12,453 matches
-
Acasa > Poeme > Devotament > ULTIMUL TREN ÎN DOI... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 1555 din 04 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Stau singură pe o bancă în peronul vieții Așteptând să sosească ultimul meu tren. Bagaj am numai amintirea tinereții, Iar visele le țin ascunse-ntr-un poem. Aștept scriind tăceri cu praf de vânt, Tăceri ce ard de atâta dor pe al meu gând. Peronul gării s-a umplut cu mii de fluturi, Ce zboară
ULTIMUL TREN ÎN DOI... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362992_a_364321]
-
-Sunt la dispoziția dumneavoastră cu orice. Cu totul. -Atunci am să te rog să-mi dai voie să dorm noaptea în salonul de rezervă al gării. -Cu cea mai mare plăcere, Domnule Eminescu! -Și s-a mutat? -S-a mutat. -Cu bagaje? Bagaj? Hainele de pe el. Nenorocitul n-avea bagaj. Era boem, în toată puterea cuvântului. El banii de marți nu-i păstra până miercuri, nici când lucra la „România Liberă”. -Și cum a petrecut la gară? -Ziua umbla prin Botoșani, iar
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
la dispoziția dumneavoastră cu orice. Cu totul. -Atunci am să te rog să-mi dai voie să dorm noaptea în salonul de rezervă al gării. -Cu cea mai mare plăcere, Domnule Eminescu! -Și s-a mutat? -S-a mutat. -Cu bagaje? Bagaj? Hainele de pe el. Nenorocitul n-avea bagaj. Era boem, în toată puterea cuvântului. El banii de marți nu-i păstra până miercuri, nici când lucra la „România Liberă”. -Și cum a petrecut la gară? -Ziua umbla prin Botoșani, iar noaptea
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
-Atunci am să te rog să-mi dai voie să dorm noaptea în salonul de rezervă al gării. -Cu cea mai mare plăcere, Domnule Eminescu! -Și s-a mutat? -S-a mutat. -Cu bagaje? Bagaj? Hainele de pe el. Nenorocitul n-avea bagaj. Era boem, în toată puterea cuvântului. El banii de marți nu-i păstra până miercuri, nici când lucra la „România Liberă”. -Și cum a petrecut la gară? -Ziua umbla prin Botoșani, iar noaptea venea și se culca la gară. Într-
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
Nu înțeleg unde se grăbesc deoarece nu pot ieși mai repede decât cei care rămân cuminți în așteptare pe locurile lor. De fapt chiar după ieșirea din avion mai sunt minunte bune până când ajungi la banda rulantă de livrare a bagajelor din cala avionului. Până atunci avionul se golește complet... așa că tot efortul neastâmpăraților se dovedește a fi degeaba. În sfârșit motoarele aparatului de zbor s-au oprit. O muzică exotică invadează interiorul aeronavei. „Welcome to Singapore!” se aude mesajul căpitanului
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
O trezesc pe Külli, care speriată deschide ochii și se uită la mine ca la un bau-baozaur... dar mai apoi dându-și seama că sunt cel care i-a ascultat cu răbdare confesiunea îmi zâmbește copilărește. O întreb dacă are bagaj de mână. Îmi spune că nu are niciun fel de bagaj, nici de mână, nici de cală. Nu luase cu ea nimic... Nici măcar hainele cu care venise de-acasă. Nu a vrut să ia nimic din Australia! Și totuși, ducea
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
la mine ca la un bau-baozaur... dar mai apoi dându-și seama că sunt cel care i-a ascultat cu răbdare confesiunea îmi zâmbește copilărește. O întreb dacă are bagaj de mână. Îmi spune că nu are niciun fel de bagaj, nici de mână, nici de cală. Nu luase cu ea nimic... Nici măcar hainele cu care venise de-acasă. Nu a vrut să ia nimic din Australia! Și totuși, ducea cu ea în burtică un bobocel mic și viu...! Ne-am
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
bobocel mic și viu...! Ne-am luat rămas bun, i-am urat drum bun și mult noroc... La ieșirea din avion am luat-o fiecare în altă direcție, ea spre sala de tranzit, iar eu spre cea de livrarea a bagajelor. Coridoare nesfârșite ne-au îndepărtat din ce în ce mai mult unul de celălalt. Aș fi fost curios să îi aflu povestea în continuare, dar dacă ea nu mi-a dat o adresă de e-mail nu am îndrăznit nici eu să i-o cer
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
