4,354 matches
-
strop din amintirile cu tine. Eu te petrec mereu cu gândul bun, Când pleci unde te cheamă libertatea; Comorile din suflet am să-mi pun Unde să nu le-ajungă răutatea. S-a scurs mirajul ludicei iubiri, În lipsa ta mă bântuiesc suspine, Dar, când mi-e dor, mă-ntorc în amintiri- Caut lumina ta, să mă aline. Referință Bibliografică: CAUT LUMINA TA... / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
CAUT LUMINA TA… de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380497_a_381826]
-
nr. 1912 din 26 martie 2016. Te caut în tinda... pe-afară... oriunde... Să văd dacă umbli sau poate plutești! Imaginea-ți pură mereu mă pătrunde, Tu esti pretutindeni și totuși nu ești!... Cărări care urcă spre tine, coboară Le bântui fugar de-o vreme încoace, Iar gândul, că nu te-oi găsi, mă omoară Și-n sufletul meu nicicând nu e pace! O clipă m-opresc s-amăgesc rătăcirea, Doar o clipă-n care să știu de trăiesc... Sunt inca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
suflete! Virgil Ursu Munceleanu ... Citește mai mult Te caut în tinda... pe-afară... oriunde...Să văd dacă umbli sau poate plutești!Imaginea-ți pură mereu mă pătrunde,Tu ești pretutindeni și totuși nu ești!...Cărări care urcă spre tine, coboarăLe bântui fugar de-o vreme încoace,Iar gândul, că nu te-oi găsi, mă omoarăși-n sufletul meu nicicând nu e pace!O clipă m-opresc s-amăgesc rătăcirea,Doar o clipă-n care să știu de trăiesc...Sunt inca viu, respir
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
morții sau durerea ta. -Te doare, tată? -Mă doare, fata mea! Te priveam golită de gânduri și sentimente, străină. Mă speria lipsa asta a mea de compasiune. E totuși tatăl meu. Cum pot fi așa de...Obsedant, o dorință mă bântuia fără putința de a o înăbuși. De s-ar termina odată! Doamne! Ce e cu mine cum pot să gândesc așa? Și totuși nu puteam să mă opun. Acum știu gândul, dorința nu izvorau în principal din milă pentru suferința
DACĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380552_a_381881]
-
timpului: “Timpul vă e măsurat în vise,/ Speranțe,/ bucurii, / Iubire,/ Timpul vostru bate /în ritmul unui cântec de Toamnă/deschizâdu-vă ferestrele sufletului veștejit...” Poetul este cel care dă glas ( cu riscul de a se pierde pe sine) furtunilor ce te bântuie, pustiului ce te cutreieră în nopțile lungi de așteptare, de spaime și întrebări și un dor nestins de pereche. „ne pierdem în Tăceri,/ neliniști,/ la margine de Lume,/bieți fluturi așezați / pe frunze de Tăcere,/Apusul Vieții /începe să ne
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
Se aduce.,, (Michael O’ Carroll, C.S. Sp., comp. and ed., Theotokos 3rd ed. Wilmington, DE: Michael Glazier, Inc., 1988, 162) Profetul Dacoromânilor, Mihail Eminescu o adoră: Crăiasă alegându-te,/ Îngenunchiem rugându-te,/ Înalță-ne, ne mântuie/ Din valul ce ne bântuie;/ Fii scut de întărire/ Și zid de mântuire, Privirea-ți adorată/ Asupră-ne coboară,/ O, Maică prea curată/ Și pururea Fecioară, Marie! (Irina Nicolaescu/ Sergiu I. Nicolaescu, Rugăciunile poeților.Paralela 45) ,, În noaptea rece-a peșterii boltite,/coconul mic e
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
spun că Eminescu este depășit. Dar, din fericire, sunt și mai multe ... XXVI. VEGHEAZĂ-MI SOMNUL, de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015. Veghează-mi somnul și zăpada așternută peste gânduri. Doar la răscuci mai bântuie vântul - ca un amant prigonit - Ce liniște blândă coboară în adâncuri când scânteieri de taină se ivesc în respirarea ultimei secunde. * Îmbrățișează-mi visul și tresărirea fulgilor de-argint ce se desprind de tâmplă. Pe străzile pustii se plimbă iarna
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
de neguri. Doar clopotele nopții mai sfâșie cerul doar vrăjitoarele mai hohotesc în turn când avalanșe de iluzii se înfiripă între suspin și viscolita așteptare, așteptare... Citește mai mult Veghează-mi somnulși zăpada așternută peste gânduri.Doar la răscuci mai bântuie vântul- ca un amant prigonit -Ce liniște blândă coboarăîn adâncuricând scânteieri de taină se ivescîn respirarea ultimei secunde.Îmbrățișează-mi visulși tresărirea fulgilor de-argintce se desprind de tâmplă.Pe străzile pustii se plimbăiarnaca o amintire destrămată.Ce oarbă-i dragosteaîn
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
al său și de ce nu chiar ca o eliberare a subconștientului. La fel ca valurile mării, la început tumultuoase, sentimentele capătă contur, trăirile se materializează în realitate căci: Ne lăsând întristarea să-ți schimbe surusu-n oftat, iată că furtuna ce bântuie ungherele cele mai ascunse ale spiritului uman începe să se liniștească: O simfonie ciudată te mângâie, când piatra lovește; / Sunetul ei te face să afli odihnă și-n plâns! Volumul de poezii, E(c)lipsă, cuprinde o diversitate de teme
