4,306 matches
-
cele mai înalte culmi lăcomia, egoismul, interesul cel mai îngust și alte "virtuți" de acest gen. Societățile se văd astfel lipsite de coeziunea socială care să ofere stabilitate în bunăstare. Tensiunile au crescut extrem, iar eșafodajul economiei de cazino a baronilor escroci ai marii finanțe a început să trosnească din toate încheieturile. Prin urmare, avem nevoie de o schimbare de paradigmă, care să reconsidere importanța repartiției, de o nouă doctrină distributi-vistă, care să reintroducă criteriul moral în economie. Pentru că mercantilismul excesiv
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
anul 1820, satul Joldești este "a Dms. spatar Iordache Balș"17, care este trecut ca proprietar și prin mitricile acelui sat, din anul 183518. Schimbarea de proprietate apare în catagrafia din anul 1838, unde găsim satul Joldești "proprieta a dum-sale baronul Enacachi Kriste, care sau deosebit cu osăbită tăbliță de satul Protopopenilor"19. În mitricile anului 1847, ca proprietar al Joldeștilor e trecut "dum-sa aga Nicolae Roset"20. În același an, 1847, Nicolae Roset, cu soția sa, Zoița, au zidit, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
între bejenarii mănăstirii. La 12 aprilie 1799, Curtea din Viena a scos în vînzare toate moșiile mănăstirilor din Bucovina, aflate în Moldova. Cu această ocazie, moșia Sarafinești, și alte 22 de moșii mănăstirești, aflate în Moldova, au fost cumpărate de baronul Teodor von Musteață 34. Baronul l-a adus din Bucovina pe Vasile Iurașcu om tînăr și de încredere și l-a pus vechil la Sarafinești, tocmai cînd Donțu o avea pe Paraschiva, care se ridica fată mare. Mănăstirea Moldovița, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aprilie 1799, Curtea din Viena a scos în vînzare toate moșiile mănăstirilor din Bucovina, aflate în Moldova. Cu această ocazie, moșia Sarafinești, și alte 22 de moșii mănăstirești, aflate în Moldova, au fost cumpărate de baronul Teodor von Musteață 34. Baronul l-a adus din Bucovina pe Vasile Iurașcu om tînăr și de încredere și l-a pus vechil la Sarafinești, tocmai cînd Donțu o avea pe Paraschiva, care se ridica fată mare. Mănăstirea Moldovița, încă de la 30 aprilie 1795 își
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Paraschiva, care se ridica fată mare. Mănăstirea Moldovița, încă de la 30 aprilie 1795 își arendase moșia Sarafinești stolnicului Antonie Zilotii 35, care ținea în arendă și Joldeștii. După expirarea contractului de arendă, s-a făcut un schimb de moșii, între baronul Musteață și vistiernicul Iordache Balș. Prin acest schimb de moșii, Sarafineștii au trecut în proprietatea lui Iordache Balș. Dar Vasile Iurașcu n-a mai putut pleca cu baronul Musteață, fostul său stăpîn, pentru că se însurase la Sarafinești, în 1803, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
expirarea contractului de arendă, s-a făcut un schimb de moșii, între baronul Musteață și vistiernicul Iordache Balș. Prin acest schimb de moșii, Sarafineștii au trecut în proprietatea lui Iordache Balș. Dar Vasile Iurașcu n-a mai putut pleca cu baronul Musteață, fostul său stăpîn, pentru că se însurase la Sarafinești, în 1803, cu fata Donțului; a rămas pe loc, în slujba vistiernicului Iordache Balș, la Sarafinești și la Joldești. Și dacă Gh. Ungureanu, într-un document inedit din 1804, l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și aceea a unui oarecare să-i zicem Ștefan, care s-ar pretinde descendent din Ștefan cel Mare!... Că Vasile Iurașcu era venit din Bucovina, este mai mult ca sigur. Mai întîi, că el a fost adus la Sarafinești de către baronul Musteață, care locuia în Bucovina, unde era stăpîn pe tîrgul Sadagura și pe o mare parte din satul Rohozna de alături și ținea în arendă multe moșii din Bucovina 51. A doua dovadă că Vasile Iurașcu era bucovinean de origine
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
scris că Gh. Eminovici ar fi fost nepot de fiu al unui invalid, ofițer de cavalerie, din oastea lui Carol al XII-lea, regele Suediei, care, scăpînd din catastrofa de la Poltava (1709), se stabilise în orașul Suceava, pe lîngă familia baronului Musteață 1. Pentru această aserțiune, nu mai cerem și documente, de vreme ce baronul Musteață a trăit, în Bucovina, cu un secol după acea luptă de la Poltava! Mai apoi s-a corectat Matei, scriind că tatăl său era fecior de plugar, din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
invalid, ofițer de cavalerie, din oastea lui Carol al XII-lea, regele Suediei, care, scăpînd din catastrofa de la Poltava (1709), se stabilise în orașul Suceava, pe lîngă familia baronului Musteață 1. Pentru această aserțiune, nu mai cerem și documente, de vreme ce baronul Musteață a trăit, în Bucovina, cu un secol după acea luptă de la Poltava! Mai apoi s-a corectat Matei, scriind că tatăl său era fecior de plugar, din satul Călinești, de lîngă Ițcani (Bucovina). În adevăr, cercetările genealogice întreprinse pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
