7,739 matches
-
de gen Meningită Streptococcus pneumoniae Staphylococcus aureus Streptococcus agalactiae Haemophilus influenzae Neisseria gonorrhoeae Neisseria meningitidis Listeria monocytogenes Bacterii din ordinul Enterobacterales Pseudomonas aeruginosa Acinetobacter baumannii Anaerobi la nivel de morfologie Cryptococcus neoformans Infecții de tract urinar Escherichia coli și alte bacterii din ordinul Enterobacterales Staphylococcus saprophyticus Streptococcus agalactiae Enterococcus faecalis/faecium Pseudomonas aeruginosa Acinetobacter baumannii Corynebacterium urealyticum Aerococcus urinae Boală diareică acută Campylobacter jejuni/coli Salmonella enterica Shigella spp. Yersinia enterocolitica Escherichia coli enterohemoragic - screening pe mediul MacConkey cu sorbitol (în diareea cu
ORDIN nr. 465 din 25 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300540]
-
strălucitoare sau păroasă, lenevind în răcoarea mânecilor. Dedesubt, angrenajul de mușchi, nervi și-oscioare, irigat de litri de sânge și apă; un proces calm, silențios, precis ca un experiment de laborator. Deasupra, o floră de molecule de praf, fugărită de bacterii și devorată de acarieni; o grădină microscopică, devastată de milioane de invadatori gurmanzi. Aveam în față un ecosistem infailibil, clădit pe recifele de carne și epidermă, căruia eu îi vorbeam despre romantismul pașoptist. Miliarde de ochi și pedunculi, de trompe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
interior, a scos un sul înalt, rulat strâns. „Bine, măi, mafoame, ne-ai chemat aici ca să ne-arăți un plan de bloc? Avea și bunică-meu unul de-ăsta, îl ținea-n congelator, să nu se strice. Cică gheața omoară bacteriile.“ „Robane, nu încetezi să mă uimești: ai perspicacitatea unui melc! Ia zi, Maria, unde l-ai găsit pe istețul ăsta, în frigiderul familiei?“ „Hai, nu te mai prosti, desfă odată hârtia!“ Mihnea a tras o măsuță lângă pat, departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în photoshop. Nu știu cum lucrează alți restauratori, dar eu am avut grijă să-mi instalez un Adobe 8.0 interactiv, modelul 2004. Habar n-ai câte poate face progrămelul ăsta! Dacă îl combini și cu un zoom de textură, găsești și bacteriile care-au rămas prinse în pânza tabloului. Așa am dat de cod.“ „Și pe urmă, ai fixat imaginea cu detaliul nou apărut, ai mărit-o și-ai scos-o prin scanare inversă. Acum înțeleg eu cum ți-a ieșit poza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de-afară. Geamurile picurau, pe tavan se formase condens. Podeaua băltea ușor. Până și scaunele păreau înmuiate: placajul se descojise și apa se strecurase prin adâncituri, formând iazuri și heleștee în miniatură. O culoare leneșă, păstoasă, de șuruburi ruginite. Cine știe câte bacterii și spirochete își făceau de cap pe-acolo și de câtă vreme, pândindu-te să-ți scufunzi pantalonii în microclimatul lor. Am coborât direct la „Pescărie“, tăcuți și murați. Seara, ne-am îmbrăcat frumos, ca de duminică. Îmi adusesem un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
operațiuni de manipulare moleculară.“, am intervenit și eu, „Folosesc o tehnologie auto-multiplicativă, ca o mașinărie vie. Se construiesc, se desfac și se refac permanent: angrenaj după angrenaj, celulă cu celulă, particulă cu particulă. Piesele lor sunt mai mici ca niște bacterii. Nimeni nu știe cu exactitate de câte operațiuni e capabil un nanocomputer, pentru că sistemele lui de calcul și procesare rulează în permanență. Un nanocomputer nu stă niciodată. Odată ce l-ai construit, își vede de treaba lui, lucrează tot timpul. Nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