de celălalt. Aș fi fost curios să îi aflu povestea în continuare, dar dacă ea nu mi-a dat o adresă de e-mail nu am îndrăznit nici eu să i-o cer. Coborând niște scări rulante ajung în sala de bagaje. Nu înainte de a trece pe la controlul pașapoartelor. Funcționarul în uniformă, după ce se uită cu atenție la pașaportul australian, îmi ștampilează o viză de ședere și îmi face semn că pot să trec. Caut banda rulantă pentru bagajele de la zborul QF5
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
în sala de bagaje. Nu înainte de a trece pe la controlul pașapoartelor. Funcționarul în uniformă, după ce se uită cu atenție la pașaportul australian, îmi ștampilează o viză de ședere și îmi face semn că pot să trec. Caut banda rulantă pentru bagajele de la zborul QF5. O găsesc imediat. Aștept la rând. Peste cinci minute bandă se pune în mișcare și prima valiză scoate capul dintr-un orificiu de la capătul acesteia. Tot de acolo apar în continuare și alte surate, majoritate având culoarea
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
americani. Consider că a meritat, mai ales că în holul hotelului tariful pentru aceeași cameră era de 3 ori mai mult. Taxiul oprește chiar în fața intrării de la hotelul Ruby. Aparatul de marcaj arată 12 dolari singaporezi. Plătesc, cobor, îmi iau bagajele și intru în holul somptuos al hotelului. Sunt întâmpinat de câteva zâmbete din spatele tejghelei de la recepție. Scot pașaportul și îi comunic recepționerului codul de rezervare primit de la „Agoda”. Acesta mă găsește foarte repede în computer și după ce completez o fișă
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
împreună, la mine. Nici nu te mai las să pleci la tine acasă! Vrei să rămâi la mine în noaptea asta? - Dacă știi să mă răpești, rămân! glumi Ilinca. - Te răpesc, dacă tu așa vrei, răspunse zâmbind Ștefan. Au făcut bagajele, le-au aranjat în portbagaj, au predat cheile la recepție și au plecat la drum, spre București. În apropiere de capitală s-au oprit la hipermarketul Carrefour și au făcut cumpărături. Ilinca îl admiră cât de gospodar este, știind să
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
un grătar cu acoperiș din tablă zincată, de jur împrejur, placat cu cărămidă roșie. În restul grădinii se aflau arbuști ornamentali, din loc în loc și ronduri mici de flori ca pe partea dreaptă. Până ce Ștefan a deschis portbagajul să ia bagajele, Ilinca nu se mai sătura admirând grădina. - Dragul meu, la tine este raiul pe pământ. Eu nu aș mai pleca de acasă dacă aș avea o astfel de grădină. - Atunci, nu mai pleci acasă, rămâi aici, lângă mine, dacă îți
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
visez! El se apropie de Ilinca și o strânse în brațe, apoi o sărută. - Te iubesc! Rămâi la mine! Cu tine o să mă simt împlinit! Ea nu zise nimic. Închise ochii și se lăsă mângâiată și sărutată. Ștefan uitase de bagajele pe care le lăsase lângă ușa de la intrare, o luă în brațe și merse înăuntru, o așeză pe canapeaua din living și o sărută în continuare. Ilinca se simțea fericită și îi cuprinse capul cu amândouă mâinile, se uită în
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
la baie împreună, au făcut duș. - Mie îmi este cam foame! Ție, nu? o întrebă pe Ilinca. Chiar aș bea și ceva, am o stare de bine. Aș vrea să sărbătorim venirea ta în casă, la mine. Merg să iau bagajele, să așez cumpărăturile în frigider și să pregătesc o cină romantică pentru musafira mea dragă. - Haide, că te ajut și eu, dragul meu! - Nu, vreau să te simți bine la mine în casă și să-mi dai notă de trecere
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
te ajut și eu, dragul meu! - Nu, vreau să te simți bine la mine în casă și să-mi dai notă de trecere. Uite, ca să te simți mai lejeră, propun să te schimbi.Și eu am să fac la fel. - Bagajele mele sunt în portbagaj, nu am cu ce! - Îți dau eu o cămașă de-a mea, o să fii sexi în ea, este lunguță. - Trebuie să-mi aduc bagajele, acolo am și pijamalele! Dacă tot o să râmân în noaptea asta la
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
lejeră, propun să te schimbi.Și eu am să fac la fel. - Bagajele mele sunt în portbagaj, nu am cu ce! - Îți dau eu o cămașă de-a mea, o să fii sexi în ea, este lunguță. - Trebuie să-mi aduc bagajele, acolo am și pijamalele! Dacă tot o să râmân în noaptea asta la tine, este musai să le îmbrac. - Cum vrei, prefer să dormi lângă mine fără nimic pe tine! O să dormi cu acea cămașă pe care ți-o dau acum
