4,680 matches
-
mai fost vorba în aceste pagini; ostașii acestei glorioase baterii au primit a doua zi, din partea țarului, patru „cruci Sf. Gheorghe“. 115. La lupta pentru cucerirea redanului din fața redutei Grivița I, din 27 august/8 septembrie, a luat parte și batalionul 2, din Regimentul 5 linie, comandat de maiorul Leonida Iarca. În general, informațiile pe care le furnizează aici Constantin Bacalbașa referitoare la participarea armatei române la războiul împotriva Turciei din 1877-1878 sunt lacunare și nesigure. Relatările din ultimele două paragrafe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
abruptă. În acest asalt, terminat prin retragerea unităților românești care au ajuns totuși până la șanțurile de lângă reduta Grivița II, au pierit eroic maiorul George Șonțu și căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu și au fost răniți maiorii George Lipan și Petre Maca. Batalioanele românești care au susținut aici greul atacului au pierdut peste 90% dintre ofițeri și jumătate din totalul ostașilor antrenați în luptă. 121. Pentru cucerirea redutei Grivița I au fost necesare patru asalturi sângeroase, susținute de ostașii Diviziei a IV-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dintre ofițeri și jumătate din totalul ostașilor antrenați în luptă. 121. Pentru cucerirea redutei Grivița I au fost necesare patru asalturi sângeroase, susținute de ostașii Diviziei a IV-a de infanterie română, sprijiniți, la utimele două asalturi și de două batalioane din Divizia a V-a de infanterie rusă. Asaltul decisiv - terminat cu cea mai importantă victorie a bătăliei de la Plevna, de la 30 august 1877 - a început la ora 18 și la el au luat parte militari din Regimentele 5 linie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu cea mai importantă victorie a bătăliei de la Plevna, de la 30 august 1877 - a început la ora 18 și la el au luat parte militari din Regimentele 5 linie și 14 dorobanți, care au atacat reduta dinspre est și din Batalionul 2 vânători din Ploiești, condus de maiorul din miliții Al. Candiano-Popescu (cunoscut de noi, ca om politic liberal, din paginile precedente ale acestei lucrări) precum și din subunități ale Regimentului 16 dorobanți din Botoșani, care au atacat reduta dinspre sud-est, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din paginile precedente ale acestei lucrări) precum și din subunități ale Regimentului 16 dorobanți din Botoșani, care au atacat reduta dinspre sud-est, în cooperare cu trupele ruse. Seara, „pe cel mai înalt punct al redutei fluturau rnândre drapelele de luptă ale Batalionului 2 vânători și Regimentului 14 do robanți“ (Istoria infanteriei române, vol. I, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 357). Regimentul 14 dorobanți, despre care amintește aici Bacalbașa („Regimentul 14 curcani“) avea reședința la Roman. 122. Regimentul 8 infanterie de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
793 de militari morți si 1 182 răniți, numărul total al pierderilor înregis trate aici de armatele aliate româno ruse fiind de peste 10 000 de ostași morți, răniți și dispăruți. La Grivița a fost luat un drapel turcesc de către vânătorii batalionului 2, comandați de A. Candiano-Popescu.124 Acest drapel este adus în București de către maiorul, sergentul, caporalul și soldatul cari l-au luat. În ziua de 6 septembrie, drapelul a fost condus la Arsenalul armatei cu mare solemnitate militară, pe următorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
eroii cari au cucerit steagul.126 Toată sala e în picioare și muzica cântă imnul național. Aclamațiile vuiesc ca o furtună, doamnele din loji, în picioare, aplaudă, unele își smulg 376 bucureștii de altădată 124. Soldatul prahovean Grigore Ion, din Batalionul 2 vânători, ajutat de caporalul Nica Vasile și de sergentul Stan Gheorghe, a capturat - în timpul luptei pentru cucerirea redutei Grivița I - un drapel otoman, ucigându-i pe cei trei ostași turci care-l apărau. „Ostași, se menționa în Înaltul ordin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zi către Armata română, «dat în domnescul nostru cartier general al armatei de Occident, în Poradim, la 5 septembrie 1877». În ziua de 30 august virtutea voastră a încununat cu victoria steagurile române. Regimentul al 14-lea de dorobanți și batalionul al doilea de vânători, împreună cu trei batalioane din glorioasa armată imperială rusă au luat din mâinile inamicului reduta ce el apăra cu atâta înverșunare și un drapel și trei tunuri au fost cucerite de trupele noastre. Aceste trofee, eu ordon
