3,051 matches
-
sovietic nu avea Încredere 19. Inamici potențiali ai puterii sovietice au fost considerați și germanii din Basarabia, urmași ai coloniștilor din secolul al XIX-lea. Astfel, În lunile iulie-noiembrie 1940 au fost repatriați În Germania cca 100.000 de germani basarabeni 20, conform unor acorduri bilaterale sovieto-germane. Etnicii germani nu obțineau nici un fel de compensație din partea Moscovei pentru proprietățile abandonate, averea lor imobilă și utilajul agricol trecând la colhozurile Întemeiate În grabă În fostele colonii germane 21. Cele mai importante arestări
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de colaborare cu „ocupanții germano-fasciști”39, dintre care 305 familii sau cca 1.000 de persoane erau din fosta RASSM, de pe malul stâng al Nistrului 40. Pe drept cuvânt, evenimentul a fost numit ulterior „cea mai mare deportare a populației basarabene”41. Pe de altă parte, trebuie amintit că, așa cum s-a Întâmplat și la deportarea În masă din iunie 1941, nu toți cei care au fost incluși inițial În liste au fost deportați. Documentele de arhivă arată În mod concludent
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
rebel. Mai ales că cei deportați În iunie 1949 erau incluși În categoria celor care nu aveau dreptul să mai revină niciodată pe meleagurile natale, conform unei decizii speciale a autorităților de la Moscova 46. Ultima deportare În masă a populației basarabene a avut loc În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951 și a vizat, de această dată, elementele religioase considerate a fi un pericol potențial la adresa regimului comunist stalinist. În cadrul operațiunii, numită „Sever”, au fost arestate și deportate 723
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În Moldova) și moldoveni luptau Împreună și aveau un dușman comun - regimul comunist 55. De obicei totuși, organizațiile antisovietice aveau un caracter clar pro-românesc, pentru că, fiind „fii ai României Întregite, crescuți și educați În spiritul tradițiilor neamului românesc, acești tineri basarabeni nu au putut și nici nu au dorit să accepte alt mod de viață, un alt regim social, colectivizarea, deportările În masă, represiunile, foametea, șcăciț pentru ei era o mare nenorocire să trăiești Într-o altă țară decât acea a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
000 de persoane În doar câteva luni. Dar foametea nu a putut Înfrânge spiritul de rezistență al țărănimii, dovadă faptul că ritmul colectivizării agriculturii rămâne scăzut și după aceasta. În același timp, până În anii 1950-1951, un anumit segment al societății basarabene a rezistat, prin diferite forme, inclusiv cu arma În mână, Împotriva regimului sovietic. După această preioadă Însă, populația locală, indiferent de originea etnică, a preferat să se resemneze În fața regimului totalitar. Iluziile cu privire la o „eliberare” a Basarabiei de către Statele Unite dispar
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
această preioadă Însă, populația locală, indiferent de originea etnică, a preferat să se resemneze În fața regimului totalitar. Iluziile cu privire la o „eliberare” a Basarabiei de către Statele Unite dispar odată cu Înăbușirea revoluției maghiare anticomuniste din toamna anului 195663. Pe de altă parte, cazul basarabean aruncă lumină și asupra esenței regimului totalitar sovietic, În măsura În care represiunile au un caracter deosebit prin natura intenționalității și funcției lor, În comparație cu cele comise de alte regimuri totalitare din secolul XX, În speță de regimul nazist. Bibliografietc "Bibliografie" Adler, Nanci, „Life
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Amintiri din Gulag, București, 1992. Țurcanu, Ion, Foametea din Basarabia În anii 1946-1947, Universitas, Chișinău, 1993. Țurcanu, Ion, Moldova antisovietică. Aspecte din lupta basarabenilor Împotriva ocupației sovietice, Prut International, știința, Chișinău, 2000. Țurcanu, Ion, Istoricitatea istoriografiei. Observații asupra scrisului istoric basarabean, Arc, Chișinău, 2004. Veiga, Francisco, Istoria Gărzii de Fier, 1927-1941, București, 1994. Volkov, I.M., „Zasuha, golod 1946-1947 godov” („Seceta, foametea anilor 1946-1947”), Istoriya SSSR, nr. 4/1991, pp. 3-19. Weber, Eugen, Dreapta românească, Cluj-Napoca, 1999. Wheatcroft, Stephen F., „Victims of
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în Romania, Decretul nr.221 din 30 August 1948 ce statua Direcția Generală a Securității Poporului sub conducerea lui Gheorghe Pintilie, pe numele său adevărat Pantelei Bodnarenko. Acesta avea ca directori adjuncți pe Alexandru Nikolski alias Boris Grünberg, un evreu basarabean rusofon, agent al NKVD-ului sovietic și Vladimir Mazuru, un ucrainean din Bucovina de Nord. Securitatea era organizată și urmărită de omul lui Beria, Alexandr Saharovski și supravegheată de Serghei Kavtaradze, omul lui Molotov. Acestuia la externe i-a urmat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Basarabiei la 1812, regimul ocupației rusești în provincia de peste Prut, chestiuni curente legate de situația de acolo etc. Xenopol, care tocmai lucra la o nouă ediție a sintezei, făcea să apară în Viața românească și alte periodice studii asupra chestiunii basarabene, integrând-o în efortul general de a ne realiza unitatea. Momentul coincidea cu ultima criză orientală în care România a jucat un rol de seamă și la care N. Iorga a avut tăria să ia parte ca voluntar, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
