 2005 față de 1993. Analizele (ANOVA) efectuate pe categorii de vârstă (18-23, 24-29, 30-35) nu au relevat diferențe semnificative în identificările valorice nici sincronic, nici diacronic. 6.2.6. Concluziile analizei identificărilor în cadrul dimensiunii axiologice Întrebarea principală pe care am urmărit-o pe parcursul acestei secțiuni a fost "Care este profilul identitar, în plan axiologic, al tinerilor din România?". Practic, aici nu am investigat profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
30-35) nu au relevat diferențe semnificative în identificările valorice nici sincronic, nici diacronic. 6.2.6. Concluziile analizei identificărilor în cadrul dimensiunii axiologice Întrebarea principală pe care am urmărit-o pe parcursul acestei secțiuni a fost "Care este profilul identitar, în plan axiologic, al tinerilor din România?". Practic, aici nu am investigat profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia. Am căutat să arătăm cum se structurează aceste identificări și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în cadrul dimensiunii axiologice Întrebarea principală pe care am urmărit-o pe parcursul acestei secțiuni a fost "Care este profilul identitar, în plan axiologic, al tinerilor din România?". Practic, aici nu am investigat profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia. Am căutat să arătăm cum se structurează aceste identificări și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului, că valorile la care aderă tinerii se grupează
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
diferențe, pentru rural-urban a relevat o tendință de diferențiere din ce în ce mai pronunțată a identificărilor, în sensul că tinerii din rural devin semnificativ mai tradiționaliști și mai puțin deschiși la schimbare pe măsură ce ne apropiem de prezent. Așadar, în dinamica 1993-2005, în ceea ce privește profilul axiologic al tinerilor, tușa cea mai apăsată și care pare să se evidențieze tot mai tare odată cu trecerea timpului este cea "tradițională" (în care valorile de tip religiozitate și autoritate joacă rolul culorilor principale), în vreme ce tușa "deschidere la schimbare" este mai
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
datele culese prin interviuri (ca și cele furnizate de BCC-2005) referitoare la identificările pe dimensiunea etnospirituală sunt de tip hic et nunc. Ele nu ne permit o perspectivă diacronică asupra identificărilor, așa cum a fost posibil în cazul analizelor dedicate dimensiunii axiologice, și nu permit dinamizarea profilului identitar pe ideea nucleu-identitate proteică. Studiul reprezentărilor însă ne va permite conturarea unor ipoteze în raport cu identificările pe dimensiunea etnospirituală. 6.4.1. Reprezentarea socială definire, caracteristici Reprezentările sociale, numite și reprezentări colective, fac parte dintr-
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
48,2 % 38,4 % 4,5 % Notă: Tabelul prezintă numai răspunsurile valide ("non-răspunsurile" și răspunsurile " Nu știu" au fost eliminate din analiză). Sub rezerva speculativului 34, putem aprecia că rezultatele vin în întâmpinarea celor obținute în urma analizei identificărilor pe dimensiunea axiologică. Altfel spus, întoarcerea către tradiționalism a tinerilor din rural, descoperită în plan axiologic, e reflectată și în reprezentările pe care le au despre ei înșiși. Dacă punem în paralel reprezentarea referitoare la comportamentul comunității cu rezultatele de mai sus, putem
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și răspunsurile " Nu știu" au fost eliminate din analiză). Sub rezerva speculativului 34, putem aprecia că rezultatele vin în întâmpinarea celor obținute în urma analizei identificărilor pe dimensiunea axiologică. Altfel spus, întoarcerea către tradiționalism a tinerilor din rural, descoperită în plan axiologic, e reflectată și în reprezentările pe care le au despre ei înșiși. Dacă punem în paralel reprezentarea referitoare la comportamentul comunității cu rezultatele de mai sus, putem spune că, în timp ce tinerii (din rural) își reprezintă comunitățile de apartenență ca fiind
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]