1,725 matches
-
și țara germanilor, obiceiurile lor alimentare: „Mâncările lor nu-s de multe feluri: poame pădurețe, vânat proaspăt sau lapte acru; foamea și-o astâmpără fără multă gătire și fără dresuri.“ Fastul și rafinamentul meselor romane fusese uitat în Occident (tot bizantinii vor readuce în Italia tradiția culinară antică, creând astfel premisele Renașterii gastronomice italiene, aflate și la originea bucătăriei franceze clasice), iar nobilimea francă ori cea ungară se înfrupta cam din aceleași feluri de mâncare: vânatul mare (mistreț, cerb) era la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
-i pe urmașii lui Litovoi, Ioan și Farcaș, aveau cu siguranță obiceiuri culinare (bineînțeles, mult mai puțin fastuoase) inspirate de practicile curții regale a suzeranului lor. Pe de altă parte, nu trebuie neglijată o posibilă influență mai timpurie: cea a bizantinilor, exercitată fie direct, fie prin intermediul sârbilor ori al bulgarilor, asociați Imperiului Roman de Răsărit. Iată, în acest sens, câteva extrase din lucrarea lui Orest Tafrali, Bizanțul și influențele lui asupra țării noastre (publicată în 1914): „țara noastră a fost tot
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
aceasta venea de-a dreptul din Bizanț, fie că ne era adusă de alte popoare câștigate culturii bizantine. [...] Schimburile apoi ce se făceau între locuitorii țării noastre și negustorii veniți din Răsărit erau menite să răspândească cultura, obiceiurile și credințele bizantinilor. Influența bizantină a pătruns la noi mai ales prin Biserică. [...] Alexandru Basarab, domnul Munteniei, se adresează patriarhului din Constantinopol, pe la anul 1359, dorind să i închine Biserica românească. [...] E de presupus că influența bizantină se întărește și mai mult în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
secolului al XIV-lea, perioadă în care o a doua mitropolie dependentă de Patriarhia din Constantinopol este înființată - în 1370 - în țara Românească, n.n.], căci mitropoliții greci vin în țară cu suitele lor, cu oamenii lor de încredere, care toți sunt bizantini prin naștere sau prin cultură.“ Se regăsește ceva din gastronomia bizantină pe mesele nobiliare din țările române ale secolului al XIV-lea? Câteva cuvinte despre arta culinară bizantină ar fi utile, pentru a încerca un răspuns la această întrebare. Din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mult mai apropiat de fastul culinar al vechilor romani. Exista, de pildă, un fel de mâncare numit „monokythron“, care cuprindea varză, cinci soiuri de pește, 14 ouă, trei feluri de brânză, ulei de măsline, usturoi, piper și vin dulce... Tot bizantinii făceau un fel de sarmale, frunzele umplute fiind de dafin, opărite în prealabil; între mese, era obișnuit să se servească dulcețuri în lingurițe puse în pahare cu apă, degustate la fel precum o făceau bunicile noastre regățene, pasionate după șerbeturi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
serveau mai întâi antreuri, apoi un pește cu sos gakos, sos foarte răspândit înainte de era creștină [probabil urmașul garum-ului roman, n.n.], după care urma un fel de mâncare pe bază de carne; masa se termina cu un desert.“ Altfel spus, bizantinii practicau un fel de serviciu à la russe avant la lettre (oare de la ei l-au luat rușii?), caracterizat prin prezentarea secvențială a mâncărurilor, ordinea apariției lor pe masă fiind în funcție de gust, savorile sărate precedându-le pe cele dulci, în timp ce
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
monokythron-ul, au existat pe mesele nobiliare ale Evului Mediu românesc sau, dacă au fost, au dispărut foarte repede, fără a lăsa vreo urmă. Există însă o altă influență bizantină: gustul pentru mirodeniile provenite din Orient. Acestea, atât de iubite de către bizantini și folosite ca monedă de schimb în comerțul dintre Imperiu și regiunile nordice, care furnizau vite și oi pentru piețele constantinopolitane, nu puteau să nu fi fost prezente la banchetele noastre domnești. Nu trebuie uitat nici faptul că stolnicul Constantin
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nu gătesc nici o mâncare fără să pună în ea unt. Pun unt chiar și pe pâine.“ Subiectul grăsimilor folosite de diferite bucătării naționale este unul foarte dezbătut. Uleiul (de măsline) era (și este) definitoriu pentru spațiul mediteraneean încă de pe vremea bizantinilor (ca să nu mai vorbim despre antici). Dar atunci când turcii își fac apariția în acest areal, ei aduc o cultură gastronomică diferită, una specifică nomazilor, în care uleiul este înlocuit de unt. Triada antic-mediteraneeană grâu-vin-ulei lasă locul alteia nou-venite orez-zahăr-unt. Începând
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