înțelegerilor legate de plata arendei și furtul unor părți importante din „patrimoniul colectiv al asociației, acțiuni prin care angajații asociației și-au susținut afaceri personale. Termenii în care sătenii vorbesc despre Ceres sunt bine circumscriși retoricii legate de mafia și baronii locali, o temă foarte interesantă care va fi probabil dezvoltată într-un viitor material. „[They] do not filter down to the typical peasant member. Instead, they are used to pay inherited association debts or are appropriated by the managers. From
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Los Altos: CA: William Kaufman. Hilgard, J. R. & LeBaron, S. (1982Ă. Relief of anxiety and pain in children and adolescents with cancer: Quantitative measures and clinical observations. International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, 30, 417-442. Hilgard, J. R. & Le Baron, S. (1984aă. Hypnotherapy Of Children With Pain. Los Altos, California: William Kaufman. Hilgard, J. R. & LeBaron, S. (1984bă. Hypnotherapy of Pain in Children with Cancer. Los Altos: Calif.: William Kaufmann, Inc. Hilliard, R. B. (1993Ă. Single-case methodology in psychotherapy process
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și din partea departamentului de resurse umane. Analiza prin regresie multiplă ierarhică a fost utilizată pentru a testa relația de mediere presupusa în ipotezele 3 și 4, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul 3. Relația de mediere necesită îndeplinirea următoarelor condiții (Baron și Kenny, 1986, cît în. Kuvaas, 2006Ă: Variabilele independente trebuie să coreleze semnificativ cu variabilă mediatoare; aș cum se observă în tabelul 2, SPS (β=.75, p<.05Ă și SPDRU (β=.49, p<.05Ă îndeplinesc această condiție. Varibilele independente trebuie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
useful and necessary a development of the competence în the didactical field of the active and efficient listening at their pupil’s level. Bibliografy Altman, S.; Valenzi, E.; Hodgetts, R. (1985Ă, Organizațional Behavior - Theory and Practice, Academic Press Inc., New York. Baron, R.; Byrne, D. (1987Ă, Social Psychology - Understand Human Interaction, Allyn and Bacon Inc., New York. Baylon, C.; Mignot X., (1999Ă, La communication, Nathan, Paris. Bell, A. H. (2005Ă You can’ț talk to me that way! Stopping Toxic Language în the
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
putere (5); sărac (5); bărbat (4); căciulă (4); ciocoi (4); hoț (4); mîndru (4); pămînt (4); poveste (4); rău (4); sclav (4); vechi (4); burghez (3); cucoană (3); domn (3); negustor (3); palat (3); președinte (3); trecut (3); zgîrcit (3); baron (2); barosan (2); blană (2); bogătan (2); boss (2); bou (2); bunăstare (2); cai (2); car (2); căruță (2); cioban (2); cocoș (2); conducător (2); funcție (2); galbeni (2); gospodar (2); haiduc (2); împărat (2); mașină (2); ministru (2); mobil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); personalitate (4); stimă (4); Ștefan cel Mare (4); arătos (3); autoritate (3); director (3); domnișoară (3); domnitor (3); eu (3); galant (3); în vîrstă (3); înstărit (3); nobil (3); odihnă (3); politețe (3); sclav (3); stilat (3); avocat (2); baron (2); bătrîn (2); celebru (2); decan (2); demn (2); domniță (2); emerit (2); englez (2); gentil (2); important (2); ins (2); intelectual (2); întîmplare (2); învățat (2); lord (2); cel mare (2); onest (2); onoare (2); onorabil (2); părinte (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); prinț (2); prințesă (2); regalitate (2); trage (2); a transporta (2); tren (2); ține (2); veni (2); vorbă (2); zahăr (2); -; acadea; acrișor; acțiune; adaugă; aduna; adună; ajunge; ajută; a alunga; amară; antrenat; apa; aproapele; autobuz; avere; bagă; bani; baron; bătaie; bogăție; broască; bucurie; burtică; calească; care; calul; camion; casa; castel; căi diferite; călătorie; căldare; a căra ceva; cărămidă; cărți; cărucior; căruță; cireșe; conac; conduce; copil; copilul; coroană; cruce; crucea; deplasa; desert; distribuie; domn; dona; drag; drăguț; dreptate; le duc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lord(2); mare(2); pămînt (2); părinți(2); posesor (2); proprietate(2); stăpînire(2); suveran(2); șmecher(2); tiran(2); vrednic(2); zeu(2); agresiv; alăturare; ambiție; angajat; angajator; Anglia; apă; ascultare; asuprire; atent; atotputernic; avar; a avea; babă; bani; baron; bazat; bărbat; Băsescu se crede; bătrîn; băț; biruință; boală; bogătan; bogăție; cap; capabil; carne; casei; castel; cățel; cel de sus; cel mai bun; pe cineva; de cîine; cîini; cîrmă; comandant; comandă; conducere; constrîngere; control; convins; coroană; cuceritor; cumsecade; curent; demn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se