1,731 matches
-
Ex 34,6; Ps 86/85,15): „Domnul! Domnul este Dumnezeu îndurător și binevoitor, zăbavnic la mânie și bogat în bunătate și credincioșie.” (G-R) ‚annón we-raƒóm YHWH ’erek ’appayim ó gedol ƒase: (Ps 145/144,8; cf. Iona 4,2): „Binevoitor și milostiv este Domnul, îndelung răbdător și mult îndurat.” (t.n.) Sensul literal al acestei expresii este „lung la nări”: evreul a observat că animalului sau omului mânios îi freamătă nările. De aici, ’ap, „nara”, a ajuns să însemne și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Binevoitor”, „Milostiv”, „Blând”. 4.1.25. 9ó șl-țFaðl (2.1.13.9.) și ‚annón, gr. eleemÄn (3.1.14.1.) definesc amândouă divinitatea că binevoitoare în mod gratuit și nu i se aplică decât ei. Pot fi traduse ambele cu „binevoitor”, însă nu au o semnificație suficient de circumscrisa încât să nu îngăduie și alte soluții date de traducători. 4.1.26. Qarb (în contextele de la 2.1.13.6.) și Q"rÄ>, gr. eggýs (3.1.14.5.). Metaforă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sorcery (B. Kapferer, 2002, p. 10). În spațiul românesc, Simion Florea Marian (1996, pp. 7-9) a propus În urmă cu un secol, În același spirit, distincția dintre farmec și vrajă, prima fiind un act cu finalități pozitive, realizat cu ajutorul divinităților binevoitoare, În timp ce a doua s-ar referi la acțiuni magice malefice, care implică pactul cu diavolul. În planul actorilor, el distinge Între reprezentanții Necuratului - vrăjitori/vrăjitoare - și fermecător, ghicitor, zodier, descântător, adică persoane care folosesc puterile magice obținute din diferite surse
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pământul e așa deluros și râpos cum Îl vedem” (E. Niculiță-Voronca, 1903, pp. 16-17) În raport cu modelul dualist, axat pe cuplul divinitate benefică - divinitate malefică (fapt care explică existența lucrurilor bune și rele pentru om prin bătălia dintre o ființă sacră binevoitoare și una răuvoitoare), aceste constructe cosmogonice sunt mult mai subtile. Ariciul nu vrea răul umanității - dimpotrivă, el posedă o Înțelepciune practică prin care depășește proiectul cosmogonic divin și face ca lumea să fie folositoare pentru oameni. În varianta sa inițială
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sperie si mai mult) Să... să nu te iei după mine, că strig! 224 Însă, odată spaima înlăturată, metaforele astrale nu vor mai servi drept pretexte pentru un astfel de comic vesel, ci pentru visarea care dizolvă râsul în surâs binevoitor, pentru ca finalul, restabilind echilibrul perturbat pentru o clipă, să cufunde totul în tristețea și cenușiul diurn. Nota melodramatică, admirabil evitată de Mihail Sebastian prin abila ancorare în realitatea prozaică inclusiv a celor mai vizionare și nepragmatice personaje, caracterizează, în schimb
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
apărea câteva decenii mai târziu. Aborigenii Își pierduse treptat vechea lor civilizație și limbă (doar 30 supraviețuind), rătăciți Între două civilizații și pentru că nu se mai puteau Întoarce În trecutul dominat de „Timpul Visării” de eroul ancestral și de spiritele binevoitoare care vegheaseră altădată asupra lor, nu aveau decât să meargă Înainte pe calea asimilării lor În societatea albilor 296. Supuși discriminării (lipsa de drepturi politice și sociale, Învățământ precar, interzicerea prezenței În cafenele, birturi, hoteluri), excluși de la orice muncă În afară de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ca În India sau Thailanda. Infrastructura este impecabilă și transporturile eficiente și mai puțin costisitoare se desfășoară cu precizie japoneză. Legăturile cu cartierele mărginașe se fac cu ajutorul unui tren electric cu două vagoane, dirijat printr-un program electronic. Locuitorii sunt binevoitori cu străinii, primitori, cu zâmbetul pe buze. Uimește interculturalitatea și toleranța religioasă: temple, moschei, biserici, case de cult coexistă pașnic, Într-o țară unde mai mult de jumătate din populație sunt musulmani și o treime din locuitori sunt chinezi, practicând
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a îngăduit să utilizez materiale pe care le-am descifrat împreună în cadrul activităților Centrului de studiere a politicilor sociale. Le doresc tuturor tinerilor cercetători o experiență la fel de stimulativă și de creatoare. Îi mulțumesc în aceeași măsură Catherinei Mével, pentru primirea binevoitoare de care m-am bucurat atunci când mi-am făcut ucenicia la CEPS. În sfârșit, doresc să o salut cu respect pe soția mea, Corinne Oblet, prima cititoare și primul critic al versiunilor inițiale ale acestui text, pentru ajutorul și răbdarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