apoi pilaful turcesc și, în sfârșit, fripturile cosmopolite.“ „Mâncări grecești“ ar trebui citit „mâncări turco-grecești“, căci ele ne-au parvenit tot prin intermediul turcilor, a căror artă culinară s-a format (și s-a rafinat) prin contactul cu grecii și cu bizantinii, dar și cu arabii (biblioteca imperială a palatului Topkapi cuprindea aproape toate tratatele culinare arabe). Influența turcească asupra bucătăriei românești a fost covârșitoare și a lăsat urme adânci. Explicația? În primul rând, faptul că bucătăria a avut un rol extrem de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cunoscând o continuă perfecționare și diversificare. Incantațiile religioase, imnurile eroice sau cântecele de muncă din Antichitate, precum și cântecele de curte au evoluat treptat în contextul religios al Evului Mediu. Astfel în arta muzicală religioasă se vor impune două stiluri: cel bizantin (în răsăritul Europei) și cel gregorian (în apusul Europei). Intonațiile modale de influență orientală și europeană vor fi preluate și în muzica Renașterii (religioasă și laică deopotrivă). Dacă supremația interpretării vocale s-a menținut până în secolul al XVI-lea, instrumentele
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
deja" pe care otomanii au doborît-o definitiv în 1453.70 "Odată distrusă și eliminată, ordinea bizantină va fi înlocuită de un sistem de guvernare islamică clasică" bazat pe un amestec de elemente împrumutate de la greci, de la romani și chiar de la bizantini. În esență, acest sistem nu contravine cu nimic logicii Imperiului Roman de Răsărit, ci chiar îi intensifică nuanțele prin atribuirea a două tipuri de putere unei singure persoane: una temporară, cea a sultanului, și cealaltă spirituală, exercitată de calif, un
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și Galen, Aforisme, Glosar (medical), Scrisori asupra dieticii, Regimul de sănătate, Tratatul otrăvurilor, Urinele și alte tratate privind hemoroizii, astmul etc. Hasdaï Ibn Shaput, medic evreu și ministru la un calif, traduce din Dioscoride și din arabă. E apreciat de bizantini, arabi, evrei, Hasdaï creează o Academie în Cordoba — Spania. Un medic evreu participă cu un altul arab și unul creștin la înființarea Universității de Medicină din Salerno. Izgonirea islamicilor din Spania, în 1592 și a evreilor, odată cu ei a însemnat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Soliman Magnificul a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Apare Cronica lui Anonymus B) apare lucrarea “Despre administrarea imperiului” a împăratului Constantin VII Porfirogenetul C) în tratatul bizantin Strategikon se amintește pentru prima dată de populația romanică de la N de Dunăre a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) este inițiată expansiunea otomană în Balcani B
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Someșul Mic C) maghiarii ating linia Oltului a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB 30) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) maghiarii ating valea Târnavei Mari B) se răscoală vlahii din Thesalia împotriva I. Bizantin C) răscoala condusă de Petru și Asan vlahi din Nordul Pen. Balcanice a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB Testul nr. 10 Autonomii locale 1) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Dregător în Țara Românească și
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
stăruia în atingerea scopurilor. Puternică, sentimentală și ambițioasă, a murit cu demnitate, refuzând să apară ca trofeu la Roma. Destinul reginei Egiptului, femeie fatală fără egal, a interesat istorici, filosofi, scriitori. Peste patruzeci și cinci de istorici romani, greci și bizantini au relatat despre regina Egiptului, doisprezece poeți i-au închinat versuri, cincizeci și șapte de retori, geografi, filosofi au făcut referiri cu privire la seducătoarea și ambițioasa regină. W. Shakespeare a creat cele mai expresive personaje din personalitățile istorice: Cezar, Antoniu, Cleopatra
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la Opera de la Viena sau vacanțe în Alpi. Iorga scria sarcastic despre "dimensiunile și măsura aproape nelimitate ale perfidiei vieneze". Op. cit., vol. I, pp. 94-295. După părerea lui, această fățărnicie l-a iritat și pe Mihai Viteazul, care, descinzînd din bizantini, ar fi trebuit să știe ceva despre duplicitatea acestora 81 Op. cit., vol. I, p. 248 82 Op. cit., vol. I, p. 258. "N-am uitat dragostea, o dragoste care nu m-a părăsit nici o clipă, adică dragostea pe care o nutream
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
