2,274 matches
-
a se văita, a pătimi. În loc de a agonisi, a risipi. Bogăției îi preferă sărăcia. Relațiilor, izolarea. Succesului, obscuritatea. Agitației, liniștirea. Îmbuibării, postul. Desfrânării, castitatea. Voinței de putere, ascultarea și supunerea. Protestării și violenței, resemnarea. Înălțării eului, smerenia. Plăcerilor, înfrânarea. Obținerii biruinței într-un proces, suferirea strâmbătății, răbdarea pagubei.” Ce fel de lume este aceasta și cine să năzuiască tocmai spre ea? Lumea lui non-A, lumea în care s-au zăvorât acei care și-au asumat condiția lui Ion Anapoda, unii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
el, "nu va mai fi metafizica unuia sau a celuilalt, expresie trecătoare a personalității gânditorilor dezbinați între ei de penibile tendințe de atomizare individualistă, ci o metafizică clădită încetul cu încetul printr-un proces continuu, cu peripeții, cu înfrângeri și biruinți, printr-o muncă de generații sub zodia intelectului ecstatic"152. Într-o scriere de tinerețe, Filosofia stilului, scrisă în 1923153, Blaga vorbea despre mai multe stiluri în cultură, în funcție de valorile fundamentale în jurul cărora se cristalizează tendințele formative ale spiritului. În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
adâncul începutului și în lumina înaltului, o îmbracă în cuvântul nemuririi: "Când Cuvântul în noi se arată/ așa luminând, așa clar/ și fața Lui strălucește ca soarele/ atunci hainele lui se fac albe/ și hainele sunt cuvântul/ bunei vestiri a biruinței/ desăvârșite/ asupra morții"60. "Acum, din nou, ca la-nceputul Cărții"61, Înălțimea Feței ne întoarce la Prefața nevăzutului care se pune ca început. Început al luminii care, deși se revarsă peste toate câte sunt făcându-le să strălucească în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
smereniei, căci cel care urcă "muntele de gând" al propriului Horeb pleacă în sine, se apleacă și se închină în căutarea revelării înaltului ce transpare prin "frunzarul rugului aprins". 23 Vis (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 152. 24 Marea biruință, vol. Întrezăriri; Comoara (1942), vol. Veghe, în op. cit., pp. 88, 126-127. 25 Te înalț, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 107. 26 Acolo unde norii (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 163. 27 Inscripție pe fântâna lui Narcis (1940), vol. Veghe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
CXCI (37) (1955), în op. cit., p. 289. 54 Soarele lăuntric este imaginea centrului supraființial care atrage la sine pe toate cele ce trebuie să se schimbe pentru a avea acces la cel neschimbător, la acest "rai de neclintită neființă" (Marea biruință, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 88). Precum binele plotinian, "trebuie, așadar, să rămână același, iar spre el să se întoarcă toate ființele, ca un cerc spre centrul din care pornesc toate razele. Și soarele este o imagine pentru el deoarece
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
anul 1330 marchează, după însăși spusa regelui învins, începutul campaniilor Ungariei, ca putere catolică împotriva tătarilor, sub a căror vasalitate se aflau voievozii Țării Românești și ai Moldovei. Carol Robert făcuse cunoscută Vaticanului „fericita înaintare a oștilor regale și slăvită biruință împotriva tătarilor”, dar a socotit Posada o „nenorocire care s-a întâmplat din pricina unei curse mișelești... la întoarcere”, fără a adăuga că dezastrul a fost așa de mare, încât a căzut în luptă și vicecancelarul, care păstra pecetea regală. Experiența
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe însuși Prescoja, comandantul oștirii lituane. În schimb, distrugerea aproape până la unul a cavaleriei lui Iagello, în decembrie 1377 în Moldova, a consfințit pentru români integritatea țării și a asigurat tronul lui Petru, fiul lui Mușat, din dinastia autohtonă. Astfel, biruința câștigată de către Dimitrie Ivanovici Donscoi, cneazul Moscovei, pe câmpia Culicovo de pe Don, în septembrie 1380, nu a avut nici o influență asupra relațiilor românilor cu mongolii și lituanienii. Anul 1380 trebuie totuși reținut ca început al relațiilor româno-ruse, Petru Mușat fiind
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din care nu poți înțelege altceva decât că dl Radu Călin Cristea e un somnambul, căruia i s-a năzărit că a fost invitat la o discuție despre posibilitatea de a prelua conducerea TVR, este o porcărie gigantică, aproape de tonajul Biruinței, vasul amiral al înecatei flote românești. Profesionist impecabil și om de caracter, dl Cristea și-a permis „obrăznicia” de a refuza, încă din faza tatonărilor, o funcție la care, în pofida propriilor rețineri, era probabil mai potrivit decât toți cei care