întinde întreg pămîntul. Înaltul sol apare contemporanilor drept om strălucit al timpului său, cunoscut în Europa diplomatică din vremea lui Ludovic al XIV-lea, cel care, la recomandarea ambasadorului Franței la Stockholm, Arnauld de Pomponne, îl și primise pe "baron Spatarius" în 1667. Admirator al erudiției umaniste a lui Nicolae Milescu, traducătorul din limba greacă al Vechiului Testament versiune ce va sta la baza Bibliei de la București (1688)-, ambasadorul Regelui Soare l-a îndemnat să scrie, pentru mai buna cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pentru perfectarea unei înțelegeri cu Rusia . Șeful statului a fost și el adversar al neutralității. La 4 aprilie 1877, ministrul de externe a primit împuternicirea de a semna convenția românorusă. Ea a fost semnată în aceeași zi de Kogălniceanu și baronul Dimitrie Stuart. T.C. Văcărescu este de părere că odată cu venirea lui în fruntea ministerului de externe dă un impuls puternic stăruințelor diplomatice pentru dobândirea independenței. Cu toată neutralitatea ce România și-o impusese, se arată în Istoricul războiului din 1877-1878
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
să semneze convenția privind trecerea trupelor sale pe teritoriul țării noastre în drum spre 37 teatrul balcanic de operații militare. După multe tratative, la 4/16 aprilie 1877 s-a semnat la București, de către Mihail Kogălniceanu și agentul diplomatic rus, baronul Dimitrie Stuart, Convenția ce reglementa tranzitul trupelor ruse prin țară noastră. Rusia s-a obligat să respecte și să mențină integritatea României și ”drepturile politice ale statului român, așa cum rezultă din legile interioare și tratatele existente.”. Cheltuielile legate de trecerea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei asigurându-și totodată, prin convenția din 3 ianuarie 1877 semnată la Budapesta, reanexarea celor trei județe din sudul Basarabiei. Cahul, Bolgrad și Ismail. În luna aprilie fost semnată Convenția de la București între baronul Dimitrie Stuart reprezentantul Rusiei și Mihail Kogălniceanu ministrul nostru de externe. Ea privea trecerea armatei ruse prin teritoriul românesc spre Peninsula Balcanică garantând integritatea teritorială a țării. La 6 aprilie 1877, România a trecut la pregătirea războiului, decretând mobilizarea generală
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sens fiind și apariția în cursul anului 1999, în condiții ireproșabile, a celor mai reușite romane ale sale în deja populara colecție "Clasici ai literaturii moderne" a Editurii Univers. Este vorba de celebra trilogie fantasy "Vicontele tăiat în două" (1952), "Baronul din copaci" (1957), "Cavalerul inexistent" (1959), tradusă fără cusur de prof. Despina Mladoveanu. Premiile primite în Italia (Bagutta, 1959, Feltrinelli, 1973), cât și cele din Austria și Franța, confirmă un autor european definitiv cucerit de poetica fantasticului și alegoricului. O
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pentru perfectarea unei înțelegeri cu Rusia . Șeful statului a fost și el adversar al neutralității. La 4 aprilie 1877, ministrul de externe a primit împuternicirea de a semna convenția românorusă. Ea a fost semnată în aceeași zi de Kogălniceanu și baronul Dimitrie Stuart. T.C. Văcărescu este de părere că odată cu venirea lui în fruntea ministerului de externe dă un impuls puternic stăruințelor diplomatice pentru dobândirea independenței. Cu toată neutralitatea ce România și-o impusese, se arată în Istoricul războiului din 1877-1878
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
să semneze convenția privind trecerea trupelor sale pe teritoriul țării noastre în drum spre 37 teatrul balcanic de operații militare. După multe tratative, la 4/16 aprilie 1877 s-a semnat la București, de către Mihail Kogălniceanu și agentul diplomatic rus, baronul Dimitrie Stuart, Convenția ce reglementa tranzitul trupelor ruse prin țară noastră. Rusia s-a obligat să respecte și să mențină integritatea României și ”drepturile politice ale statului român, așa cum rezultă din legile interioare și tratatele existente.”. Cheltuielile legate de trecerea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei asigurându-și totodată, prin convenția din 3 ianuarie 1877 semnată la Budapesta, reanexarea celor trei județe din sudul Basarabiei. Cahul, Bolgrad și Ismail. În luna aprilie fost semnată Convenția de la București între baronul Dimitrie Stuart reprezentantul Rusiei și Mihail Kogălniceanu ministrul nostru de externe. Ea privea trecerea armatei ruse prin teritoriul românesc spre Peninsula Balcanică garantând integritatea teritorială a țării. La 6 aprilie 1877, România a trecut la pregătirea războiului, decretând mobilizarea generală
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]