2,305 matches
-
și pe Selina în vizită la un prieten pentru tot restul zilei și că aveau să doarmă acolo, așa că Nieve putea să considere această seară liberă, în locul celei din ziua următoare. —Vacă proastă, mormăi Nieve mototolind bucățica de hârtie și azvârlind-o în coșul de gunoi. Nu știe că am și eu viața mea? Nu poate să-mi tot schimbe zilele. Și-apoi, continuă turnându-și un pahar cu apă, nu-mi vine să cred că a reușit să-i ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
observat pe stradă imensul Mercedes decapotabil albastru-Închis parcat la vreo douăzeci de metri mai Încolo și pe cei doi bărbați care stăteau sprijiniți de el, așteptând pe cineva. M-am pregătit pentru ceva neplăcut atunci când unul dintre bărbați și-a azvârlit țigara și s-a Îndreptat repede spre mine. Când s-a apropiat, mi-am dat seama că era mult prea bine Îmbrăcat și Îngrijit ca să fie de la Gestapo și că bărbatul celălalt purta o uniformă de șofer, deși, cu fizicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
marfă“, a nu da Salutul Hitler sau a fi homosexual. Ăsta era Berlinul În timpul național-socialiștilor: o imensă casă bântuită, cu unghere Întunecoase, cu scări sumbre, cu beciuri sinistre, cu camerele zăvorâte și cu podul plin de strigoi În libertate, care azvârleau cu cărți, trânteau ușile, spărgeau ferestrele, țipau noaptea și, În general, băgau o spaimă atât de mare În proprietari, Încât existau cazuri când aceștia erau gata să vândă și să plece, doar ca să scape. Dar, de cele mai multe ori, doar Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
-i atârna pe lângă buza arcuită ca un liliac pe zidul unei cripte. Respirația lui era mai Îngrozitoare decât mi-aș fi putut imagina. Pentru binele tău, șmecherule, ar fi bine să fie adevărat. Ar fi o adevărată plăcere să te azvârl afară. Înjurând În barbă, se Îndreptă legănat spre birou și, furios, formă un număr: — Fräulein Rudel așteaptă pe cineva? Întrebă el, temperându-și tonul. Numai că mie nu mi-a spus. Când povestea mea Îi fu confirmată, Îi căzu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
știi, după care mă poți trimite la dracu’: las-o moartă. E ceva mult prea fierbinte, scuză-mi expresia. — Bruno, du-te la dracu’. Lucrez la comision. — Ei, numai să nu zici că nu te-am avertizat când te-or azvârli ăia Într-un KZ. — Promit. Și acum spune tot. — Bernie, ai mai multe promisiuni decât are un debitor față de executorul judecătoresc. Oftând și clătinând din cap, adăugă: Uite aici tot. Acest Paul Pfarr era aviator. În 1930 și-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
reacționarii ăia, zise Martins. Am privit la ultimă dușcă de whiskey: — V-aș oferi ceva de băut, băieți, numai că nu vreau să fiu nevoit să arunc paharele după aia, le-am zis și am pus băutura la loc. Martins azvârli țigara și, Încleștându-și pumnii, veni câțiva pași spre mine: — Nenorocitu’ ăsta are o gură mare, cum are un ovreu nasu’ mare, șuieră el. Dietz rămase pe loc, sprijinit de fereastră, dar când se Întoarse cu fața ochii lui aruncau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
În afară de mine, poate, și asta numai pentru că mi-e milă de amărâtu’ de el. Dacă-i ești prieten, mai bine l-ai trimite la doctor. Nu e zdravăn la cap, să știi. Trase un fum lung din țigară și apoi azvârli mucul peste umărul meu. — Nu e dus, doar că are tendința de a vorbi de unul singur. E un pic ciudat și atâta tot. — Dacă nici asta nu Înseamnă că e dus, atunci nu știu ce dracu’ e, zise ea. Era ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
murdară. Six Însuși avea o mină care părea mai degrabă expresia mâniei decât a unei adânci dureri: cu sprâncenele Încruntate și capul plecat, privea țintă În mormânt ca și cum ar fi Încercat ca printr-un efort supranatural să-l facă să azvârle din el trupul reînsuflețit al fiicei sale. Și mai era și Haupthändler, care părea foarte adâncit În gânduri, ca un om presat de probleme mult mai importante, cum ar fi, de exemplu, să scape de un colier cu diamante. Faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Von Greis și era un extorcator de mare clasă de obiecte de artă. Se pare că a fost plătit pentru totdeauna. Cineva l-a pieptănat cu ăsta. — Ce e? — Un tac de biliard, rupt, i-am răspuns și l-am azvârlit