decenii, cât a mai trăit Iorga, asistăm la numeroase inițiative ce fac din el un campion redutabil al luptei naționale. Nu le vom cita acum. Sunt prea multe și ar merita desigur să fie amintite în alt context. Fiindcă tragedia basarabeană e oarecum sincronă cu propria lui tragedie, să notăm numai momentul de nouă sfâșiere, din 1940, când N. Iorga a ținut să scrie (și în limbi străine) Adevărul despre trecutul și prezentul Basarbiei. Și de astă dată el a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în revista lui Călinescu, "Jurnalul literar". Acest profesor mi-a insuflat admirația pentru Călinescu. E.M.: Și în memoria lui Eugeniu Coșeriu, Călinescu a lăsat urme adânci. În scurtul răstimp de nici doi ani petrecut în Universitatea din Iași, tânărul student basarabean, cel care avea să devină unul dintre marii lingviști ai secolului al XX-lea, a avut timp să scrie și să publice, la îndemnul lui Călinescu, câteva articole. Avea deci Călinescu un talent special în descoperirea și stimularea unor tineri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
criminala ei splendoare aserțiunea că atât PCR-ul cât și UTC-ul au pus bine umărul la prosperitatea dușmanului de moarte de la Răsărit, precum și la arestarea și trimiterea samavolnică în URSS a așa-zișilor „cetățeni sovietici”, de fapt a sărmanilor basarabeni și nord bucovineni ce fugiseră încă din iunie 1940 din calea urgiei ocupației sovietice și a războiului. Iată, prin urmare, cine erau, de fapt, „juniorii” pecereului: o adunătură extrem de periculoasă de denunțători și de lachei ai rușilor care, pentru a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe piele lor ce înseamnă regimul criminal sovietic deoarece iarăși au început deportările, masacrele în masă și multe altele. Noi am fost repartizați la Apoldu de Jos în județul Sibiu”. Conform ticălosului articol 5 din Convenția de Armistițiu, toți refugiații basarabeni și nord-bucovinenei erau obligați să se prezinte în fața șefului Comisiei Aliate de Control, comisie care nu-și merita numele odată ce din ea nu făceau parte decât ofițeri ruși, pentru a-și alege „opțiunea”: URSS sau România? Am pus cuvântul OPȚIUNE
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o știință medicală care asigură confortul și protecția animalelor și contribuie la menținerea sănătății publice și la protecția mediului. Profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală și independentă, cu organizare autonomă reglementată”. CAPITOLUL IX Repatrierea în URSS a refugiaților basarabeni și nordbucovineni aflați pe teritoriul județului Fălciu Planurile criminale ale sovieticilor - În 1944, Wehrmakt-ul a fost împins înapoi de-a lungul întregului front sovietic. Până în luna mai, Heeresgruppe Südukraine (Grupul de armate Ucraina de sud) a fost silit să se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vrut sub nicio formă să dea siguranța din România pe incertitudinea din URSS, a fost concepută special de mințile diabolice de la Moscova pentru a nu da posibilitatea cuiva de a se eschiva de la „repatrierea benevolă”. După cum se va vedea, bieții basarabeni și nordbucovineni fugeau unde vedeau cu ochii când erau „invitați” sau prinși de-a binelea de către zeloșii polițiști rurali (brute cu carte puțină și bâte noduroase în dotare), proaspetele slugi ale ocupanților uteciștii și comuniștii - sau, uneori, chiar de către jandarmi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Alexandrescu. Mergând mai departe cu încercarea umanitară de a zădărnici planurile criminale ale rușilor referitoare la problema repatriaților, colonelul-magistrat Hagi Stoica semna la data de 6 noiembrie 1944 o telegramă-fulger în care îi sfătuia pe prefecții din țară astfel: „Refugiații basarabeni și bucovineni nu sunt obligați (subl.ns.) să se înscrie pentru repatriere putând să se stabilească liberi în țară”. Imediat, prefectul județului Fălciu de la acea dată, Dumitru Florescu, trimisese Poliției și Legiunii de Jandarmi o copie după această telegramă pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sub motivul că aceștia erau stabiliți în ultimii ani în Basarabia”. La trei zile după instalarea guvernului de tristă amintire dr. Petru Groza, Biroul Armistițiului de pe lângă Prefectura Fălciu trimitea Ministerului de Interne informarea-întrebare telefonică Document românesc de identitate al refugiatului basarabean Mihai Constantin nr.1782/9 martie 1945 în care se cereau lămuriri suplimentare asupra cetățenilor vizați pentru repatriere: „La oficiul PTT Huși au fost licențiați (dați afară din serviciu, n.a.) 4 funcționari basarabeni de origine etnică românească cu ordinul să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