celor interesați. La serviciu, aveam când ulcer, când gastrită cronică, în funcție de situație: dacă trebuia să evit o comisie de licență sau să plec în iunie cinci zile la mare, introduceam ulcerul (culmea e că îl și luasem, provocat de-o bacterie); dacă doream să evit o ședință de catedră, mergea și gastrita, proaspăt intrată în criză. Vecinilor, le spuneam iarna povestea cu hernia sau rinichiul căzut. Pentru femei, alegeam boli nobile: la patru ani, mă pricopsisem cu-o dublă pneumonie (prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-l scufund în deșeuri (mi-ar fi plăcut să dobor Titanul sub tone de moloz și praf); sau, mai rău, să-i dau locuitorii pe mâna acarienilor, ca pe vremea lui Ludovic al XIV-lea (nimeni n-ar fi suspectat bacteriile fojgăind prin blocuri, atacând arhitectura pielii și înlocuind-o treptat cu palatele bolii și-ale mizeriei). Orice pedeapsă era de preferat cumințeniei călduțe și iritante, pe care nimeni n-o căuta. Odată carnea lui desfăcută, părți ale Bucureștiului puteau fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
29.02.1999 Direcția operativă, serviciul corespondență Sunt într-un Airbus 310. Claviculele mele de titan se odihnesc deasupra norilor. Îmi apăs venele fractale, sprayuri purpurii de globule curate. Într-una din ele, închisă-n capsula din gel polimeric, clocește bacteria morții. Iubita mea e-ntr-un Boeing 747. Zâmbește, gândindu-se la mine și la un amant. Căștile walkman-ului și filmul cu James Bond o adorm. Peste exact un minut și treizeci și opt de secunde, traseele noastre se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
n-aveți cum e. Eu, da. Desfac centura și mă ridic. Îmi trosnesc degetele; neoprenul din articulații e moale și nu face nici un zgomot. Țin mâinile afară, la vedere. O combinație de stimuli și ace biocibernetice rezolvă treaba în locul lor. Bacteria digitală se-mprăștie. Trece prin fuselaj, urcă. Direct la sistemele hidraulice. Închid ochii. A-nceput. Airbus-ul cade, cu unul din reactoare blocate. Flapsurile se deschid pe neașteptate. Se creează un dezechilibru, care sucește avionul în jurul propriei axe. Nu aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se dovedea curată și mincinoasă, exact ca gândurile mele. L-aș fi iubit ca pe-un frate, înainte să-l înjunghii. Așa arăta impostorul. L-aș fi extras din regatul lui cibernetic și i-aș fi dat drumul prin București. Bacteriile lui neuronale ar fi invadat străzile și clădirile, devorând bărbați și femei, bătrâni și copii, patroni și funcționari, proprietari și chiriași. Scrisoarea a V-a anticipa implozia bioenergetică a orașului, într-un haos de ură, boală și distrugere mai cumplit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
milioane de nanobacterii, programate să stârnească spaimă și confuzie; oameni potriviți, cu cămăși albe și ochi albaștri, care ulterior au fost de negăsit (deși demonstranții îi știau, strigaseră cot la cot cu ei), ar fi eliberat alte câteva mii de bacterii în mulțime, suficient cât să declanșeze panica și revolta. „Vidul de putere“, de care tot auzisem și cu care eram amenințați în jurnalele din decembrie, nu existase niciodată: programatorii cibernetici ar fi deținut controlul de la început până la sfârșit, ca într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vândut scump formula secretă. Iar cine a cumpărat-o a trebuit să găsească un mijloc rapid de-a o pune în practică. Așa au apărut calculatoarele personale. Și, puțin înaintea lor, nanobacteriile.“ „Nanobacteriile?“, m-am mirat, dintr-odată suspicios. „Da. Bacteriile electronice, microbii digitali. Li se mai zicea și biosenzori: niște microorganisme vii, folosite inițial în scopuri agricole sau ecologice. Detectau schimbările din mediu - de exemplu, poluarea din sol sau contaminarea radiocativă a pânzei freatice. Pe urmă, a venit cineva care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mare așteaptă. În cele din urmă, scoicile încep să sufere de oboseală, musculatura se relaxează și cochiliile se desfac, expunându-le sucurilor digestive ale atacatorilor. S-a dovedit științific că, pe fiecare tastă, trăiesc în jur de 20 000 de bacterii. Cât pe vârful clanței de toaletă. În cazul nanobacteriilor, multiplică cifrele cu 10 000.