POETA DANIELA POPESCU ȘI VERSURILE SALE DE INSPIRAȚIE DIVINĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379415_a_380744]
-
iubire în colivii impuse, Din temeri de înfrângeri încorsetați de sine. Doar lacrima trădează, ea nu se vrea-n cătușe, Deșerturi de-ndoială ne răscolesc destine. Prin trup ne curge sevă de doruri interzise, Tristeți cu flori de gheață ne bântuie la geam. Îngenunchează îngeri la uși de soartă-nchise, Iar eu visez la tine că-ți sunt și că te am. Cer dreptul la iubire instanțelor supreme, Recursul este simplu: să abrogați ... Citește mai mult Jucăm pe scena vieții controversate
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
iubire în colivii impuse,Din temeri de înfrângeri încorsetați de sine.Doar lacrima trădează, ea nu se vrea-n cătușe,Deșerturi de-ndoială ne răscolesc destine.Prin trup ne curge sevă de doruri interzise,Tristeți cu flori de gheață ne bântuie la geam.Îngenunchează îngeri la uși de soartă-nchise,Iar eu visez la tine că-ți sunt și că te am.Cer dreptul la iubire instanțelor supreme,Recursul este simplu: să abrogați ... XXIV. N-AM VENIT..., de Ines Vanda Popa
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
verde, alungă-l naibii de plictis, să-mi fii iubita adulată din proverbe Și lasă fericirea, câtă mai rămâne, să coloreze tușul negru-n viu și visul nostru cu dorinți nebune devină consistent, nu străveziu, Iar dacă scrisul ți-este bântuit de coarda ruptă a unui greier beat, jelind amar să fie mântuit fiindcă vioara-n cupe și-a înecat, Renunță să mai scrii și fii-mi prezență, ... Citește mai mult Dacă îmi scrii, după cum spui,cu antamate sentimentecum n-ai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
melcii din copite și cară cu vagonul noi piramide copții, și-nmuguresc a floare castanele prăjite. Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme, nu mai veniți cu grebla sub talpă, că-i de jale, pe sub muzeu, prin ladă, mai bîntuie blesteme și-o să se-ntoarcă Țepeș, cît încă fierb sarmale. Referință Bibliografică: Întoarcerea lui Țepeș / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎNTOARCEREA LUI ŢEPEŞ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381080_a_382409]
-
el, același cîine credincios în 1981, anul ultimului dialog cu Lilly Marcou: „În ciuda greșelilor pe care le-a făcut Stalin, eu îl consider un mare om, un om fără egal...” Aceeași stranie stare de spirit (încredere oarbă sau psihoză colectivă?) bântuie și printre puținii membri rămași în viață după epurările din familia Svanidze (familia Ekaterinei Djugașvili, prima soție a lui Stalin și mama lui Iakov, moartă de tifos în anul 1908) și în familia Alliluiev (cu Nadia, cea care se sinucide
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
creației în tot ansamblul diversității ei creștine, în tot ce e frumos, bine, adevăr, armonie, splendoare, sublim, divin, prin ispită demonică ori prin toană mefistofelică. Nu poți re-aresta această Gândire ortodoxă național-universală de excepție, printr-o maladie cronică, politică, așa cum bântuia în Rusia anilor ’30, zicătoarea populară: „Oameni să fie, că un articol (penal)se găsește”, zicătoare ce devine 8 ani mai târziu, sentință capitală în baza deciziei Troicii Deosebite, a Direcției UNKVD din ținutul Krasnodar din 26 Septembrie 1938, privind
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
și înghite câteva lacrimi. Gata! Visul Elei nu se mai zbate. -Să fug acum, cât timp nu mai pâlpâie dorința în el, a fost unicul gând ce îi străbătea mintea. E momentul! Strigă ea și dispare printre umbrele ce-i bântuiau lumea neînțeleasă. Referință Bibliografică: Visul Elei / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1925, Anul VI, 08 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VISUL ELEI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381095_a_382424]
-
caut în postfața semnată de eruditul scriitor bănățean Eugen Dorcescu, care vine, cu argumentele specialistului, în întâmpinarea mirării cititorului grăbit: „Titlul este în acord perfect cu substanța prozelor, la nivelul lor cel mai adânc, la palierul structurilor generative. Stihia ce bântuie ființa lăuntrică a naratoarei este, după convingerea noastră, absența (definitivă, a mamei; temporară, poate, a iubitului). Iar absența rămâne cel mai activ stimulent al amintirii. La rându-i, amintirea nu este întotdeauna euforică, ci, dimpotrivă, de cele mai multe ori, se dovedește
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