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
de repede pregătesc cina iar tu, dacă vrei, pregătești masa, aici. Îți aduc o față de masă și îți spun unde găsești toate, în timp ce eu pregătesc aperitivele. După ce s-au schimbat, Ștefan îi arătă fața de masă și plecă să aducă bagajele la bucătărie. Ilinca o așeză pe masă și îl așteptă să-i spună de unde poate lua paharele, tacâmurile, farfuriile, șervețelele. - Gata, am venit! Ai și așezat fața de masă? Uite, vezi dulapurile acestea, aici găsești tot ce îți trebuie. Simte
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
o busolă foarte utilă pe ceață, însă am pierdut-o pe fundul mării, alături de mai multe scule căzute în apă, din neatenție, pe o mare agitată. “Poate voi reuși să-mi cumpăr alta, cândva...”, mă gândeam. Mi-am cărat grăbit bagajul la mașină și am plecat spre casă. Acolo, am ales și împărțit peștele pe sortimente, cel mic pentru pisicile care mă așteptau cu nerăbdare, celălalt în pungi de două kilograme, pentru comercializare. Hanusul l-am pus separat, fiind o mândrețe
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
A dormit sau ba? A stat de veghe să nu întârziem. Ne-a spus că Violetta este deja gata. N-am sorbit cafeaua, ci am băut-o ca pe suc, deși mai aveam cinci minute la dispoziție. Ne-am luat bagajele, am stins lumina și am coborât, urmați de Dan Petrescu, ieșit imediat după noi din camera sa. Surpriză, jos ne aștepta Violetta cu ditamai valiza după ea! Era îngrijorată. Se pregătea să urce la noi să ne trezească... Ajunși la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
o mașină, după ce șoferul, foarte amabil, a așezat valizele în portbagaj. Violetta cu Dan în cealaltă și... la revedere, tabără dragă! Am ajuns la timp. Ne-am cumpărat bilete, am așteptat zece minute trenul și am plecat. După ce am orânduit bagajele în compartiment, ales ca din întâmplare să fie gol, că doar era un tren personal aproape pustiu, ne-am așezat și am dialogat puțin, fără chef. Fiecare avea gândurile lui. Doar părerea de rău era comună și se întipărise în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
surâs la întoarcere, la fel ca la plecare. Trenurile nu au avut întârziere și, cum-necum, am călătorit în bune condiții. Am ajuns în București între 16.30-17.00. Nu-mi amintesc ora exactă. Dan a ajutat-o pe Violetta la bagaje până la peronul central. Erau foarte grele. De aici ne-am despărțit după ce ne-am luat rămas bun și ne-am urat toate cele bune. Toți aveam legătura în maxim o jumătate de oră. Prima, dacă-mi amintesc bine, pleca Violetta
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
creație. Mă voi ține de cuvânt. M-am înscris deja pentru “Tabăra de creație și recreație Avrig, Edenul transilvănean”. Bineînțeles, am înscris-o și pe ea și am depus avansul la bancă... Nu am mai avut voința necesară să desfacem bagajele. Nici nu avea rost la ora aceea și la gradul nostru de oboseală. Cred că am adormit mai repede decât mă așteptam. Treceam cu ochii minții prin locurile vizitate. Mă oprisem pe undeva, pe la Mănăstirea Putna. Revedeam mormântul lui Ștefan
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
În dimineața aceia de iulie a alergat, dar a ajuns la locul de plecare la timp. Deja grupul era copact. O duzină de femei trecute de cincizeci de ani, doi trei, bărbați și câțiva copii adormiți lângă un munte de bagaje. - V-am sunat ieri, i-a spus femeia în negru care semăna cu o călugariță , nu prea aveti loc, sunt multe bagaje. -Văd, a răspuns Tea, în timp ce-și cobora rucsacul de piele din spate. - Veți sta pe bagaje
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
de femei trecute de cincizeci de ani, doi trei, bărbați și câțiva copii adormiți lângă un munte de bagaje. - V-am sunat ieri, i-a spus femeia în negru care semăna cu o călugariță , nu prea aveti loc, sunt multe bagaje. -Văd, a răspuns Tea, în timp ce-și cobora rucsacul de piele din spate. - Veți sta pe bagaje, sunt saltele si pături. -Nu stau, mă duc la tren. Plecă spre gară. Câteva bătrâne din grup au urmarit-o cu privirea
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]