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Aron, preotul Iancu Baltheiser, Arhimandritul Benedict Ghiuș, Ioan Bărdaș, italienistul Alexandru Marcu și mulți alții, au fraternizat în trăirea mistică de mare intensitate, a slujirii împreună. Dincolo de rit, de naționalitate, de rangul social avut, toți au slujit împreună, fiind martorii biruinței lui Cristos în om, în orice împrejurare. Ecumenismul acesta viu, al catolicilor, ortodocșilor și greco-catolicilor s-a practicat în închisorile comuniste înainte de Conciliul Vatican II; pe un fundal cristic asumat de către acești martiri, se relua, de către fiecare, drumul urcării pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și nu un flirt fugar și de-abia amețitor". Cu toate acestea, în ciuda tuturor așteptărilor, baronul este cel care pune capăt jocului, simțindu-se prea încrezător. "Era prea mândru ca să alerge în căutarea unui moment favorabil. Era prea încredințat de biruința sa ca să trebuiască s-o prindă pe femeia aceea, ca un hoț, într-o clipă de slăbiciune, cu complicitatea aburilor de alcool; dimpotrivă, pe acest jucător cinstit îl întărâta doar lupta și cedarea pe deplin conștientă. Nu avea cum să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care se pregă tea s-o vadă și să o sfințească părintele numărul de ouă pregătite de fiecare și prezente erau aproape dacă nu în tot alitate egale, erau în echilibru, ceea ce însemna că toți ne făcuserăm datoria, și bucuria biruințe noastre era sensibil egală, fără motiv de gâlceavă sau sfadă. Tata, la rândul lui, mai izolat, într-un fel, avea preocupările lui, tăia, porționa și prezenta mamei mielul, din care se pregătea borșul, drobul și friptura. Slujba de paști, știam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ne poate spune că asta e voința zeilor ? - II 2). Animat de setea de dreptate, el refuză să pornească într-o luptă începută printr-o ticăloșie mai gravă decât cea pe care-și propune s-o repare : amară ar fi biruința... asupra lui Paris, nelegiuitul, dacă la temelia ei ar sta o cumplită nedreptate înroșită de sânge (II 1). Acest erou exemplar, gata să-i înfrunte pe toți ca s-o apere pe cea care i-a fost încredințată fie și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pentru o nălucire) și, ca atare, o respinge cu toată energia (Ar putea oare un erou privi liniștit cum i se răpește în moarte logodnica ? ! - II 2). Atitudinea lui e explicabilă o dată ce, așa cum remarcă Ifigenia, eroul nu poate înțelege o biruință care se desăvârșește prin moarte. Ahile e cu atât mai nedumerit de faptul că fata refuză fericirea terestră cu cât își dă seama că ea îi împărtășește iubirea (De ce-mi tulburi bucuria vorbind în neștire despre o lume care
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
înainte-mi ca și zidul neînvins....... Tu te lauzi că Apusul înainte ți s-a pus? Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus? Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinții biruință căta orice cavaler. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul!..." Există și o speculație, conform căreia Mihail, fiul lui Mircea, conte al secuilor, reușise să introducă două persoane de încredere ca pârcălabi în cetatea Branului, cu acordul tacit al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
parcurgând culoarul Bran-Rucăr. Mai târziu, la începutul secolului al XVIII-lea, Ambasadorul Marii Britanii la Constantinopol, Paget, relatează tot Iorga, "suie pe cursul Dâmboviței, face popas la Rucăr... și trece în Ardeal". Pentru a încheia această incursiune istorică, vom mai aminti biruința lui Brâncoveanu în bătălia de la "Zărnești, sub munte...", după ce domnul muntean "trece prin Bran, cu toată paza imperialilor", cu o săptămână înainte de izbândă. Întorcându-ne la brăneni, inclusiv la cei din Drumul Carului, tot documentele ne spun că, deși depresiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtrează durerile poporului prin sufletul lui și se transformă într-o trâmbiță de alarmă... Am văzut în scriitor un sămănător de credințe și un sămănător de biruință... Mi se pare că și în vaierul celor mulți...sufletul tău trebuie să fie frământat, trebuie să fie bucium care, pe vârfuri de munți, seamănă revoltă din culme în culme, din pisc în pisc.” Octavian Goga 159. „Cartea e poezie
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
suflet din a lăsa și în scris, tuturor, povețele pe care de atâtea ori, cu lumină și dragoste le-a oferit pelerinilor sosiți la Mănăstirea Sihăstria. Poate că opera care le cuprinde pe toate însă, într-un adevărat Catehism al Biruinței Ortodoxe este volumul său, „CĂLĂUZĂ ÎN CREDINȚA ORTODOXĂ”, având trei prime ediții în 1981, 1985 și 1991, iar o a patra, revizuită și adăugită de Arhimandrit Ioanichie Bălan, în 2007, la editura Mănăstirii Sihăstria, Vânători, Neamț. Un Catehism al Biruinței