Meditații între zidurile mănăstirii”, mi-am zis că, poate nu fără noimă, autoarea a inserat în volum și o meditație într-un spațiu monastic, care să-i faciliteze un gen de “exorcizare”, măcar o eliberare temporară de cei care îi bântuie memoria. Îmi îndreptățea această presupunere chiar începutul lecturii acestui text: <<Departe de tumultul cotidian, de nebunia unei vieți haotice, scăpată de sub orice „regulă” universală, speram să pot găsi drumul către Sine și astfel să devin mai înțelegătoare și mai tolerantă
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
-o umbră ștearsă pogorâtă dintre ghețuri - Un bărbat cu barbă deasă se preumblă printre cețuri. Plânge sufletul într-însul, plânge lăcrimând amarnic, El bufonul și învinsul - cu destin fatal slugarnic - Părăsit de lumea toată și uitat de-a lui iubită, Bântuie din poartă-n poartă - blestemând o grea ursită. Nu-l iubește Katalinca - fata lui Ivan pescarul - Și cu votca rus-palinca își îneacă lent amarul. Ar fi vrut s-o ia drept soață pe femeia ce-o iubește, Dar ea s-
ECOU DE BUN RĂMAS ÎNTR-O SIBERIE DE GHEAŢĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381409_a_382738]
-
prin găvanele unor ochi misterioși, destul de largi încât să lase să treacă trup de viețuitoare prin ele. Nu departe de intrarea în chei, să tot fie o sută-două de metri, se cască Peștera Polovragi. Tăiată de mâna omului dornic să bântuie măruntaiele muntelui, intrarea a făcut ca acest loc să-și piardă caracterul parțial ascuns și tot parțial inabordabil, deschizând împărăția lui Zamolxe. La 350 de metri deasupra nivelului peșterii, a fost localizată o veche așezare a dacilor liberi. Legendele spun
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
-o umbră ștearsă pogorâtă dintre ghețuri - Un bărbat cu barbă deasă se preumblă printre cețuri. Plânge sufletul într-însul, plânge lăcrimând amarnic, El bufonul și învinsul - cu destin fatal slugarnic - Părăsit de lumea toată și uitat de-a lui iubită, Bântuie din poartă-n poartă - blestemând o grea ursită. Nu-l iubește Katalinca - fata lui Ivan pescarul - Și cu votca rus-palinca își îneacă lent amarul. Ar fi vrut s-o ia drept soață pe femeia ce-o iubește, ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
-o umbră ștearsă pogorâtă dintre ghețuri -Un bărbat cu barbă deasă se preumblă printre cețuri.Plânge sufletul într-însul, plânge lăcrimând amarnic,El bufonul și învinsul - cu destin fatal slugarnic -Părăsit de lumea toată și uitat de-a lui iubită, Bântuie din poartă-n poartă - blestemând o grea ursită.Nu-l iubește Katalinca - fata lui Ivan pescarul -Și cu votca rus-palinca își îneacă lent amarul. Ar fi vrut s-o ia drept soață pe femeia ce-o iubește,... XXV. AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
html www.viorel-roman.ro *** Superioritatea occidentalilor și inferioritatea ortodocșilor moldo-valahi este o situație intolerabilă, de aceea încerc mai jos să schițez câteva repere majore, care să ajute atât la înțelegerea acestui curent de gândire religios și politico-social - o fantomă care bântuie cam de mult prin Europa -, cât mai ales calea restabilirii normalității, a egalității. 1054 după Marea Schisma se trece imediat la refacere unității creștine, mai ales că ortodocșii ajung sub islam și cer ajutor. 1095 papa Urban începe cruciadele până când
UN NOU RĂZBOI RECE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381565_a_382894]
-
și instrumentele lor de tortură, romanul „Dincolo de curcubeu” aduce, pe parcursul a peste patru sute de pagini, un extraordinar proces de transformări sufletești, datorat în exclusivitate confluenței dintre dragostea mană și cea divină, într-o societate întemeiată pe o doctrină ateistă și bântuită de arivism și minciună, autorul însuși dovedindu-se a fi un excelent cunoscător al Bibliei și al religiilor practicate în mod legal sau clandestin în România abuzurilor de tip comunist. Dacă în viziunea lui Goma „curcubeul” este simbolul pământean al
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
ale sale, pe care, odată botezate, le restituie cu generozitate semenilor. Trei nuvele (le-am numi „exemplare” - în spiritul lui Cervantes) reunite sub același titlu Aesopicae (Povestirile lui Axie, Noile legende ale Olimpului și Aventurile unui Kakanez în Pokerania) sunt bântuite de ludic, autorul sugerând indirect că jocul poate fi, ca și râsul, expresia unui spirit superior, gata să pună în paranteză stereotipiile noastre culturale. Se pot face destule trimiteri culturale, unele fertile, altele inutile, posibile toate, pentru că autorul crede că
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]