5,311 matches
-
jucăriilor (1943), iscălită cu pseudonimul Mihail Axente. După căderea dictaturii antonesciene, dă la iveală cîteva poeme și articole în „Viața românească”, „România liberă”, „Răspântia”, „Orizont”, „Tribuna poporului”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Victoria”, „Înainte”, „Frontul plugarilor” ș.a. Publică și volumele Povestea unui bob de lacrimă (1945) și Pinocchio detectiv (1947), semnate Mihai(l) Axente, pseudonim pe care îl va mai folosi și pentru două traduceri. Mai târziu, a lucrat la Editura Tineretului, calitate în care izbutește să tipărească o carte de poezii pentru
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
din suferință, din frustrare, din umilire, vindicative peste măsură pe alocuri. Dar pe această cale în epocă nu se ajunge decât la așa-zisa poezie „militantă”, proletcultistă. După ce compune poeme precum Tatar-Bunar și Turbina vie și dă, în Povestea unui bob de lacrimă, câteva episoade din lupta antifascistă (pe teritoriul sovietic mai ales), episoade păgubite artistic atât de tezism, cât și de tenta melodramatică, F. se refugiază o vreme în literatura pentru copii. Două proze avându-l în centru pe eroul
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
Editurii Tineretului, F. a putut, după 1955, să transpună în românește cărți susceptibile de tiraje foarte mari, dar și de o reală valoare. SCRIERI: Bust, cu un portret de Perahim, București, 1930; Pinocchio în împărația jucăriilor, București, 1943; Povestea unui bob de lacrimă, București, 1945; Pinocchio detectiv, București, 1947; Umbreluța de argint, București, 1954. Traduceri: N. A. Ostrovski, Așa s-a călit oțelul, București, 1945 (în colaborare cu Marcel Aderca și Andrei Ivanovski); Poezia muncii, București, 1946; N.V. Gogol, Taras Bulba, pref.
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
National Security, 2, nr. 2, (aprilie 1987), p. 321. Prezentarea nu indică data mesajului transmis de la Tokyo la Lisabona. 17. Christopher Andrew, Her Majesty’s Secret Service: The Making of the British Intelligence Community (Viking, New York, 1986), pp. 331-332. 18. Bob Woodward și Patrick E. Tyler, „Libyan Cables Intercepted and Decoded”, The Washington Post, 15 aprilie 1986, p. A1. 19. Stephen Engleberg, „US Aides Worried over Libya Cables”, The New York Times, 17 aprilie 1986, p. A24. 20. Lewin, Ultra Goes to War, pp.
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Surprise Missile Attack”, New York Times, 16 iulie 1998, p. A24, și The News Hour with Jim Lehrer, 15 iulie 1998, interviu cu Donald Rumsfeld. 63. Norman Schwarzkopf, It Doesn’t Take a Hero: The Autobiography (Bantam, New York, 1992), p. 293; Bob Woodward, The Commanders (Simon and Schuster, New York, 1991), pp. 205-208, 215; Bruce W. Jensen, With Friends Like These: Reagan, Bush and Saddam, 1982-1990 (Norton, New York, 1994), pp. 173-174. 64. Wesley K. Wark, The Ultimate Enemy: British Intelligence and Nazy Germany
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
comunicații decriptate, interceptate de sovietici, ce redau întâlnirile avute de Hopkins cu un rezident sovietic aflat în ilegalitate pe teritoriul Statelor Unite indică faptul că Hopkins era, de fapt, un agent rus manipulat. 14. Materialul citat face parte din lucrarea lui Bob Woodward, „CIA Curried Favor with Khomeini, Exiles”, The Washington Post, 19 noiembrie 1986, p. A1, 28. Problema defectării a fost relatată în „Soviet Diplomat in Iran Defects and Flees to Britain”, The New York Times, 24 octombrie 1982, p. A14. 15. Churchill relatează
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