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nostru cartier general al armatei de Occident, în Poradim, la 5 septembrie 1877». În ziua de 30 august virtutea voastră a încununat cu victoria steagurile române. Regimentul al 14-lea de dorobanți și batalionul al doilea de vânători, împreună cu trei batalioane din glorioasa armată imperială rusă au luat din mâinile inamicului reduta ce el apăra cu atâta înverșunare și un drapel și trei tunuri au fost cucerite de trupele noastre. Aceste trofee, eu ordon a le trămite în capitala țării și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din București, creată ca urmare a aplicării „Legii pentru organizarea și administrarea teatrelor din România“, sancționată de corpurile legiuitoare ale țării în martie 1877. În cadrul acestei reprezentații festive a fost adus pe scenă drapelul turcesc capturat la Grivița de către ostașii Batalionului al II-lea de vânători; Mihail Pascaly a recitat poezia Steaua României de G. Sion, iar Constantin Dimitriade, Balcanul și Carpatul de Alecsandri (Massoff, Teatrul românesc, vol. II, p. 386). giuvaierurile și le aruncă pe scenă. Niciodată un public român
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
campania fiind susținută de cercuri antiliberale și reluată, periodic, până către sfârșitul secolului, îndeosebi în Parlament. I s-a contestat chiar și participarea la lupta de la Grivița, deși fusese citat pe întreaga armată „pentru eroica conduită ce a avut conducând Batalionul nr. 2 vânători la asaltul redutei Grivița în două rânduri consecutiv și intrând în fine în redută cu oamenii ce mai rămăsese din batalionul ce comanda, odată cu celelalte trupe care au luat reduta și în capul lor“ (Documente privind istoria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lupta de la Grivița, deși fusese citat pe întreaga armată „pentru eroica conduită ce a avut conducând Batalionul nr. 2 vânători la asaltul redutei Grivița în două rânduri consecutiv și intrând în fine în redută cu oamenii ce mai rămăsese din batalionul ce comanda, odată cu celelalte trupe care au luat reduta și în capul lor“ (Documente privind istoria României. Războiul pentru Independență, vol. VI, Ed. Academiei, București, 1953, p. 42), fiind propus de generalul Alexandru Cernat, comandantul armatei române de operații, la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
miliție“. El a fost decorat de țar cu ordinul Sf. Gheorghe clasa a IV-a, pentru eroismul de care dăduse dovadă în lupta de la 30 august/11 septembrie 1877, însuși împăratul Rusiei adresându-i-se cu cuvintele: „Ai comandat un batalion nu de carne, ci de oțel“. Pentru a-și susține cauza el a scris un volum polemic, într-un stil grandilocvent imposibil, apărut postum (General Al. Candiano-Popescu, Războiul neatârnării. Istorie critică. Asaltul și luarea Griviței, București, 1913). 148. Generalul Alexandru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
loc însă la 9/21 octombrie 1877 (în cor figura și o viitoare stea a teatrului nostru, acum la începutul carierei, Aristizza Romanescu - cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. III, pp. 29- 31). La această bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
figura și o viitoare stea a teatrului nostru, acum la începutul carierei, Aristizza Romanescu - cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. III, pp. 29- 31). La această bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea asediului Plevnei face ca enervarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acum la începutul carierei, Aristizza Romanescu - cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. III, pp. 29- 31). La această bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea asediului Plevnei face ca enervarea populațiunii să crească zi cu zi. Pe de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
e în fierbere. Se află despre căderea căpitanului de vânători Bogdan - o figură foarte cunoscută a Bucureștilor - în fruntea 420 addenda addenda 421 trupelor pe care le îndemna la atac. Se află cum maiorul Șonțu a căzut rănit în fruntea batalionului său. Se află cum căpitanul Valter Mărăcineanu, în fruntea dorobanților, a fost unul dintre cei dintâi care a pus piciorul în reduta Grivița, unde a căzut sub gloanțele turcilor. Moartea căpitanului este poetizată în gravuri speciale. Valter Mărăcineanu e reprezentat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de aloes (tarum, în latină), care te scapă de „neplăcerile pricinuite de briciu” și de „iritațiile ce nasc infecțiuni”. Englez, neamț, evreu, ungur, român? Aș putea să pariez că aftershave-urile noi, accesibile ca preț doar „reprezentanților autentici ai clasei muncitoare”, batalioane de șefi și șefuleți, nu pun asemenea probleme... intelectuale! *Vasile Pruteanu, „lectorul” nostru la Comitetul de Cultură, a telefonat ca să ne anunțe: „Am citit revista și am dat verde”. L-am întrebat: „Lucrezi la barieră?”. N-a reacționat. Ca și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