telefonică Document românesc de identitate al refugiatului basarabean Mihai Constantin nr.1782/9 martie 1945 în care se cereau lămuriri suplimentare asupra cetățenilor vizați pentru repatriere: „La oficiul PTT Huși au fost licențiați (dați afară din serviciu, n.a.) 4 funcționari basarabeni de origine etnică românească cu ordinul să-și facă formele de repatriere în URSS. (...) De asemenea ni s’a semnalat că s’ar fi primit ordine de repatriere și la autoritățile bisericești”. Pe bună dreptate, se specifica faptul că „...cei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fiul său pentru care solicitase numeroase articole vestimentare precum și încălțăminte. Cuplul Alexei și Aneta Tufaniuc, voiau să se reîntoarcă în satul Gălbinița, com. Grădiștea, jud. Tighina. Bărbatul se născuse în 1919 iar femeia în 1922. Pe 3 noiembrie 1944, învățătorul basarabean Ciobanu Constantin domiciliat în satul Ciobalacia, jud. Cahul, semnase o chitanță pentru suma de 8.000 de lei ce-i primise de la Prefectura Fălciu, „...pentru întreținerea mea și a soției mele pe 5 zile socotite cu 5oo lei ziua, cât
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Prefectura Fălciu, „...pentru întreținerea mea și a soției mele pe 5 zile socotite cu 5oo lei ziua, cât și cheltueli de transport cu căruța (din lipsă transport CFR) dela Huși la Iași”. Știutorul de carte Bârdan Toma își declarase cetățenia „basarabeană” iar țara în care dorea să se repatrieze, „Basarabia”, în com. Fălăeștii (probabil, Făleștii) Noi, jud. Lăpușna. Ciubotaru Petru voia să se reîntoarcă în com. Cărpineni, jud. Lăpușna iar Crăciun Ion născut Act de identitate al cetățeanului Haraba Ion în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Drepți între popoare”. Din păcate, acest lucru s-a întâmplat în 1993, la 11 ani de la moartea sa. Potrivit documentelor cercetate în arhivele vasluiene, articolul 5 din Convenția de Armistițiu, cea care „de facto” OBLIGA repatrierea în URSS a cetățenilor basarabeni și nord-bucovineni, prevăzuse și un termen-limită în care amatorii se puteau înscrie. Teoretic, acesta începea odată cu intrarea în vigoare a armistițiului (12-13 septembrie 1944) și până la sfârșitul anului 1945, dar și această limită fusese dată cu derogare. Probabil, din această
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a le determina să-i aducă pe refugiați în fața „comisiilor de triere” în termenul stabilit și prin ORICE MIJLOACE, inclusiv prin folosirea forței! După cum s-a putut remarca în studiile anterioare, singurele instituții care aveau ca atribuțiune principală reținerea refugiaților basarabeni și nord-bucovineni și predarea acestora Comisiei Aliate de Control (C.A.C., ulterior C.Al.C.) era, în primul rând, Poliția rurală nou înființată chiar în prima zi a anului 1945, precum și membrii proaspetelor „celule” comuniste și uteciste care colaborau strâns
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de certificatul revendicat de preot însoțit de câteva cuvinte care vor fi reușit să-i convingă pe cei din comisie că nu se încadrează în limitele articolului 5, alineat 2 din Convenția de Armistițiu: „...Preotul Profir Mircea de origine român basarabean, stabilit în comuna Tătărăni, județul Fălciu, (...) este stabilit în vechiul regat înainte de 28 iunie 1940 (...) nu intră în cadrul art.5, al.2 din Convenția de Armistițiu (...)”. Documentul fusese semnat atât de prefectul D. Florescu cât și de șeful Biroului Armistițiului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
jandarmii vasluieni semnalau prefecturii apariția speculanților de ruble (în covârșitoare majoritate evrei!), care făceau „afaceri” cu repatriații sau soldații ruși, cumpărând cu această monedă efecte militare sau civile și uneori chiar arme. Cu siguranță că un număr oarecare de cetățeni basarabeni sau nordbucovineni au reușit să scape de prigoana acelor ani și au rămas în România, chiar dacă pentru aproape o jumătate de secol n-au avut parte de „un vie en rose”, trăgând la jugul comunist împreună cu autohtonii. În anul 1949
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
câți vor mai fi rămas. Încă de la început trebuie să specificăm faptul că acest articol se referă strict la teritoriul județului Vaslui de dinainte de 1950, care reprezenta cam o treime din suprafața actuală. CAPITOLUL XI Repatrierea în URSS a refugiaților basarabeni și nordbucovineni aflați pe teritoriul județului Tutova Răfuiala lui Stalin După epuizarea problemei refugiaților din județele Fălciu și Vaslui, iată că a venit și rândul județului Tutova, un județ foarte important pe atunci și mult mai populat decât celelalte două
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]