clasificate pentru ca guvernul să nu fie pus într-o lumină proastă. Acest lucru este subliniat de faptul că „informațiile care ar putea afecta relațiile dintre Statele Unite și un guvern străin” nu sunt declasificate în mod automat (secțiunea 3.4șbțș6ț). 16. Bob Woodward, „CIA Paid Millions to Jordan’s King Hussein”, Washington Post, 18 februarie 1977, p. A1. 17. Legea energiei atomice din 1954, secțiunea 11y ș42 USC 2014yț. 18. Secțiunea 148 ș42 USC 2168ț. 19. Adm. B.R. Inman, „National Security and
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
strategia administrației (vezi supra, nota 12). Din punctul de vedere al unui analist de informații secrete, Fuller pledează pentru independență (posibilitatea de a putea ignora poziția factorilor de decizie), dar nu abordează argumentele care ar putea justifica acest lucru. 21. Bob Woodward și Dan Morgan, „Soviet Threat toward Iran Overstated, Casey Concluded”, The Washington Post, 13 ianuarie 1987, p. A1. 22. Loch K. Johnson, Secret Agencies: US Intelligence in a Hostile World (Yale University Press, New Haven, Conn., 1996), p. 129
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
care să luați aminte, 1980) ș.a., precum și traducerile de poezie (îndeosebi din italiană) întregesc o operă diversă și masivă, cu inegalități explicabile, dar cu un sunet inconfundabil în lirica românească de după al doilea război mondial. SCRIERI: Legenda cerbului, București, 1957; Bob auriu, București, 1959; Balade, București, 1967; Veverița de foc, București, 1967; ed. București, 1973; Copacul descătușat. Poem simfonic, București, 1968; Balade, București, 1969; Baladele singaporene, București, 1970; ed. București, 2001; Țara migrenelor, București, 1970; Sonetele aeriene. Cartea întâia din trilogia
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
sprijinul ideii de circulație liberă, neîngrădită a mărfurilor. El face apologia proprietății și crede în alianța muncii cu capitalul, ca și în concordia dintre clase. Convorbirile economice sunt un prilej de meditație politică (Trei ani în România sau Corespondența onorabilului Bob Dowley), dar, în același timp, ele reînvie imagini ale Bucureștilor de odinioară, cu edificiile, cu oamenii și obiceiurile lor pitorești. Figura stranie a Radovancei, apucăturile sinistre ale tiranului Mavrogheni, istoria lui Stoica și a fiului său se deslușesc din negură
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
Institutul European, Iași Dahrendorf, R, 2001, După 1989. Morală, revoluție și societate civilă, Humanitas, București Daianu, Daniel, 2000, Încotro se îndreaptă țările postcomuniste, Polirom, București Daianu, Daniel, 2005, „Costul sterilizării și bugetul public”, în Jurnalul Național, 23 noiembrie 2005 Deacon, Bob, 1997, Global Social Policy, International Organizations and the Future of Welfare, SAGE Publications De Geer, Hans, 1992, The Rise and Fall of the Swedish Model, The Swedish Employer Confederation and Industrial Relations over Ten Decades, Carden Publications, Chichester Dej, Gheorghe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în martie 1947), ambele în tandem cu Cezar Petrescu, dar și o serie de lucrări dramatice a căror tematică și destinație își dezvăluie caracterul conjunctural și tezismul ostentativ prin chiar titlurile lor - Fiul pământului, Cozile de topor, Să strângem fiecare bob, Ei sunt aleșii noștri, Cel mai bun din clasă, Nu mai cred în farmece ș.a. -, ori câteva „portrete dramatice” (Vasile Roaită, Ilie Pintilie, Filimon Sârbu ș.a.), unele fiind strânse în volumul colectiv Teatru pentru muncitori (1947), în „caiete” și „îndrumătoare
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
