2,818 matches
-
în 2003, beneficiind de o postfață de Cornel Ungureanu și de cronologie și glosar de Ioan Viorel Boldureanu. Următorul urmează să cuprindă o antologie riguroasă a literaturii dialectale de la începuturi până la Marius Munteanu. Iar cel de-al treilea - literatura dialectală bănățeană actuală, selecție antologică severă, raportată la aceleași coordonate valorice. În postfața la volumul antologic al lui Marius Munteanu, Cornel Ungureanu a notat: „Unirea a produs o breșă în diversitatea culturii provinciilor românești (prin imperativul unității limbii și culturii românești al
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
căror nou și unic centru îl reprezintă Bucureștiul)“. Această „breșă“ explică de ce, deși în perioada 1920-1990, s-a scris destul de multă gazetărie rurală, „poezie“ și „umor“ în grai, „valorile proprii și specifice adăugate la ceea ce este cu adevărat literatura dialectală bănățeană au fost rare, prea de tot puține, dacă nu chiar inexistente“. Cu toate acestea, afirmă Boldureanu, „printr-un gest singular, directorul din acea vreme al Editurii Facla, prozatorul bănățean Ion Marin Almăjan, reușește să adune selectiv și să publice un
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
proprii și specifice adăugate la ceea ce este cu adevărat literatura dialectală bănățeană au fost rare, prea de tot puține, dacă nu chiar inexistente“. Cu toate acestea, afirmă Boldureanu, „printr-un gest singular, directorul din acea vreme al Editurii Facla, prozatorul bănățean Ion Marin Almăjan, reușește să adune selectiv și să publice un volumaș din poezia dialectală a lui Marius Munteanu, «Cântări dă noapce bună» (1984), cuprinzând poezie lirică și parodii după câțiva poeți bănățeni - toate în veșmântul rostirii bănățene“. Marius Munteanu
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
din acea vreme al Editurii Facla, prozatorul bănățean Ion Marin Almăjan, reușește să adune selectiv și să publice un volumaș din poezia dialectală a lui Marius Munteanu, «Cântări dă noapce bună» (1984), cuprinzând poezie lirică și parodii după câțiva poeți bănățeni - toate în veșmântul rostirii bănățene“. Marius Munteanu este considerat de Cornel Ungureanu drept „clasic al literaturii dialectale. A fost urmărit, hăituit, amenințat, exclus, a rămas mereu la marginea evenimentelor în anii comunismului. Era indezirabil, așa cum indezirabilă devenise literatura dialectală“. Cu
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Facla, prozatorul bănățean Ion Marin Almăjan, reușește să adune selectiv și să publice un volumaș din poezia dialectală a lui Marius Munteanu, «Cântări dă noapce bună» (1984), cuprinzând poezie lirică și parodii după câțiva poeți bănățeni - toate în veșmântul rostirii bănățene“. Marius Munteanu este considerat de Cornel Ungureanu drept „clasic al literaturii dialectale. A fost urmărit, hăituit, amenințat, exclus, a rămas mereu la marginea evenimentelor în anii comunismului. Era indezirabil, așa cum indezirabilă devenise literatura dialectală“. Cu Marius Munteanu, literatura dialectală refăcea
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
apărut după Decembrie 1989, când o serie de publicații („Foaia bănățenilor“, „Timișoara“, Almanahul Banatului“) au oferit spațiu tipografic, iar din ianuarie 1991, Radio Timișoara a început emisiunea săptămânală intitulată „Gura satului“. Aceasta a avut un impact deosebit asupra iubitorilor graiului bănățean. Au apărut cenacluri la Șiria, Oravița, Bocșa, Ohaba Mâtnic, Făget, Lugoj, Caransebeș și chiar în Serbia, la Uzdin. Prin strădania regretatului profesor Ștefan Pătruț, mentorul cenaclului lugojean „La givan“, Editura „Dacia Nova“ din Lugoj a publicat aproape 30 de volume