“ Brusc, inginerul Grosescu m-a privit altfel, iritat și suspicios. Nu s-a mai apropiat de masă, dimpotrivă, și-a ferit puțin scaunul. „Cum cine provoacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scena în care Mihnea își spăla tastatura cu spirt. Mi se păruse atunci un gest imposibil, de nereținut. DE NEREȚINUT. Nimeni nu i-ar fi găsit vreun rost. „Da.“, a insistat Grosescu, privindu-mă din ce în ce mai atent. „Acolo se depun cele mai multe bacterii.“ „Se spală.“, am spus, încercând să minimalizez. „La fel ca microbii. Există niște mijloace de dezinfecție. Până și computerele atacate se spală cu-antiviruși. Nanobacteriile trebuie să dispară, odată ce cureți tastele.“ „Imposibil.“, a ricanat inginerul, extrem de nemulțumit. „Nu e ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
rețeaua capilară. Informația era transmisă mai departe, spre creier, îmbogățită ca sângele proaspăt al schiorilor austrieci. Drogul se infiltra în organism, toxinele vii treceau din vene în soft-urile minții, alterându-le iremediabil. Sistemul nervos ceda. Cele 20 000 de bacterii sfârșeau unde trebuie: dimineața, te trezeai simplu, onest, fără să ai nici cea mai mică idee. Sau nu te mai trezeai deloc. Toate gândurile astea îmi veneau firesc, ca un dialog între doi nebuni încăpățânați, fiecare cu versiunea lui. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de afecțiuni sistemice, cum sunt bolile cardiovasculare, pneumonia bacteriană, diabetul zaharat. Peridontita, ca infecție orală majoră, poate afecta susceptibilitatea pacientului la afecțiuni sistemice în trei moduri: prin factori de risc comuni, prin biofilmele subgingivale, care pot acționa ca rezervoare de bacterii gram-negative, periodonțiul, care poate acționa ca un rezervor de mediatori ai inflamației. Un număr de studii epidemiologice au sugerat că infecția orală, în special parodontita apicală și marginală, pot fi un factor de risc pentru afecțiunile sistemice. Dinții sunt singurele
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
funcție principală modularea comportamentului celulelor din apropiere. În cadrul reacției inflamatorii, intervin citokine, având efecte proinflamatorii (IL-1, IL-6, TNF-α, IL-8, IFNg, CSF) sau efecte antiinflamatorii (IL-4, IL-10, TGFb). Citokinele proinflamatorii au ca sursă celulară macrofagele și limfocitele T activate în prezența bacteriilor, dar și celulele endoteliale, fibroblastii și neutrofilele. Se stabilește o anumită ierarhie între citokinele participante la răspunsul inflamator: IL-1 și TNF-α sunt principalii reprezentanți cu efecte inflamatorii locale și sistemice; ei stimulează producția de IL-6, IL-8 și CSF. Sub acțiunea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
florei normale în urma unui tratament antibiotic, spre exemplu. Cel mai frecvent implicați patogeni sunt Streptococcus pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae și Haemophilus influenzae care pot coloniza orofaringele, fiind ulterior aspirate în tractul respirator inferior. Pneumonia poate fi și rezultatul unei infecții cu bacterii anaerobe. Placa dentară pare să fie sursa acestor bacterii, în special la pacienții cu boală periodontală. Acești pacienți prezintă un număr mare de bacterii subgingivale, în special specii anaerobe. Există câteva mecanisme propuse care explică colonizarea orofaringelui la pacienții susceptibili
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
