2,488 matches
-
Pentru a descoperi "forma, fondul și autorul", dar mai ales frumusețea gândului din aforism, cu îngăduința cititorului, recurg la câteva exemple: "Să nu pierzi un prieten pentru un motiv neîntemeiat, dând crezare defăimării celei rele", " Noi dobândim prieteni nu primind binefaceri, ci făcând", " Timpul încearcă prietenii, ca focul aurul", "Acela (Scipio) spunea că nimic nu-i mai greu decât ca prietenia să dureze până la sfârșitul vieții", "Dintre toate legăturile nu e nici una mai însemnată și mai puternică decât prietenia dintre oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
indignarea „opiniei publice“, nu trebuie să-i atribuim o prea mare importanță, „opinia publică“ era lumea de agenți electorali și alți politicieni cari, în mare majoritate, profitau de toate prilejurile spre a răsturna guvernul, spre a-i lua locul la binefacerile bugetare. Opoziția - precum au văzut cititorii - era reprezentată mai mult de către liberalii disidenți. Dacă grosul forțelor electorale îl constituia masa electorală conservatoare, în schimb șefii partidului conservator, vechii conservatori, cari au guvernat țara până la 1876, stăteau în umbră. șeful opoziției
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
erea supraîncărcat, iar Banca Națională trăgea foloase. Junimiștii tunau împotriva agiului, Menelas Ghermani cerea desființarea acestei plăgi prin introducerea etalonului de aur, dar teoreticianii financiari ai partidului liberal, printre cari ministrul Agriculturii, Anastase Sto lojan, susțineau că agiul e o binefacere. Naftalina a fost capul de acuzație în contra lui Anastase Stolojan, ministrul Domeniilor. De mai mulți ani se ivise filoxera în țară și, una după alta, frumoasele noastre podgorii dispăreau. Se-nțelege că a trebuit să recurgem la antidotul întrebuințat de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
credințele. Democrați înaintați și reacționari îndârjiți, oameni cari oftau după toate libertățile, cât și apostoli ai ordinii prin constrângere, patrioți ireductibili și internaționaliști, toți aceia cari vedeau în zare viitorul de aur cât și cei cari jeleau trecutul cu toate binefacerile lui, cu cinstea bătrânească, cu moravurile austere, cu ordinea socială serioasă și așezată. Această diversitate a componenților curentului care a răsturnat regimul conservator explică repedea dezagregare a coaliției, o lună sau două după venirea la cârmă a cabinetului Ion Brătianu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
partizanii lui Lascăr Catargiu menajați întru câtva, dar ai lui Gheorghe Vernescu combătuți cu ultimă energie. Propaganda junimiștilor la guvern începe să producă, căci foarte mulți conservatori, obosiți de cei 12 ani de opoziție cer, în sfârșit, să guste din binefacerile puterii. În special, după cum am spus mai sus, grupul militanților de la Epoca sunt aplecați către înțelegere și o cooperare în alegeri cu guvernul pentru ca nu numai liberalii disidenți să fie înfrânți, dar înșiși vernescanii să fie inferiorizați. Dar, totuși, situația
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lume de gri-uri, într-o lume ternă și parcă fără speranțe într-un viitor... Așa îl știam și eu din descrierile făcute de foștii și actualii pacienți care trecuseră o dată sau de mai multe ori pe aici prin ,,locul binefacerii’’ ori care chiar acum îmi erau colegi de salon, camarazi de suferință. În urmă cu un an făcusem destule vizite aici la un prieten apropiat. Probabil că încă nu realizez faptul că mă aflu într-un ,,ospiciu’’ cu pretenții de
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
halatului albastru, o înfige în butucul yalei și o răsucește de două ori, cu oarece răutate, ca pe un cuțit într-o rană sângerândă. Rana noastră cea de toate zilele de după faimoasa și caricaturala ședință, ținută de director! Iată înfăptuirea ,,binefacerilor’’ promise de director! Cadoul directorului cu ocazia sărbătorilor de iarnă! Așa trece timpul, așa trece viața...! A mai trecut încă o zi din tinerețea noastră! Înghit pastilele de seară, beau un pahar de suc de fructe de casă, mă pun
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
rânduim pentru această slujire. Iar noi vom stărui în rugăciune și în slujirea cuvântului“» (Fap 6,1-4). Din această relatare reies două lucruri, că: 1) Apostolii, dorind să evite plângerile nedorite, au fost foarte atenți să nu suprime mesele de binefacere; ci chiar le-au disciplinat activitatea, cerând colaborarea laicilor. Tot așa și azi, Biserica propune Acțiunea Catolică, chemată să însoțească opera clerului în coordonarea apostolatului; 2) Apostolii au înțeles că nu trebuie să confunde situația lor de preoți. Trebuia să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