națiunile și popoarele mici au fost supuse dintotdeauna riscului dispariției. Rostul opoziției intelectuale din țară și de peste hotare, credea el, era de a aduce această preocupare În atenția opiniei internaționale, și nu de a pierde timpul Încercând să transforme imperiul „bizantin” al Moscovei. Mai mult, Europa Centrală era „destinul Vestului, Într-o formă concentrată”. Havel era de aceeași părere: comunismul era oglinda Întunecată pe care istoria o punea În fața Occidentului. Polonezii (cum ar fi Michnik) nu foloseau termenul „Europa Centrală” și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Germania și Țările de Jos. Urmărind introducerea artelor aplicate și în România, Bachelin își îndreaptă atenția asupra artelor populare care pot fi valorificate în acest sens, reconstruindu-se astfel conexiunea cu tradiția peste abisul care-i desparte pe acei "Giotto bizantini" care au ridicat Curtea de Argeș și pictorii realiști contemporani. Un merit esențial al lui Bachelin constă în relația pe care acesta o stabilește între tradiție și modernitate sub raportul artei, pentru că valorificarea tradiției are loc sub semnul modernității: "Arta modernă nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestei personalități remarcabile. Stilul neobizantin își găsește locul cel mai potrivit în lăcașele de cult, însă abordarea instituie o diferență sensibilă la artiștii unei noi generații, precum G.D. Mirea. Criticul semnat cu inițiala V. remarcă la G.D. Mirea influența stilului bizantin, influență prinsă într-o formulă de sinteză cu arta plastică modernă, pe care elevul lui Carolus-Duran o realiza în decorațiunile Catedralei Ortodoxe din Constanța. Aprecierea cu privire la abordarea stilului bizantin este dublată de sublinierea rafinamentului acestei arte disociată precaut, în spirit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
am vorbit mai sus. Formulele acestor ornamente par să provină din Arta bizantină. Lucru curios, după o lungă eclipsă, aceste decoruri tradiționale au fost conservate, cine ar fi crezut? ... pe ouăle de Paști!"196. Oscar Spaethe realiza în spiritul revival-ului bizantin două lucrări, Fiat lux (1903) și Sfântă bizantină (1904). Ambele lucrări par să fie rezultatul unor comenzi directe din partea reginei Maria, și implicit, este recuperabil din realizarea lor o sensibilitate care corespunde atât artistului cât și comanditarului. Figura longilină a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Serafina Brukner, alegoria circumscrie întreaga umanitate, criticul conferind o accepție sintetistă întregii fresce atât din punct de vedere al temei, cât și din punct de vedere al tehnicii picturale. Aceasta s-ar traduce prin combinarea mai multor stiluri de la cel bizantin la cel gotic, ceea ce imprimă frescei un caracter eclectic, pentru care simbolurile joacă rolul de intercesori, o scot în afara unei ecuații istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală cât și cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alături de frânturi arhitectonice în stil gotic, conduse de un singur geniu, de o singură forță, dincolo de orice epocă și stil, stăpânite doar de puterea frumosului"460. Nu se poate trece cu vederea că utilizarea unor anumite stiluri, spre exemplu, cel bizantin, gotic sau roman, este legată de un anumit hieratism al imaginii, de o mistică în care se regăsește mai bine încadrat mesajul alegorico-simbolic, pentru că trecerea dinspre alegorie spre simbol nu se realizează pe deplin. Serafina Brukner sesizează decantarea compoziției de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Italia, apoi traduse În multe limbi europene: franceză, germană (În 1530), italiană (În 1544), engleză (În 1581) etc. Toate acestea s-au Întâmplat după ce istoria a pus capăt Imperiului Roman și războaielor religioase și politice, iar Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin) a fost cucerit de turci, după ce Europa a pus capăt reformei protestante și contrareformei, ori când țările europene au fost puse În situația de a lua măsuri de apărare Împotriva Imperiului Otoman, care ar fi dorit să devină universal. Dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Condiția umilitoare a Învinșilor ilustrează dictonul latin: „vae victis!” (vai celor Învinși). În această imagine se găsește cheia rezistenței românești. Ca și În alte situații dramatice, autorul aduce În scenă imagini paradoxale. Tabloul următor (21) oferă o imagine absurdă a bizantinilor care pregătesc ceremonialul botezului lui Ioachim, nepotul lui Constantin Paleologul, Împăratul mort și Înlocuit de un impostor. Intrat În joc, Mahomed ucide și pe urmaș și pe Împărat, acest lucru simbolizând puterea cumplită care a decapitat Bizanțul și pregătește aceeași
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stăpân dregător investit de către autoritatea domnească, într-o fază de apogeu a existenței sale, prin care se dispune, în virtutea dreptului de dominium eminens, asupra modului de organizare și reglementare a relațiilor social-economice și politice având sorginte feudală de tip răsăritean (bizantin), a fost „mănăstirea la gura Bîrlăjiței (Bîrloviței, I. S.), unde este Agapie”, loc lângă Umbrărești (avem în vedere vatra satului Umbrărești) pus, prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija și sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul și a fratelui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]