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Boldureanu, Ion Olariu, Virgil Șchiopescu și Ștefan Pătruț. Între 1993 și 1996, Editura „Mirton“ din Timișoara a publicat trei volume intitulate „Gura satului la Radio Timișoara“. Cât despre „prozelitism“, Ioan Viorel Boldureanu avea să remarce în studiul său „Literatura dialectală bănățeană“ următoarele: „Prestigiul, simpatia și aderența unui public larg și divers - din orașele bănățene, dar mai ales din lumea satelor - sunt atât de mari și de accentuate, încât în ultimul deceniu, de pildă cântăreții de «muzică populară» din Banat (de la cei
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Mirton“ din Timișoara a publicat trei volume intitulate „Gura satului la Radio Timișoara“. Cât despre „prozelitism“, Ioan Viorel Boldureanu avea să remarce în studiul său „Literatura dialectală bănățeană“ următoarele: „Prestigiul, simpatia și aderența unui public larg și divers - din orașele bănățene, dar mai ales din lumea satelor - sunt atât de mari și de accentuate, încât în ultimul deceniu, de pildă cântăreții de «muzică populară» din Banat (de la cei mai notorii interpreți-creatori până la maneliștii de duzină), pronunță cu tot mai mult curaj
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
satelor - sunt atât de mari și de accentuate, încât în ultimul deceniu, de pildă cântăreții de «muzică populară» din Banat (de la cei mai notorii interpreți-creatori până la maneliștii de duzină), pronunță cu tot mai mult curaj cuvintele cântecelor respective în grai bănățean“. Despre un pătimaș al poveștilor de la sat Ioan Viorel Boldureanu s-a născut la 12 februarie 1950 în comuna bănățeană Topolovățu Mare. În perioada 1957-1965, urmează cursurile școlii generale din localitate, apoi, între 1965 și 1969, cele ale Liceului „Coriolan
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
de la cei mai notorii interpreți-creatori până la maneliștii de duzină), pronunță cu tot mai mult curaj cuvintele cântecelor respective în grai bănățean“. Despre un pătimaș al poveștilor de la sat Ioan Viorel Boldureanu s-a născut la 12 februarie 1950 în comuna bănățeană Topolovățu Mare. În perioada 1957-1965, urmează cursurile școlii generale din localitate, apoi, între 1965 și 1969, cele ale Liceului „Coriolan Brediceanu“ din Lugoj. Ulterior, devine student al Facultății de Filologie din cadrul Universității din Timișoara, secția română-franceză. Anul 1989 l-a
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
învățământ pe postul de asistent universitar. În perioada 1975-1980, a urmat cursurile Facultății de Istorie-Filosofie (secția Filosofie) a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca. În 1981 a fost admis la doctorat (specialitatea literatură). În 1985 a susținut teza de doctorat intitulată „Folcloristica bănățeană și ideologia Școlii ardelene“. În prezent, este profesor universitar la Facultatea de de Litere, Filosofie și Istorie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. A debutat în 1980, în „Forum studențesc“, cu nuvela „Maria“, sub pseudonimul Ion Topoloveanu. În 1983 și
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
mai activi membri ai Cenaclului radiofonic «Gura satului» la Radio Timișoara, iar din 1996, la televiziunea prin cablu «Analog», Ioan Viorel Boldureanu dă viață cu mult succes lui «Uica Niță» - personajul și povestitorul unui nesfârșit șir de snoave în grai bănățean, emisiune mult gustată de public și, mai ales, de bănățeni.“ A publicat după 1990 o serie de cărți: „Cultura românească în Banat“ (Ed. Helicon, 1994), „Beregsău Mare - Monografie“ (Ed. Mirton, 1996), „Eseu despre creativitatea Spiritului. Surse arhaice pentru Asithesis“ (Ed.