prin cuvinte imaginare cu plaja mării. Dar dacă nu ne este dată aceasta, să ne străduim cel puțin să facem binele atât cât putem, mai mult decât putem și dacă ni s-ar răsplăti binele cu răul, iubirea cu ura, binefacerea cu persecuția, să ne bucurăm și să ne veselim și să tresăltăm de bucurie în mod evanghelic pentru că numele nostru este scris în Cer“. 83. Ne interesează sufletele sau o funcție anume? Se spune: „Și nu e bun locul acela
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
apropiat. Legătura noastră a fost uneori mai strânsă cu burghezia, decât cu poporul de rând și cu muncitorul. Noi nu suntem cunoscuți de acele mii și mii de muncitori care au fost înghițite de fabricile noastre. Chiar și referitor la binefacere, există o mare diferență între felul de a sluji al sfântului preot Vincențiu de Paul și implicarea noastră personală. Parohul ar putea să-și lase cel puțin o zi din săptămână pentru a-i vizita pe săracii săi. Nici o casă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
una specială în peisajul celor 15 facultăți din Universitate. Aici putem spune că este ilustrată în zilele noastre binecunoscuta zicere de la Societatea „Junimea”: „intră cine vrea, rămâne până la urmă și termină cine poate”. Să nu vă așteptați la acte de binefacere din partea profesorilor. Orice examen promovat înseamnă muncă. Colegii dumneavoastră mai mari pot confirma acest lucru. Doar muncind, puteți obține ceva, puteți câștiga o bursă, puteți câștiga un loc în cămin, puteți obține o bursă într-o universitate europeană, pentru o
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Școala Medie Mixtă Trușești găsesc că ei îndeplineau cu prisosință virtuțile unui adevărat educator. Chiar dacă unii dintre ei nu posedau în totalitate aceste virtuți, în orice caz, reușeau să se completeze reciproc așa că elevul simțea, mai devreme sau mai târziu, binefacerile școlii. Prezentând doar pe câțiva dintre profesorii mei, voi demonstra adevărul afirmațiilor de mai sus. Am să încep cu directorul școlii noastre, profesorul Valer Guceanu. Era absolvent al vechii Școli normale și ne preda Constituția Republicii Populare Române. De fapt
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
rușii a putut lua cunoștință tineretul școlar român de ideile socialiste cari au prins rădăcini, mai întâi la Iași și ceva mai târziu la București. în schimbul acestor două daruri, rușii au plecat din România cu dragostea de libertate ale căreia binefaceri le-au putut constata personal. în adevăr, militarii ruși ereau minunați de ceea ce vedeau în România. Ereau minunați când vedeau cum prințul Carol circula liber prin mulțime, fără un singur jandarm la spatele lui. Ereau minunați când vedeau libertățile publice
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cum. Eram copist în Ministerul de Instrucție, unde primeam salariul lunar de 88 lei. E lesne de înțeles că întotdeauna noi, micii slujbași, trăgeam pe dracul de coadă. Când ne puteam împrumuta asupra acestor salarii, consideram lucrul acesta ca o binefacere. Ei bine, într-o zi, un ajutor de șef de biurou, care erea și mandatarul nostru - adică acela asupra căruia se făcea mandatul de plata salariilor - ne oferi la toți funcționarii din Divizia școalelor ca să ne împrumute cu salariul integral
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
42 au votat contra, iar 12 deputați s-au abținut. Opinia publică spunea că răscumpărarea erea necesară, dar că afacerea nu este curată. Dar lumea acum petrece. în țară și în Transilvania au fost mari inundațiuni, de aceea serbările de binefacere se succed. La Teatrul Național se dă un mare bal de binefacere sub patronagiul Măriei Sale Regale Doamna. Balul e dat din inițiativa d-nei Pia Brătianu, soția primului ministru. Dăm, ca lucru interesant, prețurile vremii aceleia: intrarea unei persoane, 5 lei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
spunea că răscumpărarea erea necesară, dar că afacerea nu este curată. Dar lumea acum petrece. în țară și în Transilvania au fost mari inundațiuni, de aceea serbările de binefacere se succed. La Teatrul Național se dă un mare bal de binefacere sub patronagiul Măriei Sale Regale Doamna. Balul e dat din inițiativa d-nei Pia Brătianu, soția primului ministru. Dăm, ca lucru interesant, prețurile vremii aceleia: intrarea unei persoane, 5 lei, lojile I și II, 50 lei, loja III, 25 lei. Sunt 47
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de care mă ocup era și epoca marilor baluri în casele particulare ale boierilor noștri. Fiindcă au dispărut boierii, au dispărut și balurile. Astăzi toată lumea petrece prin sălile otelurilor și restaurantelor, organizând ceaiuri dansante și alte chermeze cu scop de binefacere. Iată programul acestor serbări pentru luna februarie 1883, după Claymoor: Joi 3 februarie, mare serată la otelul prințului Bibescu. Sâmbătă 5 februarie, mare bal mascat la Operă (adică Teatrul Național). Toate benoarele au fost reținute. Se vorbește de o mare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