persecuție care va bântui vreo zece ani în întregul imperiu. Galeriu a publicat înaintea morții sale un edict de toleranță (în 311) adresat creștinilor. Prin ceea ce se numește (în mod eronat) "edictul de la Milano" (313), Constantin garanta creștinilor o neutralitate binevoitoare care echivala cu recunoașterea creștinismului ca religie de stat (fapt care va fi oficializat în 380). Ca urmare, agapa, care avea drept misiune principală adunarea comunității primilor creștini aflați în pericol de a cădea pradă persecuțiilor din Roma păgână, și-
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ne amintesc îndelungatele intervale de timp în care guvernămintele populare au dispărut în totalitate. Se pare că democrația se află la voia sorții. Însă șansele sale depind și de ceea ce noi înșine realizăm. Chiar dacă nu ne putem baza pe forțele binevoitoare ale istoriei pentru a favoriza democrația, nu sîntem doar victime ale forțelor oarbe asupra cărora nu avem nici un control. Cu o înțelegere adecvată a ceea ce necesită democrația și cu dorința de a-i întîmpina cerințele, am putea acționa în sensul
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
limite și posibilități. Deși în cea mai mare parte a Noii Anglii tradiționala adunare citadină a fost în mare măsură sau în întregime înlocuită ca organ legislativ de reprezentanți aleși, ea încă rezistă în statul preponderent rural Vermont. Un observator binevoitor și totodată un participant care a analizat adunările citadine din Vermont a descoperit că între anii 1970 și 1994 s-au ținut 1215 astfel de adunări, în 210 orașe din Vermont cu mai puțin de patru mii cinci sute de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
moment, ci am enunțat-o doar ca posibilă cauză pentru eșecul înființării unei astfel de publicații. Trebuie să remarcăm însă atitudinea Vaticanului, care prin multiple mijloace a sprijinit presa din România și care a avut o atitudine de cele mai multe ori binevoitoare la adresa țării noastre 955. Un alt aspect urmărit prin apariția acestui ziar a fost unificarea catolicismului din România, care din cauza situației create, nu s-a manifestat unitar; existau mai multe centre ce au exprimat interese "locale" sau "particulare"; etnicii catolici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în atenția Vaticanului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea mai exact după anul 1866, când la conducerea statului român a fost instalat un prinț de confesiune catolică: Carol I de Hohenzollern- Sigmaringer. A existat atunci o atitudine binevoitoare a Vaticanului față de România, manifestată prin recunoașterea independenței (1878), a proclamării regatului (1881) și a Marii Uniri din anul 19181025. Sfântul Scaun a creat în Vechiul Regat o ierarhie ecleziastică proprie. La 7 aprilie 1883, Papa Leon XIII a ridicat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-și dea silința cu zelul caracteristic, pentru ca jurnaliștii și publiciștii catolici din această dieceză să-și ofere cooperarea spre fericita reușită a congresului viitor și să dorească, de asemenea, dacă este posibil, să-și trimită reprezentanții. În așteptarea unui răspuns binevoitor..." (Ibidem, f. 710). 820 Iată răspunsul organizatorilor cu privire la raportul întocmit de nunțiu referitor la pregătirile pentru participarea reprezentanților din România la Congres: "Excelența Voastră, Am primit raportul nr. 6524 din 20 august curent, cu veștile care sunt un semn al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
da, da, chiar așa. E totuși o nuanță de cruzime, cruzime ascuțită, ca și cum creația ar distruge... (p. 130) E o mare realizare că autorul e atât de consecvent defamiliarizant, distopic până-n pânzele albe, și toate acestea sub aparența unui umor binevoitor. Efectul e cu atât mai distrugător ironic cu cât vine direct din înțelegerea independentă a lectorului. Nu ni se spune ce poveste urmărim ori ce atitudine ar trebui să adoptăm. Decidem singuri aceste lucruri. Nararea trebuie să fie cel puțin
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
somnolență și mișcarea bruscă a lui, dar mai semnifica și ananta, absența timpului sau veșnicia, cum scrie Eminescu în Scrisoarea I: Acestor contrastante accepții privind mitul șarpelui în antichitate, și unele întâlnite și la șarpele egiptean Kneph, considerat divin și binevoitor, li se mai adaugă dragonii chinezi: balaurii folclorici, șarpele casei-prezent în mitologia africană dar și la români, șarpele zburător și cei prezenți în cărțile de vise, cu semnificație falică precum cea adamică. șarpele sculptat spiralat pe baston, întâlnit la popoarele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a deveni tu însuți în interacțiune cu ceilalți. Autonomia și interculturalitatea sunt strâns legate. Nu pot să mă deschid celorlalți decât în măsura în care am eu însumi sentimentul de a fi un individ unic. Sau invers, în măsura în care pot întreține relații pozitive și binevoitoare cu ceilalți pot trăi sentimentul propriei mele identități. Dacă venim din culturi diferite bogăția poate fi enormă. Autonomia