2003, The Economic Policy Institute, NY: Cornell University Press, Ithaca, 2003, pp. 403-404. 7. Uchitelle, Louise, „A Recovery for Profits, But Not for Workers”, The New York Times, 21 decembrie 2003; Meyerson, Harold, „Un-American Recovery”, The Washington Post, 24 decembrie 2003. 8. Herbert, Bob, „Another Battle for Bush”, The New York Times, 15 decembrie 2003. 9. Uchitelle, Louise, „A Recovery for Profits, But Not for Workers”. 10. Mishel, Lawrence, Bernstein, Jared și Boushey, Heather, The State of Working America 2002/2003, pp. 405-406. 11. Ibidem, pp. 407
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Statistics Prison Statistics, 31 decembrie 2002; „Key Facts at a Glance: Correctional Populations”, HYPERLINK "http://www.ojp.usdoj.gov/bjs/glance"www.ojp.usdoj.gov/bjs/glance, US Department of Justice, Bureau of Justice Statistics, 27 iulie 2003. 58. Herbert, Bob, „Despair of the Jobless”, The New York Times, 7 august 2003; „Jobs and the Jobless”, The Washington Post, 5 mai 2003. 59. „U.S. Personal Savings Rates”, Bureau of Economic Analysis, 3 octombrie 2003. 60. „New ILO Study Highlights Labour Trends Worldwide: US Productivity
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ibidem. 49. Ibidem. 50. Greene, Catherine, Kremen, Amy, „U.S. Organic Farming in 2000-2001: Adoption of Certified Systems. Table 5”, HYPERLINK "http://www.ers.usda.gov/publications"www.ers.usda.gov/publications, Agriculture Information Bulletin, nr. 55 (AIB780), aprilie 2003; Scowcroft, Bob, „Bush’s Squeeze on Organic Farmers”, HYPERLINK "http://www.organicconsumers.org"www.organicconsumers.org, Organic Consumers Association, 28 iunie 2003. 51. „How to Facilitate the Development of Transnational Co-Operation in Research in Organic Farming by Member and Associated States”, lucrare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dezvoltate pe intervalul a nouă categorii: - de utilizat pentru alte scopuri; - de adaptat; - de modificat; - de mărit; - de micșorat; - de înlocuit; - de reclasat; - de inversat; și - de combinat. În literatura de specialitate mai este cunoscută și tehnica SCAMPER, propusă de Bob Eberle în 1971 (apud Treffinger, Isaksen, 1985), care cuprindea următorii pași: S - să substitui (Substitute?) C - să combin (Combine?) A - să adaptez (Adapt?) M - să modific, măresc, micșorez (Modify? Magnify? Minify?) P - să le dau o altă întrebuințare (Put to
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
instrumentul de scris și să facă corecturile pe care le dorește pentru a nu se pierde nici o contribuție. • timpul - stabilirea unui timp suficient pentru producția de idei; • încălzirea - întotdeauna este necesar un timp care să pregătească rezolvarea creativă de probleme. Bob Eberle în 1971 a propus tehnica SCAMPER, care presupune într-un mod abreviat tot o descoperire a ideilor: Substitute? (Să înlocuiesc?) Combine? (Să combin?) Adapt? (Să adaptez?) Modify? Magnify? Minify? (Să modific? Să măresc? Să micșorez?) Put to other users
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în notații descriptive și meditative, intermitent cu tușe de „creion” arghezian. Laitmotivul acestui lamento continuu, bine temperat, derivă din condiția de exilat: „Aici sunt oaspete nu stăpân / din tot nimic nu e al meu / nici locu-n care nu rămân / nici bobul sec nici rodul greu” (Ens). Aruncat de soartă „în țara străină Amurg”, „argonautul” valah încearcă sentimentul devastator al singurătății într-un cosmos ostil prin indiferență: „Nici un strop de har nu pică / din vreo inimă de sus / cerurile se despică / într-
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
vrăbiile. Zoologii ar putea nota apariția unei noi specii: vrabia domestică de restaurant. într-adevăr, în toate grădinile de vară există asemenea ființe mărunțele, care vin țopăind printre solnițe, tacîmuri, farfurii și pahare, considerîndu-se invitate la masă. Ciugulesc cîte un bob de porumb din salata pe care tocmai o mănînci, apoi se retrag mai încolo cu o scurtă mișcare de mulțumire. La proaspăt deschisul Leopold Museum - unde se află o colecție năucitoare de grafică și pictură: Egon Schiele, Oskar Kokoschka, Gustav