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Biruinței Ortodoxe este volumul său, „CĂLĂUZĂ ÎN CREDINȚA ORTODOXĂ”, având trei prime ediții în 1981, 1985 și 1991, iar o a patra, revizuită și adăugită de Arhimandrit Ioanichie Bălan, în 2007, la editura Mănăstirii Sihăstria, Vânători, Neamț. Un Catehism al Biruinței Ortodoxe așadar, deoarece cartea este în totalitate construită pe scenariul unor discuții lămuritoare între un preot ortodox și un sectant neoprotestant pe de o parte și același preot și un credincios ortodox de rând, pe de altă parte. Ca un
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ne-a arătat că dăruirea noastră constă în a pătimi pentru gloria Numelui Său. Aceasta este „forma de viață apostolică”; este amprenta unei iubiri religioase, sacerdotale. Alte concepții nu pot să fie decât niște minciuni nenorocite. Capitolul IV «Aceasta e biruința care a învins lumea: credința noastră» — 31. Biserica este a doua creație din nimic; opera atotputerniciei divine, secundată de credința măreață a Apostolilor — 32. Limbajul lor ne dă mărturie — 33. Credință, în ciuda instabilității trecutului — 34. Credință, în ciuda incredibilei disproporții numerice
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și ale subestimării vieții interioare, care duc la orbirea sufletului. Datoria preoților este reînnoirea sufletească personală și nu numai, întrucât Sf. Evanghelie și iubirea lui Cristos nu admite jumătăți de măsură. În capitolul IV, autorul vorbește cu mult entuziasm de biruința credinței asupra îndoielilor și a oricăror dificultăți, arătând că încrederea totală în Isus face diferența dintre a învinge ori a fi învins sufletește. În capitolul V, autorul ne vorbește despre importanța stăruinței în rugăciune și în slujirea Cuvântului divin. Astfel
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
scrisă că România n-a făcut politică din oportunism mercantil, ci că, de la începutul războiului mondial, cu o viziune limpede a viitorului, România și-a legat soarta de grupul de puteri care trebuia să rămînă învingător și care numai prin biruința lui asigura statelor mici realizarea aspirațiilor lor naționale. Ion I.C. Brătianu obținea, în schimbul neutralității, ceea ce numai războiul putea să dea. Atunci, în aceste condițiuni, de ce mai era nevoie de intrarea în război în 1916, din moment ce România poseda deja, de la 18
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a împlinit!” „Și încărunțiții noștri părinți și protopărinți vor pune liniștiți capul spre odihnă, murmurând cu evlavie și mândrie: „În mâinile tale generațiune bravă dau sufletul meu!” Iar codrii și șesurile Daciei Traiane vor răsuna de un singur glas de biruință, glas ce va ieși triumfal din mormântul Marelui de la Putna, răsfrângânduse în mii de ecouri de stâncile Ardealului, iar mândrul Olt va duce spumegând bătrânei Dunăre vestea reînvierii gloriei străbune...” Spumegând bătrânei Dunăre... până la Balcic, am adăuga noi. Cum au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Viena - de unde drumul spre catedre putea să ducă și prin anticamerele „influenților” de la Cernăuți, a venit profesorul cernăuțean cu o putere pe care nimeni nu putea să i-o ieie, fiului țăranului din Cârlibaba, fiindcă el singur și-o dase... Biruința lui culturală a fost o încurajare pentru inteligența românească din Bucovina, iar ieșirea lui în luptă a fost un hotărât îndemn pentru ruperea cu trecutul și îndreptarea spre acel iredentism la capătul căruia sta Unirea”... Cât despre Nicolae Iorga, Sextil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poporului „ de Ghedeon Buzneanu; „ Românii bucovineni în războiul pentru întregirea neamului”; „Mândria de neam” de Vasile Olinici; „Învățături împotriva comunismului”; „Arcașii” de F. Doboș; „Societatea pentru cultura și literatura română din Bucovina” de Ion Negură; „Semănătorul” (poezie) de Alexandru Vlahuță; „Biruința agricultorilor din insula Jerséy” de Apostol D. Culea; „Ce trebuie să știe fiecare român despre „Liga antirevizionistă română” de prof. univ. D. Marmeliuc; „Eroilor” (poezie) de Mircea Dem. Rădulescu; „Prisaca Măriei Sale Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia” „Români, îmbrățișați negoțul și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românilor” și viața acestuia, promițând că „De voi pricepe că românii noștri au voe, după cum se cade să aibă, și sunt bucuroși a ceti istoria romanilor celor vechi strămoșilor săi, voi mâna înainte această istorie, arătând cumplitele lor războaie și biruinți asupra altor neamuri, până ce ajunseră a stăpâni preste toată lumea și alte a lor minunate fapte.” După ce publicarea revistei a fost întreruptă încă din 1821, vroind o Bibliotecă Românească în 12 părți, tipărește, totuși, la Buda, o „Carte de mână pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]