permite integrarea într-o societate multiculturală. dimensiunea interculturală în educație este un drum care favorizează acest sentiment, de a fi în realitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se poate simți În mod personal prezența este demonstrat de numele proprii, adesea compuse, care Îi preamăresc pe zei (documentația este sumară, dar elocventă); În formulările respective, zeii apar așa cum sunt ei concepuți sau doriți de oamenii obișnuiți: sunt chiar binevoitori, plăcuți, protectori, În așa fel Încât Îți dorești să le aparții. De asemenea, condiționărilor sociale li se sustrage și nevoia imediată de salvare ce apare În fața unui pericol neprevăzut sau personal, cum ar fi mușcătura unui șarpe sau o boală
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este zeul care conduce ciclul menstrual (motiv pentru care are numărul simbolic 30), fiind și protectorul vegetației. Eclipsele lunare sunt văzute ca semn al mâniei zeului și temute ca atare. Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin" este esențialmente un zeu binevoitor și foarte venerat. Cultul său a ajuns să depășească limitele Mesopotamiei; centrul cultual principal era În orașul sud-babilonian Ur. Era numit și „Stăpân al coroanei”: expresia făcea aluzie la ideea că suveranii Își luau de la el - considerat de multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pios și respectă legile date de zei; țara este „dreaptă” pentru că suveranul menține În ea ordinea dorită de zei. Zeul dreptății este prin excelență zeul-Soarexe "Soare", văzut ca zeul căruia Îi este drag omul drept; este un zeu Îndurător și binevoitor, care cunoaște totul datorită călătoriei sale În jurul lumii: ...el șadică zeul Soarexe "Soare"ț care Îi răsplătește pe oamenii drșețpți și Îi culcă la pământ, asemenea arborilor, pe oamenii răi, el care Îi lovește În cap pe oamenii răi și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Maiusxe "Maius", legat de latina Maiaxe "Maia", perechea lui Vulcanxe "Vulcan", și eponim al lunii mai, conform unui fragment, din păcate nu foarte transparent, al lui Macrobius (Saturnalia, I, 12, 17 sqq.); Tecexe "Tece" sau Tecumxe "Tecum", o zeitate binevoitoare la al cărei cult, localizat În regiunea lacului Trasimene, se referă statuia de bronz a Oratorului; Cvalalp, o zeitate de natură htoniană care trebuie poate interpretată drept Cul(su) Alp(an) sau Alpanxe "Alpan" În sfera lui Culsu/Culsansxe "Culsans
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-Ianusxe "Ianus"; Lvsv, un teonim cu care se află În legătură gentilicul Luvisuxe "Luvisu"; Velcxe "Vel÷", un alt teonim din care derivă gentilicul Velcaxe "Vel÷a"; și În sfârșit Tluscxe "Tlusc", o zeitate care, după câte se pare, nu era binevoitoare. Dificilă este și o caracterizare exactă a lungii și evanescentei serii de daimonesxe "daimones", nimfe și lase ce țin de cortegiul divinității Turanxe "Turan"-Afroditaxe "Afrodita" și care populează imagistica cu un erotism propriu, redat pe oglinzile din perioada clasică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
prin a face mult mai precisă fizionomia acestui panteon etrusc, la origine atât de mobil și de plastic: zeii etrusci, supuși grelei condiționări a divinităților grecești corespondente, au dobândit acele puteri și acele profiluri teologice stabile, implicite În caracterizările preponderente, binevoitoare sau ostile, htoniene sau uraniene, ale zeităților În relație cu sedes și În posibilitatea disciplinei auspiciului de a produce interpretări coerente ale semnelor prevestitoare. Tot mulțumită influenței grecești din perioada clasică târzie și mai ales elenistică ce a urmat, aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
triumf. b) Interpretarea ritualului Romanii din secolul al II-lea formulau cu următoarele cuvinte scopurile pe care țăranul lui Cato voia să le atingă prin intermediul acestui ritual: satisfacere et placare/volens et propitius: „a satisface și a Îmblânzi/a face binevoitor și favorabil”; În concluzie: a ajunge la o situație ordonată și pacifică (pax). Într-o comedie a lui Plaut, Înainte de a merge la casa lui Venusxe "Venus" ca să jertfească un animal, tinerele se Întreabă: Sunt haec omnia quae ad deum
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dezlegare, aparține cu siguranță epocii indo-europene și beneficiază de numeroase atestări În mai multe culturi (pentru amănunte, vezi Orlandi, 1976). Celălalt exponent major al primei funcții, Mitraxe "Mitra", are, de asemenea, funcția de a apăra •ta-, dar Într-o formă binevoitoare și pozitivă, ajutând și răsplătind; această imagine prietenoasă a zeului a avut În India consecințe inclusiv de ordin lingvistic. În timp ce etimologia numelui Varuna rămâne necunoscută, cea a lui Mitra este sigură: Mitra (masculin), nu este altceva decât masculinizarea neutrului mitram
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]