grădina publică din Tg. Neamț În dimineața zilei de 15 iunie 1915 a corpului ofițeresc a(l) fostului regiment de infanterie Nr. 16 Suceava - din Fălticeni, după executarea unui marș de noapte, În deplasare din tabăra de la Fântâna-Mare. De aci Batalionul 4 comandat de Maiorul Balmez (primul din rând, stânga) s-a deplasat la Broșteni pe Bistrița. Deplasarea s-a executat pe acolo secret față de grănicerii austrieci de la Cornul Luncii (granița de atunci) Stânișoara. Celelalte 3 batalioane - Comandantul Regimentului fiind Col
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de la Fântâna-Mare. De aci Batalionul 4 comandat de Maiorul Balmez (primul din rând, stânga) s-a deplasat la Broșteni pe Bistrița. Deplasarea s-a executat pe acolo secret față de grănicerii austrieci de la Cornul Luncii (granița de atunci) Stânișoara. Celelalte 3 batalioane - Comandantul Regimentului fiind Col. Ghelemé - le-am deplasat la Ciumulești pe Valea Moldovei spre a nu fi prea aproape de granița de la Bunești. Aci a rămas Regimentul și după lăsarea mea la vatră În noiembrie 1915 ca plutonier teterist. În această
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
condițiile războiului superfluă, de neaplicat. De asemenea, existau și norme privind acordarea concediului pentru munca obligatorie depusă. Astfel, un document al armatei de la sfârșitul anului 1942 menționa că, începând cu 1 decembrie, evreii care muncesc în detașamentele de lucru la batalioanele de drumuri vor avea 15 zile de concediu și prevedea modalitatea de organizare a acestuia (doc. nr. 113). Sistemul de muncă prevedea și posibilitatea scutirilor. Evreii care munceau deja în fabrici sau alte instituții mobilizate pentru front (doc. nr. 10
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
am cerut Prefecturei a lua imediat măsuri de cazare evreilor în bordee sau barăci, căci în astfel de condițiuni nu se mai poate continua lucrul” (doc. nr. 49). În iunie 1943, mareșalul Antonescu, aflat la Predeal, face o vizită la Batalionul 1 Drumuri. Aici îl vede pe evreul David Margulius din Iași, aflat la muncă obligatorie. Impresionat de starea fizică jalnică, Antonescu ordonă cercetarea cazului. În urma investi gațiilor, M.ST.M., Secția I, Biroul 10 stabilea responsabilitățile: „Vina o poartă Comandanții
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muncii, este bine venită. 2. Aportul lor la muncă este foarte redus, dacă nu sunt bine organizați și încadrați. Deaceia în viitor evreii ce nu vor plăti taxa, vor fi folosiți la munca de interes obștesc, organizați din timp pe batalioane de lucrători, bine încadrate. Aceasta constitue totuși o soluțiune de moment - o amânare - a rezolvărei totale a problemei care nu poate fi alta decât îndepărtarea din țară a tuturor evreilor fără nici o excepție, chiar dacă această operațiune s’ar face în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
programul de muncă obligatorie și include facsimile ale unor documente. Anexa 3 cuprinde un studiu de caz, acela al evreului David Margulius din Iași, a cărui stare fizică extrem de precară a fost remarcată de mareșalul Antonescu în timpul unei vizite la Batalionul 1 Drumuri, Predeal. Documentele sunt însoțite de o scurtă descriere, de o listă a abrevierilor și de un indice general. Lista abrevierilor a.c. - anul curent Adj. - adjutant/Adjutantură Adm. Arm. - Administrația Armatei Adr. - adresă adtiv. - administrativ Ad-ție/adm-ție - Administrație al
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Confecții și Ambalaje aprox. - aproximativ Arm. - Armată art. - articol A.S.A.I. - Ateliere și Stabilimente Aero și Industriale Aug./Augu. - august Av. - avocat B./Bir./Biur./ Br. - birou B. 2 Mob. C. 6 T. - Biroul 2 Mobilizare Corpul 6 Teritorial Bat./ Batal. - Batalion Bat. 4 Ad-tiv. - Batalionul 4 Administrativ Bir. Adjut. - Biroul Adjutanturii Bir. 2. Org. Mob. - Biroul 2 Organizare Mobilizare Bir. 1 Recrut. și Pensii - Biroul 1 Recrutare și Pensii Birou 1 Mob. - Biroul 1 Mobilizare Biroul 7 C.V. - Biroul 7 Control
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]