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Asithesis“ (Ed. Eminescu, 1997), „Casa și memoria lui Avram Procator“ (roman, Ed. Marineasa, 1999), „Întoarcerea lui Tosu“ (povestiri, Ed. Eminescu, 2000), „Credințe și practici magice. Eseu despre orizontul mental tradițional“ (Ed. Brumar, 2001), „Niepoțî lu Moș Costa“ (comedie în grai bănățean în două tablouri, Ed. Marineasa, 2003). De asemenea, a prefațat și îngrijit editarea mai multor volume de studii, poezie, proză. Printre acestea se află și cele trei volume de poezie și proză în grai bănățean apărute în 1993, 1994 și
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Moș Costa“ (comedie în grai bănățean în două tablouri, Ed. Marineasa, 2003). De asemenea, a prefațat și îngrijit editarea mai multor volume de studii, poezie, proză. Printre acestea se află și cele trei volume de poezie și proză în grai bănățean apărute în 1993, 1994 și 1996 la Editura „Mirton“ din Timișoara. La sfârșitul anului 2003, a publicat două cărți de specialitate. Este prezent în diverse dicționare și antologii.
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
preciși. Și în funcție de această exactitate, în foarte multe domenii, dar în special în ecologie, ar trebui foarte multe lucruri să se schimbe, îndeosebi în politica ecologică și de gestionare a numeroaselor resurse naturale la nivelul structurilor administrative europene“. Cercetări avifaunistice bănățene La baza monografiei a stat lucrarea de bază a dr. Andrei Kiss care se intitulează „Cercetări avifaunistice în Banat“ în care autorul a descris, începând din sec. al XVII-lea și până în ziua de astăzi, cercetările avifaunistice specifice legate de anumite
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
a observat păsările de la confluența Tisei cu Dunărea, și în special din sudul Banatului, pe F. Griselini, care din 1774 și până la 1777, deci cu o sută de ani mai târziu, a descris păsările în special din mlaștinile și pădurile bănățene, pe E. Baldamus care, pe la mijlocul sec. al XIX-lea, între anii 1849 și 1852, a cercetat păsările de aici, pe A. Fritch, care în 1853 a elaborat un studiu despre păsările din zonă, pe J. Frivaldszki care, fiind coleopterolog, a
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
de Sud, cu sediul la Timișoara, a continuat și i-a dezvoltat studiul păsărilor și a dus munca de cercetare până în 1918. În perioada respectivă s-au remarcat trei personalități absolut deosebite pentru știința biologică și în special pentru ornitologia bănățeană. Îl amintim pe dr. Lajos Kuhn (1844-1900), care a fost inițiatorul înființării Muzeului de Științele Naturii, realizatorul vestitei colecții ornitologice de la Sânnicolau Mare și primul promotor al dermoplastiei. Continuatorul lui a fost Dionisie Linția (1880-1952), cel mai de seamă ornitolog
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
de la Sânnicolau Mare și primul promotor al dermoplastiei. Continuatorul lui a fost Dionisie Linția (1880-1952), cel mai de seamă ornitolog în perioada interbelică, primul „ornitolog al satului“, realizatorul celei mai mari colecții ornitologice au- tohtone și primul director al Muzeului Bănățean, după care a urmat asistentul lui, Emil Nadra (1904-1978), un alt ornitolog și muzeotehnician desăvârșit, care a descoperit numeroase specii noi de păsări pentru țara noastră.“ Dr. Andrei Kiss a preluat cercetările din 1974 și le continuă și în prezent
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
va fi susținut Examenul de Lucru IPO. Manifestările expoziționale din zona de vest a țării se încheie în acest an cu expoziția Clubul Național de Ciobănești Germani, în 6 noiembrie, la Timișoara. M. H. Educație Kolping pentru democrație l Organizația bănățeană, implicată în proiect Familiile Kolping timișorene derulează, în colaborare cu Asociația Pro Democrația, un proiect care depășește granițele asistenței sociale. Denumit „Educație pentru democrație“, proiectul își propune să contribuie la informarea și înțelegerea de către tineri a unor aspecte legate de