realizată cea mai vie și cea mai scumpă a sa dorință; acea zi care a întemeiat pentru țară începutul unei noi ere, țara a salutat-o ca data inaugurării regimului monarhic, care singur poate da garanța României, consolidarea Statului și binefacerile unui guvern stabil. Adunarea, zeloasă, pe de o parte, de a așeza principiul monarhic pe baze nestrămutate și voind, pe altă parte, a înconjura acest principiu de toate libertățile compatibile cu ordinea, deplin convinsă că regimul constituțional a devenit pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aceste sacrificii n-ar fi de ajuns ca să asigure România despre pacinica folosire a bunurilor dobândite. Ea s-ar simți cu deosebire fericită și recunoscătoare când ar vedea silințele, prin care ea și-a manifestat individualitatea, răsplătite cu o adevărată binefacere a Europei; această binefacere ar fi garanția reală a neutralității sale, care ar pune-o în pozițiune de a dovedi Europei că ea n-are altă ambițiune decât aceea de a fi păzitoarea credincioasă a libertății Dunării la gurele ei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fi de ajuns ca să asigure România despre pacinica folosire a bunurilor dobândite. Ea s-ar simți cu deosebire fericită și recunoscătoare când ar vedea silințele, prin care ea și-a manifestat individualitatea, răsplătite cu o adevărată binefacere a Europei; această binefacere ar fi garanția reală a neutralității sale, care ar pune-o în pozițiune de a dovedi Europei că ea n-are altă ambițiune decât aceea de a fi păzitoarea credincioasă a libertății Dunării la gurele ei, și totdeodată de a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
înalta Curte de Casațiune și toate autoritățile superioare și înalții funcționari ai Statului. Împregiurul estradei regale se aflau d nii miniștri, Curtea Majestăților-Lor și a Alteței Sale, șl în urma suveranilor erau doamnele înalților demnitari ai Statului și doamnele Societății de binefacere Elisabeta Regina. Cei patru generali ai armatei, desemnați pentru acest serviciu, au adus coroanele, încongiurate de cele patru drapele, în fața Majestăților-Lor și atunci a urmat ceremonia benedicțiunii coroanelor slujită de II.PP.SS.LL. mitropolitul primat și mitropolitul Moldovei, asistați
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai întâi de Excelența-Sa d. locotenent feldmareșal Bauer, trămis extraordinar al M.S. Împăratului Francisc-Iosif, și apoi de fiecare din d-nii reprezentanți ai puterilor străine acreditați pe lângă Curtea din București. După aceasta au urmat felicitările doamnelor delegate ale Societății de binefacere Elisabeta Regina și ale soțiilor înalților funcționari. M.S. Regele a primit asemenea felicitările Comisiunii dunărene. A.S. principele hereditar de Hohenzollern a primit corpul diplomatic, care i-a fost prezintat de către decanul, contele Hoyos, ministru al Austro-Ungariei. În acest timp pornise
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe care o primea în mod automat orice diplomat, șef de misiune, care era acreditat în Argentina. În țară, nu am făcut parte din nici un club. Nu am intrat într-un astfel de stabiliment decît cu prilejul vreunei serbări de binefaceri. Nu am fost niciodată atras de viața de club. La Buenos Aires însă, frecventarea Jockey clubului făcea parte din viața, aproape obligatorie, a unui diplomat. Am cunoscut deci toată frumusețea și toate avantajele pe care le oferea Jockey clubul de la Buenos Aires
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să observe oamenii, să zâmbească când e mulțumit. Este cu adevărat adorabil. Sitta, poate realmente, să fie mândră de el”. Duminică, 29 ianuarie. La ora 1130, la Palatul Cotroceni, vine o delegație de muncitori (acțiune organizată de responsabila acțiunilor de binefacere ale Reginei), pentru a o felicita pe Mignon cu prilejul logodnei cu regele Serbiei. Au fost prezenți: Regele Ferdinand, Carol, Sitta, Mihai. La ora 15, principii Elisabeta și George al Greciei, Carol, Sitta și „dragul de Mihai” pleacă spre Grecia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
introdus cercetășia în Școală. Organizația de cercetași a unei școli era o centurie. Mai multe centurii formau o cohortă. Toate organizațiile de cercetași din Municipiul București constituiau o legiune. Cercetașii organizau jocuri de echipe, acțiuni în folosul comunității sau de binefacere. Se organizau tabere și excursii, în care tinerii învățau cum trebuie instalate corturile, cum se face focul și cum se pregătește mâncarea, orientarea pe teren etc. Anual se organiza o paradă a Legiunii de cercetași București. Din 1935, când s-
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]