mai frecvent implicați patogeni sunt Streptococcus pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae și Haemophilus influenzae care pot coloniza orofaringele, fiind ulterior aspirate în tractul respirator inferior. Pneumonia poate fi și rezultatul unei infecții cu bacterii anaerobe. Placa dentară pare să fie sursa acestor bacterii, în special la pacienții cu boală periodontală. Acești pacienți prezintă un număr mare de bacterii subgingivale, în special specii anaerobe. Există câteva mecanisme propuse care explică colonizarea orofaringelui la pacienții susceptibili. În primul rând, pacienții imunocompromiși, cum sunt diabeticii și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
orofaringele, fiind ulterior aspirate în tractul respirator inferior. Pneumonia poate fi și rezultatul unei infecții cu bacterii anaerobe. Placa dentară pare să fie sursa acestor bacterii, în special la pacienții cu boală periodontală. Acești pacienți prezintă un număr mare de bacterii subgingivale, în special specii anaerobe. Există câteva mecanisme propuse care explică colonizarea orofaringelui la pacienții susceptibili. În primul rând, pacienții imunocompromiși, cum sunt diabeticii și alcoolicii, au un risc mai mare de colonizare cu astfel de specii. Acești pacienți au
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pentru ariile distale ale tractului respirator. În al doilea rând, igiena orală precară poate determina o modificare a plăcii bacteriene și a nivelului de enzime proteolitice. Aceste enzime proteolitice pot modifica caracteristicile suprafeței mucoasei, rezultând o creștere a colonizării cu bacterii patogene. S-a dovedit legătura între igiena precară orală și pneumonia de aspirație la pacienții în vârstă. Așa cum am menționat mai sus, un număr mare de studii au sugerat că infecțiile orale, în special periodontita, reprezintă un factor de risc
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Studiile ultimilor ani au evidentiat ca pacienții cu afecțiuni stomatologice (parodontită cu multiple extracții dentare) prezintă un risc mai mare de dezvoltare a bolii cardiovasculare. Mecanismele prin care afecțiunile stomatologice se leagă de boala vasculară coronariană ar putea fi atribuite bacteriilor din leziunile parodontale, care intră în fluxul sanguin și se fixează pe placa aterosclerotică contribuind la stimularea dezvoltării aterosclerotice, a trombilor și microembolilor, prin stimularea intermediarilor proinflamatori și procoagulanți. Prezența lipopolizaharidelor bacteriene antrenează reacția inflamatorie la nivelul peretelui arterial cu
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
grijă identificați anamnestic, apoi confirmați clinic și prin examinări specifice, față de care profilaxia preprocedurală, intra- și post-procedurală trebuie obligatoriu să respecte anumite norme specifice ca mod de intervenție și timpul de aplicare. Endocardita infecțioasă (EI) este determinată de proliferarea microorganismelor (bacterii, fungi, chlamidii sau rickettsii) pe endoteliul cardiac (endocard). Endoteliul valvular (spre deosebire de cel parietal sau aparatul subvalvular) reprezentă cea mai frecventă localizare a infecției în aparatul cardiovascular. Această proliferare de la nivel endocardic determină apariția vegetației (masă de dimensiuni variabile), formată din
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
2. Cardiopatiile ischemice dureroase. Ateroscleroza este cauza cea mai comună a cardiopatiei ischemice. Kuller IJ (1998), Keil U (2000) și Wood D (2001) au sugerat o legătură între infecția periodontală și boala coronariană aterosclerotică. Socransky et al.(2002) au identificat bacterii și viruși ca factori etiologici potențiali în bolile cardiovasculare (BCV). În ultimele două decenii, a existat un interes în creștere privând impactul sănătății orale asupra aterosclerozei și a bolilor cardiovasculare ulterioare. Teoria inflamației în patogeneza bolii coronariene a stimulat cercetarea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]