Agenda2004-39-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282920_a_284249]
-
an de la introducerea rețetelor securizate, nu s-a înregistrat nici un caz de fraudă în domeniul acesta. Alături de informatizare, securizarea documentelor medicale reprezintă o necesitate pentru sistemul sanitar din România. IOAN BÎTEA Pelerinaje catolice l În 15 august, la Sanctuare Mariane bănățene La solemnitatea Ridicării la Cer a Maicii Domnului, în Dieceza romano-catolică de Timișoara se organizează pelerinaje la Sactuarele Mariane din Banat. În zilele de 14 și 15 august, biserica din Ciclova Montană va fi vizitată de comunitățile catolice cehești din
Agenda2004-33-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282763_a_284092]
-
acest domeniu în Austria. Se pot înscrie tineri (fete și băieți) cu aspect fizic plăcut și vârsta cuprinsă între 3 și 35 de ani. Informații suplimentare se obțin la tel. 0724-143 437. ( C. B.) Finanțarea apicultorilor În organizarea Asociației Stuparul Bănățean, în data de 14 martie, de la ora 12, în sala Orpheum din Piața Libertății nr. 1 va avea loc o dezbatere cu apicultorii timișeni pe probleme strict legate de legile actuale din domeniu. Crescătorii de albine vor fi informați și
Agenda2004-11-04-stiri2 () [Corola-journal/Journalistic/282189_a_283518]
-
desfășoară în prima și a treia zi de vineri din lună, de la ora 17. Pentru informații și înscrieri, cei interesați se vor adresa telefonic, până în ziua de miercuri a săptămânii respective, la numărul 203 604. ( M. H.) Pentru schi Clubul Bănățean de Turism Timișoara recomandă tuturor celor interesați (și în primul rând membrilor săi) ca, în această perioadă, înainte de a pleca la schi, să se informeze asupra mărimii stratului de zăpadă și asupra posibilităților de cazare; pentru pârtiile din Parâng și
Agenda2004-11-04-stiri2 () [Corola-journal/Journalistic/282189_a_283518]
-
din Banat“. Extrem de frumoasă și cuprinzătoare, ea a fost adusă la Muzeul de Artă după ce vreme de două luni a putut fi admirată la galeria din subsolul Catedralei Mitropolitane. Tot la Muzeul de Artă, vizitatorii pot savura expoziția marelui sculptor bănățean Ferdinand Gallas. ( S. P.) Dezbatere Cenaclul „Pavel Bellu“ propune luni, 15 martie, de la ora 17, la sala Lira (str. Miron Costin nr. 2), o dezbatere asupra cărții „Binecuvântat fie actorul - Din viața actorului Vladimir Jurăscu“ de Carolina Orza, volum apărut
Agenda2004-11-04-stiri2 () [Corola-journal/Journalistic/282189_a_283518]
-
se vor executa lucrări la infrastructura căii ferate, ceea ce impune anularea următoarelor trenuri: M 2685 Lovrin (pl. 9,32) - Cenad (sos. 10,28) și M2688 Cenad (pl. 10,47) - Lovrin (sos. 11,49). OCTAVIAN NICA „Ziua Făgețenilor“ l La Casa Bănățeană Un eveniment mult așteptat de iubitorii de folclor în fiecare vară se va petrece duminică, 22 iunie, de la ora 17, la Muzeul Satului din Timișoara: „Ziua Făgețenilor“, la Casa Bănățeană. După cum ne-a informat prof. Ion Oltean, directorul Centrului de
Agenda2003-25-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281155_a_282484]
-
sos. 11,49). OCTAVIAN NICA „Ziua Făgețenilor“ l La Casa Bănățeană Un eveniment mult așteptat de iubitorii de folclor în fiecare vară se va petrece duminică, 22 iunie, de la ora 17, la Muzeul Satului din Timișoara: „Ziua Făgețenilor“, la Casa Bănățeană. După cum ne-a informat prof. Ion Oltean, directorul Centrului de Cultură Făget, vor fi prezenți în spațiul cultural timișorean Ansamblul folcloric Făgețeana al Casei de Cultură cu soliștii Dan Necșa, Ion Drăgan, Nucă Georgel, Aura Poneavă, Marius Josceanu, Sima Mihai
Agenda2003-25-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281155_a_282484]