Înapoi În sobă. N-ar trebui să anunțăm poliția? — Nu avem timp să-i ajutăm să-și găsească bâjbâind drumul până aici. Nu acum, oricum. Am sta să răspundem la tot felul de Întrebări tâmpite tot weekendul. Mă gândeam și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pe care-l Împușc În tot atâtea săptămâni. De când am Început să lucrez pentru dumneata, Herr Six, a devenit aproape un obicei pentru mine, știi. Stătea În fața mea nesigur și reținut, cu mâinile puse pe după gât. Își drese vocea și azvârli mucul trabucului În șemineul stins. Când, În cele din urmă, vorbi, păru jenat, ca și cum era pe cale să dea afară un vechi servitor credincios care fusese prins furând: — Știi, mă bucur că ai venit, Îmi spuse el. Chiar voiam să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
artă, dar de genul pe care În mod normal le găsești doar În paginile manualelor moașelor comunale. Dieter Roșcovanul, cu mânecile de la cămașa neagră suflecate și cu gulerul scos, se ridică În picioare de pe sofaua din piele verde și Își azvârli țigara În foc. Aruncând o scurtă privire Întâi lui Six și apoi mie, păru nesigur dacă să se arate primitor sau Îngrijorat. Nu avu timp să facă o alegere. Six păși Înainte și Îl apucă de beregată. — Pentru numele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
porțile cele mari, trase obloanele fierăriei, pierzându-se, apoi, în mrejele somnului. Pe la ceasurile șase ale dimineții, o sanie trasă de doi cai se unduia vioaie spre Dealul Sângeapului. Nu se auzea decât mormăitul lui Fetea, care îndemna ciudos caii, azvârlindu-le, îngăduitor, biciul pe spate. Din când în când, un oftat prelung răzbătea dintre femei și un chiuit umplea drumul cețos. Două umbre se țineau laolaltă, clătinânduse în bătaia ușoară a vântului. Unul ascundea o trompetă aurie în cojocul ponosit
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
în obrazul trecătorilor o pulbere parfumată. Apoi îmi amintesc ceea ce am citit despre vechile sărbători care se celebrau în Mexic când înspica porumbul. Tinere fecioare dansau atunci cu pieptul gol, apoi culegeau florile plăpânde și dansând, cântând, în procesiune solemnă, azvârleau peste spectatori polen. Poate e tot polen și pulberea parfumată pe care mi-o șterg de pe față... Odinioară, aztecii erau convinși că beția îi punea în comunicare cu zeii. Acum, de două zile orice vânzare de alcool e interzisă în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
care se amuză, îi dă cu tifla, mănâncă, bea, se uită și râde batjocoritor. Înconjurat de această veselie trivială, Diogene e mai singur decât în deșert sau într-o pădure. El va trebui să devină cinic și indiferent, asemenea celorlalți, azvârlind felinarul, sau râsetele îl vor face din ce în ce mai singur. Ținta noastră este azi un oraș cu nume complicat. Coatzacoalcos. Acolo ne așteaptă un hotel cu aer condiționat. Veacul nostru nu-l mai poate reciti pe Rousseau decât așa. două pietre Mexicul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
în Mexic unde sfinții, dacă se arată dispuși să facă miracole, sunt răsplătiți de credincioși. Sunt îmbrăcați în zece sau mai multe costume suprapuse și împodobiți somptuos. Dacă, dimpotrivă, se arată surzi la toate rugămințile care li se adresează, sunt azvârliți într-un colț al bisericii. A mai urcat o treaptă și, făcîndu-și vânt cu pălăria, ne-a comunicat că multă vreme nu s-a știut nimic despre ruinele de la Palenque. Cortes a trecut la câțiva kilometri de aici, însă, nici
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
într-un ceas ca acesta. Totul în jurul meu e ca o flacără. Aerul, apa cu miros de alge și nisipul. Dincolo de gardul de ciment văruit care separă plaja de șosea, autobuzul ne așteaptă să ne ducă la aeroport. Un baobab azvârle pe asfalt un enorm sombrero de umbră. Poate, e exagerat să numesc "fericire" ce simt, dar întotdeauna la mare m-am mulțumit cu puțin, având senzația că am totul. O pasăre planează deasupra țărmului. Se rotește ca și cum ar fi oarbă
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