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
în special, cel al lucrătorilor forestieri) ori imaginând situații referitoare la ilegaliști și activiști de partid, prozatorul se străduiește, totuși, să demonstreze că poate depăși literaturizările propagandistice. Prin urmare, el accentuează latura psihologică a intrigii, strecoară trimiteri simbolice (precum metafora bobului de grâu), vorbind despre înstrăinarea și inadaptabilitatea unor activiști, caută să fructifice în orizontul existenței materialul de obicei conotat exclusiv ideologic. Dar de la intenție la realizare distanța e considerabilă, totul rămânând la nivelul unor pledoarii în favoarea unui spirit romantic naiv-revoluționar
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
cătră aritmetică (1785). Adaptând și creând terminologia necesară, Ș. expune noi cunoștințe în forme cât mai adecvate înțelegerii elevilor săi. Această activitate, extrem de benefică pentru întreaga populație românească transilvăneană, a fost curmată în mod brusc de conflictul cu episcopul Ioan Bob, dușmanul cel mai înverșunat al capilor mișcării numite mai târziu Școala Ardeleană. La îndemnul acestuia, în vara anului 1794 Ș. se vede arestat, umilit, apoi închis la Aiud și judecat abia după câteva luni de detenție. Condamnat la moarte în
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
negrul nopții deține promisiunea răsăritului, așa cum iarna o are pe cea a primăverii. Biblia vede în culoarea neagră noaptea originilor care precede creația: «întunericul acoperea adânculț (Facerea 1, 2). Pământul locuinței morților poartă sămânța renașterii și se arată rodnic: Dacă bobul de grâu nu moare ...Ț. Simbol al timpului, negrul este, după Jung, locul germinărilor. Astfel, el poate fi doar o «culoareț de trecere, care duce la reînnoire. Pe icoane, veșmintele negre ale călugărilor simbolizează renunțarea la deșertăciunea lumii, condiție a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
toată lungimea ei și care este înconjurată de nuci mari. Jumătate este plantată cu viță de vie și trandafiri, iar cealaltă jumătate cu meri, peri, gutui, cireși, pruni numiți «inimă de porumbelț și altele [precum] și cu zarzavaturi semănate ca: bob, varză, pătrunjel și altele de acest fel” (Ibidem, vol. VI, p. 120). 126 Dolores Toma, Despre grădini și modurile lor de folosire, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 16. 127. în Călători străini..., vol. VI, p. 230. 128. Vezi Constantin C.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pumnal În inimă. Durerea pe care o resimțeam În regiunea inghinală, febra, dar și anxietatea mea crescură cu repeziciune; cu greu am reușit să fac câțiva pași pentru a-mi examina locul dureros, unde am descoperit niște buboaie de mărimea bobului de mazăre. Cum simțeam arsuri În acea parte a trupului, m-am așezat În kajaweh, coșul de pe cămila mea, și astfel plecarăm. Următoarea stație la care trebuia să ajungem se afla la o distanță de cinci mile, iar motivul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
neașteptat și obscen, un vânt orbitor, un peisaj celest intolerabil. De atunci s-a retras tot mai mult sub pleoapa groasă a encefalului, iar azi fosta floare a soarelui din fruntea noastră de fii ai luminii mai e doar un bob de mazăre atârnând În scrotul ei de os, Înconjurat și ocrotit de marele fluture sfenoid.” Mircea Cărtărescu, Orbitor, II. Corpul, Humanitas, București, 2002, pp. 374-375 Într-o carte republicată În 1925 „În presele de la Allahabad” - An Introduction to the Yoga
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]