galbene lucind ca sodiul în amurg, cu castele de apă profilate pe întunericul grena ca niște ciuperci fărâmicioase. Deznădejdea îmi devenea atât de mare, pe când mă afundam pe străzile pustii, pe când traversam maidane spectrale, cu carcase de mașini de gătit azvârlite pe grămezi de gunoi, încît aș fi vrut să abandonez deodată totul și să mă las încet la pământ, la rădăcina vreunui calcan smolit și vârstat de mulțimea șuvoaielor de urină, să mă culc pe o rână și să putrezesc
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
piatră, reflectând norii; câteodată surâzând 156 unor prieteni dragi, alteori presimțind un amor sinistru sau o mutilare sadică. O cameră de copil, cu creioane colorate aruncate peste tot și cu o păpușă de cârpă, desenată strâmb cu pixul pe față, azvârlită pe podea. O debara plină cu saci și bocanci scorojiți, pe care stă ghemuită o fată numai piele și os. Niște turle fantastice, văzute de lângă creneluri, parcă de cineva aflat în zbor, apropiindu-și și depărtîndu-și ferestrele rotunde, arzând în
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
curioase, râd pe înfundate în spatele meu, ar trebui să nu-i mai bag în seamă, mă aplec în genunchi să-mi spun rugăciunea, apoi dau cuvertura la o parte și doar o fracțiune de secundă am văzut ce era acolo, azvârlind neputincios cuvertura peste poza aceea, în spatele meu ei toți râdeau, cu focul în obraji mă întorc înspre ei, Dacă cine mi-a pus poza aia acolo nu vine imediat s-o ia, mă duc după Pedagog, îi ameninț eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în față la Continental, când s-a tras și unii priveau de la televizor, Ne-au furat revoluția, certificate de luptător, eroii au murit, apoi vocile se amestecă, cu cine votăm?! un steag la primărie, două la prefectură, Curat Caragiale, cuvinte azvârlite într-o sintaxă nevăzută, haotică, greva muncitorilor, intelectualii, ceaușescu, biserica, arta, Nu-i vedeți? striga fata cu spume la gură și mie mi s-a făcut frică, abia urcă cu ea, sprjinind-o, ea se smuncește, nu-i vedeți?! uitați-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
foame, Acum mi-e sete! și Andrea râzând îmi arată vag spre fântâna lui Bernini-tatăl, izbucnesc și eu în râs și dau să mă ridic, dar Andrea mă trage de pantaloni ridicând spre mine două cutii cu coca-cola, una o azvârle prin aer și eu mă străduiesc s-o prind, e rece ca gheața cutia de coca-cola oprită pe pieptul meu, o deschid cu un pocnet sec și mă reașez lângă Andrea, N-aș mai pleca de aici, îi mărturisesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
penibil de curioși, am și făcut-o deja, cu cine crezi că am tăvălit iarba în halul ăsta de, Doamne, copilul meu! Nu-mi spune, copilul meu! Eu nu sunt copilul tău! Prea bine, dar de ce te enervezi și-ți azvârli cu atâta disperare hainele de pe tine? Gol ca un zeu! Taci! Nu trebuie decât să ajungi la mănăstire, de acolo în sat, la autobus, apoi la gară și cu trenul să fii în câteva ore la Ana, spune-i cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
el a urmat-o în hol. Era confuză și puțin nervoasă. Ea depusese efort o zi întreagă pentru a trece mai departe și el apăruse din nou. Pentru că ești cea mai bună, spuse el simplu. Alt zâmbet uimitor. Ea își azvârli cheile pe masa din bucătărie. Cam târziu să spui asta, zise ea țâfnoasă. Abia am divorțat. —Știu, spuse el gânditor. Mă simt de căcat în privința asta. M-a dat peste cap în ultimul hal! Oricum, nimic nu ne oprește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și oftă. — La unii nu merge cu frumosul, spuse el, apucându-l pe Bruno Albanese de ceafă și trântindu-l cu mutra în farfuria cu terci. Bruno înghiți grăsime pe gură, nas și prin globii oculari, dând din mâini și azvârlind din picioare sub pe masă. Lee îl ținu cu nasul în farfurie și declamă: — Bruno Albanese a fost un om bun. Un soț bun și un tată bun pentru fiul său, Hacksaw. Nu a fost foarte cooperant cu poliția, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și apoi cercetându-i buzunarele. Am scos cu stânga un pachet de Lucky Strike și o brichetă Zippo, iar cu dreapta un pumn de țigări cu marijuana. — Iarbă, am anunțat și le-am aruncat pe trotuar, după care i-am azvârlit o privire lui Lee. Negroteiul în costum zoot de lângă el și-a dus mâna la brâu. Peste o fracțiune de secundă am zărit o strălucire metalică. Am strigat: — Partenere! Și mi-am scos revolverul. Albul s-a răsucit. Lee l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]